Page 26 - Albina_1952_05

2 A L B I N A
tss
„Bolile molipsitoare ale păsărilor0 In atenţia cercurilor agrotehnice

— Broşură apărută în Editura de Stat — Pentru săptămâna dela 26 Mai— lor la legume: prăşitul, plivitul, rări­
2 Iunie, recomandăm cercurilor agro­ tul, copilitul şi legatul Ia roşii; Stro­
In broşura „Bolile molipsitoare ale pă în mod special cu îngrijirea vitelor
păsărilor", apărută în Editura de Stat, şi păsărilor gospodăriilor colective, tehnice următoarele lecţii practice: pirea cu zeamă bordeleză Ia roşii, cas­
sc vorbeşte despre bolile care bântue gospodăriilor de stat şi ale ţăranilor Pentru cercurile agrotehnice (cultu­ traveţi, dovlecei şi ceapă.
între păsări şi despre măsurile ce tre- individuali. Ştiinţa a descoperit anumi­ rile mari) : Plivitul secarei din lotu­ Pentru cercurile zootehnice : Bonita-
bue luate pentru combaterea acestor te seruri (medicamente) cu care pă­ rile semincere; Prăşitul la porumb şi rea (alegerea micluţelor dintre miei
boli. sările sunt injectate înainte de ivirea floarea soarelui. şl tunderea oilor; Hrănirea şi îngriji­
Cele mai răspândite boli la păsări bolii. Pentru cercurile de cultura bumba­ rea mieilor după înţărcare).
sunt ciuma şi holera. Dintre acestea De aceea, vaccinarea este cel mai bu/i cului : Prăşitul şi răritul bumbacului ; Pentru cercurile apicole: Roitul ar­
cea mai molipsitoare, adică aceea care şi mai sigur mijloc de combatere a chi­ Complectarea golurilor. tificial ; Stupăritul pastoral (mutarea
trece foarte uşor dela o pasăre la cea­ mii la păsări, cum şi a celorlalte boli. Pentru cercurile legumicole : Aplica­
laltă, este pesta păsărilor, sau ciuma. In cazul când nu s’a făcut totuşi acest rea lucrărilor de întreţinere a culturi- stupilor în locurile cu flori).
Ea atacă găinile, curcile, bibilicile şi lucru şi s’a ivit boala, trebue anunţat
uneori gâştele tinere. imediat sfatul popular şi medicul vete­ Sfatul agronomului
Holera la păsări este deasemeni pri­ rinar. Cea mai bună măsură însă, pen­
mejdioasă. Păsările bolnave de holeră tru a feri păsările de boli este vaccina­ Sâ ne pregătim din timp
mor aproape fulgerător. Această boală rea. Acum, la ţară, se fac vaccinări la
apare către sfârşitul verii şi (ine până păsări. îndemnăm de aceea pe toţi ţă­ pentru recoltarea cerealelor
toamna târziu. Se răspândeşte, ca şi ranii muncitori să se îngrijească din
ciuma, prin găinaţ, scursori din cioc, vreme şi să-şi vaccineze păsările. Să nu Odatâ cu lucrările de întreţinere, Să avem grijă de aprovizionarea cu
prin câinii sau ciorile care mănâncă rămână nicio pasăre nevaccinată. Nu­ care, făcute la timp şi bine după re­ combustibil pentru tractoare, unsori şi
păsările moarte. Spre deosebire de ciu­ mai aşa ei îşi vor putea creşte păsări, gulile agrotehnice, ne vor aduce o re­ uleiuri pentru maşini, piese de schimb,
mă. holera atacă şi gâştele şi raţele. îşi vor asigura atât hrana lor cât şi coltă bogată, trebue să ne pregătim şi sfoară de legat şi saci. Aceste materiale
Aceste boli însă pot fi combătute hrana muncitorilor dela oraşe. de strângerea recoltei. trebue să fie pregătite din vreme şi în
foarte uşor, dacă luăm măsuri din vre­ In broşura „Bolile molipsitoare ale Tovarăşul Stalin ne învaţă că strân­ cantităţi îndestulătoare pentru toată
me. In primul rând, ca să ferim păsă­ păsărilor" ţăranii muncitori pot găsi gerea recoltei este o chestiune de se­ campania.
rile de holeră trebue să curăţim bine mai multe sfaturi despre cum trebue zon, căreia nu-i place să aştepte. Ai O grijă deosebită trebue dată cunoaş­
coteţele şi să te văruim de două ori pe să-şi îngrijească păsările şi să le fe­ cules la timp — ai câştigat, ai întâr­ terii minimelor agrotehnice pentru pe­
an. In fiecare raion sunt mai mulţi rească de boli. ziat cu strângerea — ai pierdut! rioada recoltării.
medici şi agenţi veterinari care se ocu- A. MINCULESCU Secerătorile nereparate la vreme sau Campania de recoltare este un exa­
prost reparate, batozele care aruncă men important pe care trebue să-l trea­
grâul în pleavă, vitele de muncă slabe că cu succes în primul rând S.M.T.-
Cum se Gonstruesc şi cum se îngrijesc fântânile şi vlăguite, toate acestea fac să se urile, gospodăriile de stat şi gospodă­
piardă boabe preţioase la recoltare. riile colective. Aceste unităţi ale agri­
Apa este deosebit de preţioasă pentru leată şi scripete. Având lărgimea de Dacă am socoti că s’ar pierde numai culturii socialiste trebue să fie în frun­
Viaţa omului. Acesta este un fapt cunos­ un metru, ea trebue construită din tu­ un singur bob la un spic de grâu, a- tea muncilor de recoltare, pentru a do­
cut de toată lumea. Dar pe cât este buri de ciment aşezate unul peste altul ceasta înseamnă o pagubă la hectar de vedi odată în plus superioritatea sec­
de folositoare apa proaspătă, curată, şi bine îmbucate între ele. 120—140 kg. boabe. torului agricol socialist faţă de sectorul
fără microbi, pe atât de primejdioasă Vitele se hrănesc cu iarbă pe care particular. Pentru aceasta, S.M.T.-urile,
este apa infectată cu microbi. Această se află ouă de viermi intestinali. Dacă Urmând exemplul oamenilor sovie­ gospodăriile agricole de stat şi gospo­
tici, oamenii muncii din ţara noastră
apă este cu atât mai periculoasă, cu lăsăm vitele să bea din găleata fântâ­ au început depe acum pregătirile pentru dăriile agricole colective trebue să-şi
cât în ea pot trăi vreme îndelungată nii, ele lasă în găleată aceste ouă şi întocmească un plan bine chibzuit pen­
microbii multor boli grave, ca febra ti­ astfel putem căpăta viermi intestinali. campania de recoltare. La gospodăria tru pregătirea recoltării. Să fie introdu­
foidă (lingoarea), dizenteria (diareea Pentru ca vitele să nu poată bea apă de stat din Segarcea-Dolj au fost re­ să pe scară cât mai largă metoda so­
cu sânge), etc. din găleată, fântâna trebue împrejmuită parate toate batozele şi secerătorile. In vietică de recoltare în agregat, adică le­
Pentru a avea apă bună, fără mi­ cu un gărduleţ. raionul Strehaia s’a realizat, până
crobi, atunci când construim o fântână, Fântânile trebuesc curăţate şi desin- la 1G Mai, 41 la sută din planul de re­ garea a 2—3 secerători la un tractor,
trebue să ţinem seama de locul unde fectate şi iată cum: se scoate toată paraţii. să fie organizat transportul materiale­
este aşezată. Fântâna trebue să fie de­ apa, se curăţă nămolul de pe fund, Aceste exemple trebue urmate de lor la locul de muncă, să se facă repa­
parte, cel puţin la 50 de metri, de clo­ se toarnă o cantitate de var nestins (de toate S.M.T.-urile, gospodăriile de stat, raţiile pe ansamble după metoda Bu-
gacev, etc.
sete, grajduri, gropi cu gunoi. Aceasta obicei cam 5 kg. de var pentru 100 de gospodăriile colective şi de toţi ţăranii
deoarece în astfel de locuri se găsesc găleţi de apă), se acoperă fântâna cu Pregătindu-se din timp în vederea re­
o sumedenie de microbi dătători de un capac şi nu se mai umblă în ea muncitori. coltării, oamenii muncii depe ogoare
boli, care se pot strecura prin, pământ 2 zile. După acest timp scoatem din Pentru pregătirea din timp a campa­ vor putea strânge recoltele la timp şi
odată cu apa de ploaie, ajungând ast­ nou apa şi lăsăm să mai treacă o zi, niei de recoltare, trebue reparate trac­ fără pierderi, contribuind astfel la creş­
terea nivelului de trai al întregului po­
fel în apa fântânii. Fântâna trebue, când fântâna este din nou bună de fo­ toarele, secerătorile-Iegători şi secerăto­
deasemeni, să aibă o adâncime de cel losit. rile simple, batozele, secerile, coasele. por muncitor, la întărirea economică a
puţin 4—5 metri, pentruca apa să nu Respectând aceste sfaturi, micşorăm ţării, la întărirea succesului reformei
poată fi infectată cu microbii dela su­ mult primejdia unor boli ca febra ti­ Vitele trebue bine îngrijite şi hră­ băneşti.
prafaţa solului. foidă (lingoarea), dizenteria şi altele. nite pentru a se putea folosi toată pu­ FLORICA COLUMB
Cea mai bună este fântâna cu gă- Dr. I. DÎMA terea lor de muncă. inginer agronom

De cum păşeşti pe întinsele tar­ Fructexport şi Aprozar prevăd clauze
lale ale gospodăriei agricole de stat G ospodăria de stat „D escătuşarea" speciale care obligă pe contractanţi să
„Descătuşarea" din Zăbrani, regiunea livreze în termen şi să preia în termen
Arad, îţi dai seama că aicj se duce o ap lică reg u lile agroteh n ice produsele, pentru a se evita stricăciu­
acţiune organizată pentru dobândirea nile. Aprozarul va recepţiona şi ambala
unei recolte bogate. Atât culturile de crucişate. Tot după metodele agro­ sămânţate în mod obişnuit, cu sămânţă produsele pe locul de producţie. Dato­
toamnă cât şi cele de primăvară se des- tehnice înaintate, au fost făcute lucră­ neiarovizată. rită acestor măsuri, gospodăria de stat
voltă viguroase şi frumoase, aşa cum rile pentru semănatul bumbacului, ore­ In anul acesta, pentru ca lucrările de a putut preda în primăvara aceasta,
de mult nu s’a mai văzut la Zăbrani. zului şi altor culturi. Să luăm de pildă întreţinere a culturilor prăşitoare să în bune condiţiuni, producţia de spa­
Anul acesta, spre deosebire de anul orezăria, care se întinde pe o supra­ se poată face în termenii necesari pre­ nac, care a fost deosebit de bună, de-
trecut, tehnicienii şi muncitorii dela faţă de 300 hectare. In anul 1951, re­ văzuţi în regulile agrotehnice, toate păşindu-se planul dela 3.000 kg. la
„Descătuşarea” se pot mândri pe bună colta n’a fost prea strălucită. Aceasta culturile prăşitoare au fost însămân­ 5.800 kg. la hectar.
dreptate cu multe victorii dobândite în pentrucă regulile agrotehnice fie că ţate în aşa fel, încât să poată fi lu­ Aceste succese sunt fără îndoială
bătălia pentru mărirea producţiei, pen­ nu s’au cunoscut, fie că unele din ele crate în mare parte cu mijloace meca­ însemnate. Ele vor contribui la mări­
n’au fost aplicate la timpul potrivit nizate. In acest scop, 2 tractoare au
tru rentabilitate. rea rentabilităţii muncii gospodăriei,
De pildă, în toamna anului 1950, nu fost prevăzute pentru executarea aces­
La baza acestor victorii stă folosirea s’a făcut arătura de toamnă, arătură tor lucrări. Planificarea muncii pe sec­ în mod simţitor. Conducerea gospodă­
riei nu trebue să uite însă un lucru
pe o scară tot mai mare a metodelor dh care este baza de plecare a culturii ore­ toare de muncă, cât şi întrecerea so­
muncă sovietice. Aplicând metoda mun­ zului. Apoi, îngrăşămintele au sosit cialistă urmărită de către organizaţia principal. Acela al asigurării braţelor
cii după graficul orar, a tractoristului târziu, abia în cursul lunii Iunie şi de bază şi sindicat au făcut ca până de muncă. In această direcţie e drept,
au fosf luate o serie de măsuri. Dar
sovietic Ivan Buneev, ei au reuşit să de­ s’au aplicat în timpul vegetaţiei. Cu la data de 8 Mai, întreaga suprafaţă
ceeace s’a făcut este puţin. îngrijirea
păşească cu mult normele zilnice. Ar- totul alta este situaţia în anul acesta, a culturilor de toamnă să fie plivită. culturilor şl pregătirea recoltatului tre­
deleanu Victor, de pildă, şi-a depăşit încă din toamna trecută, s’a făcut ară­ Tot până la această dată, s’a terminat
norma cu 52 la sută. Utemistul tura la 25-30 cm. adâncime. Ingrăşă- şi praşila întâia la floarea soarelui, bue făcute la timp. O deosebită aten­
Schmaltz Ludovic a executat singur mintele s’au aplicat odată cu discuitul, care se întinde pe o suprafaţă de 102 ţie trebue dată mai cu seamă culturilor
peste 300 hectare însămânţări. însem­ înainte de însămânţare. O altă metodă hectare. Floarea soarelui a fost semă­ de plante Industriale şi Ia grădinărie.
nate succese au obţinut Nicolae Gri- agrotehnică aplicată de gospodăria de nată cu sămânţă varietatea Jdanov. Gospodăria de stat „Descătuşarea” are
posibilităţi mari. Ea poate şi trebue
gore, Parti Ştefan, Socaci Petru şi stat este metoda sovietică de iarovi- Sfecla de zahăr şi sfecla furajeră au
alţii. zare a seminţei de orez. Au fost în­ fost prăşite, iar lucrările pentru pra­ să devină fruntaşă între gospodăriile
Aplicarea regulilor agrotehnice, atât sămânţate 5 hectare cu sămânţă iaro- şila bumbacului şi a porumbului sunt de stat, să devină rentabilă, pildă dem­
nă de urmat pentru toţi ţăranii munci­
la semănat cât şi la îngrijitul culturi­ vizată. Pentru a ne da seama ce mari foarte avansate. tori asupra avantagiilor ce reprezintă
lor, este una din preocupările de seamă foloase aduce iarovizarea, este deajuns Una din grijile permanente ale con­ munca în marea gospodărie agricolă
să amintim că anul trecut au fost ob­ ducerii gospodăriei „Descătuşarea”
ale conducerii gospodăriei. încă In socialistă, cu mijloace mecanizate şi
ţinute 7.000 kg. orez de pe un singur este organizarea în bune condiţiuni a
toamna anului trecut 20 la sută din hectar însămânţat cu sămânţă iarovi- circulaţiei produselor. Contractările în­ prin aplicarea regulilor agrotehnice.
culturi au fost semănate în rânduri în­ zată, faţă de 3.100 kg., de pe cele în­ cheiate anul acesta cu Societatea CLEMENT MUNTEANU