Page 27 - Albina_1952_05
P. 27
A L B I N A 3
O am eni ai m uncii de p e o g o a re, lu p taţi pentru o reco ltă b ogată,
ap licân d reg u lile a g ro teh n ice!
Un cămin cultural B rigada n oastră
care sprijină îngrijirea culturilor ap lică m in im ele agrotehn ice
Urmând exemplul colectiviştilor din dacă în ziua de 14 Mai, colectivista
Căminul cultural din comuna Plscu, La cercurile de citit, se prelucrează sfa Călăraşii Vechi, regiunea Ialomiţa, Conuţ Virglnia a lipsit dela lucru, co
regiunea Galaţi, se ocupă îndeaproape turi agrotehnice şi se urmăreşte din membrii brigăzii noastre au pornit în lectiviştii Petre Mihalache şi Petre
de popularizarea minimelor agrotehni ziare felul în care şi alţi ţărani mun trecerea socialistă pe toată durata mun Stan s’au străduit să facă şi partea de
ce. îndată ce a apărut Hotărirea Con citori din ţară îşi îngrijesc culturile. cilor, pentru însămânţarea, întreţinerea muncă trecută în planul personal al
siliului de Miniştri cu privire la intro Tot în acest scop, mal în fiecare seară şi culesul culturilor. Obiectivul princi tovarăşei Conuţ.
ducerea minimelor agrotehnice, condu se organizează audiţii la radio urmate pal al întrecerii dintre echipele şi oa Şefii de echipe primesc permanent
cerea căminului cultural a organizat o de discuţii. menii brigăzii este mărirea producţiei sprijinul meu în calitate de şef al bri
seară culturală cu ţăranii muncitori, Roadele acestei pilduitoare munci tuturor culturilor cu 500 kg. la hectar găzii. In fiecare seară, discut cu şefii
unde s’au citit şi discutat amănunţit n’au întârziat să se arate. în mijlociu, fată de planul de produc de echipă asupra muncii din ziua
regulile agrotehnice. Deasemeni, s’au Primii care au ieşit la îngrijirea cul ţie al gospodăriei colective. aceea. Analizăm felul cum s’a execu
ţinut şi conferinţe, prin care ţăranii turilor au fost ţăranii muncitori care La cercul agrotehnic care a funcţio tat planul de muncă al zilei, prezenţa
muncitori au fost îndemnaţi să por au participat Ia lecţiile dela cercul a- nat în cursul iernii în cadrul colţului membrilor şi modul cum sunt socotite
nească neîntârziat Ia îngrijirea cultu grotehnic, printre care comuniştii Va roşu, au luat parte regulat 35 membri zilele-muncă. Experienţa bună este îm
rilor. sile Panait, Ghiţă M. Ene şi Mihai ai brigăzii. Aici noi am învăţat despre părtăşită de toţi şefii de echipă, iar
La cercul agrotehnic din cadrul cămi Toader. Ei au plivit buruienile din la foloasele pe care Ie putem avea, pu lipsurile sunt îndreptate pe loc. In ca
nului cultural, iau parte regulat peste nuri şi au pornit la prăşitul sfeclei, nând în practică regulile agrotehnice. drul acestor analize, am constatat din
30 colectivişti şi ţărani muncitori. Lec floarei soarelui şl porumbului. De aceea, când guvernul a hotărît mi prima săptămână de întreţinere a cul
ţiile ţinute în ultima vreme sunt îmbo Gazeta de perete dela căminul cultu nimele agrotehnice ce trebue aplicate Ia turilor că din echipa a doua lipseau
găţite cu sfaturi despre îngrijirea ral publică articole în care se arată culturi, am pornit cu hotărîre la muncă. zilnic 2-3 oameni şi că astfel echipa
culturilor. cât folos aduce îngrijitul culturilor la Am prelucrat regulile agrotehnice cu rămânea în urmă. La îndemnul meu,
Bibliotecara Silvia Gheorghiu a îm timpul potrivit. Tot prin articole sunt şefii de echipe. La rândul lor ei le-au şeful echipei a mers şi a stat de vorbă
părţit cititorilor cărţi agrotehnice po popularizaţi ţăranii muncitori fruntaşi citit colectiviştilor la câmp, în timpul cu cei ce lipseau şi le-a explicat im
trivite muncilor de îngrijirea culturi în muncile pentru îngrijirea culturilor. repausului. portanţa participării Ia munca de în
lor. Cei mai buni cititori dintre ţăra Ei mai sunt popularizaţi şl la serile Munca de întreţinere a culturilor am treţinere a culturilor. Intr’a doua săp
nii muncitori sunt Mihai Toader, Gh. culturale. pornit-o la 5 Mai. In ajun, în adunarea tămână, echipa a ieşit prima în între
lordache, Titina Tudorie, Vasile Panait, Exemplul celor care au pornit primii generală întrunită anume, tovarăşul cerea socialistă.
Cristian Pavel, Nicolae Gurău şi Chi- la îngrijirea culturilor a fost urmat Baciu Constantin, preşedintele gospo De un mare ajutor în muncă ne este
riac Guţu, care participă şi la lecţiile de alţi ţărani muncitori ca Angheluţă dăriei colective şi eu, am arătat colec îndrumarea şi sprijinul organizaţiei de
ţinute la cercul agrotehnic. Atunci când Ştefan, Stroe Constantin, Dumitru Spi- tiviştilor că nu-i destul să însămânţăm bază. In organizaţia de bază, s’au dis
nu înţeleg un lucru în aceste cărţi, ei rldcn şi alţii. Ia vreme şi bine. Pentru a putea ob cutat toate problemele întrecerii socia
se duc şi întreabă pe tovarăşul Şerbu Ion Grecenco ţine o recoltă sporită, trebue să între liste şi cele legate de buna desfăşura
Ion, responsabilul cercului agrotehnic. corespondent ţinem bine culturile. re a muncilor de întreţinere a culturi
încă din prima zi, au ieşit Ia între lor. Comuniştii din brigadă sunt mo
ţinerea culturilor toţi cei 60 membri al torul întrecerii. Comuniştii insuflă tu
Căminul cultural din comuna Braniştea brigăzii. In felul acesta, între 5 şi 15 turor colectiviştilor o preocupare deo
nu sprijină munca de îngrijire a culturilor Mai, am terminat prima praşilă la toa sebită pentru aplicarea minimelor a-
te plantele prăşitoare şi am făcut pli grotehnice şi dau pildă personală de
La căminul cultural din comuna Bra lui şi celelalte culturi să crească de o vitul pe 42 hectare de păioase. In în devotament în muncă. De pildă, tova
niştea, raionul Galaţi, nici până acum palmă-două, aşa cum au moştenit din trecerea socialistă, au ieşit la iveală o răşul Sărbuşcă Luca, cel care a făcut
nu s’a prelucrat Hotărîrea Consiliului bătrâni. Căminul cultural nu s’a în seamă de fruntaşi. Din echipa a 5-a aproape 3 norme la prăşit, este comu
de Miniştri cu privire la aplicarea mi grijit să spulbere aceste credinţe gre s’a evidenţiat colectivista Ursaru Pro nist. Comunist este şi tovarăşul Izaru
nimelor agrotehnice. Directorul cămi şite. fira, care în 5 zile lucrătoare a făcut Constantin, şeful echipei a doua, frun
nului cultural, Vasile Efrosi, spune că Colectivul de muncă al căminului 9,71 zile-muncă. In ziua de 10 Mai ea taşă în întrecerea socialistă.
nu le-a prelucrat, pentrucă ...n’a avut cultural din Braniştea trebue să por a îndeplinit 2 norme şi un sfert. Din In munca brigăzii mai avem însă şl
echipa a doua s’au evidenţiat Grăjdea- unele lipsuri. Nu am organizat încă o
timp. Dar adevărul este că membrii nească neîntârziat la muncă. Tovară
din conducerea căminului cultural nu şul Efrosi Vasile, directorul căminului, nu Maria, Rostie Elena şi Năstase Ţin prelucrare temeinică & minimelor a-
se interesează deloc de activitatea cul precum şi tovarăşii învăţători Gh. Mi- ea. Ele au făcut în ziua de 13 Mai grotehnice şi nu am căutat ca fiecare
turală din comună şi nu sprijină mun tescu, Georgeta Lungeanu, Maria Do- câte 2 norme şi jumătate la prăşit de membru al brigăzii să le cunoască
cile agricole. Cerc agrotehnic nu au. nea, V. Săvescu şi E. Mereuţă, care porumb. Primul pe brigadă este tova bine şi să le aplice. Eu nu m’am în
Seri culturale în care să se discute sunt în colectivul de muncă al cămi răşul Sărbuşcă Luca, şeful echipei a grijit ca unii şefi dc echipă, cum sunt
despre metodele agrotehnice nu s’au nului, trebue să se ocupe mai îndea 4-a, care în zilele de 12, 13, 14 şi 15 tovarăşii Stoinicu şi Mocanu Neculai
mai ţinut de astă iarnă. Conferinţe proape de activitatea căminului, spri Mai a făcut 10,93 zile-muncă la pră să cunoască pe deplin metodele de
s’au ţinut câteva, dar niciodată nu s’a jinind din plin, munca de întreţinere şit de porumb şi sfeclă. conducere a echipei. Aşa se face că în
vorbit despre îngrijirea culturilor. Ţă a culturilor. Totodată, Comitetul exe Succesele noastre se datoresc atât echipele 1 şi 3, se lucrează mai mult
ranii muncitori nu sunt îndrumaţi să-şi faptului că colectiviştii sunt pătrunşi deavalma şi deci lipseşte răspunderea
îngrijească culturile după metodele a- cutiv al sfatului popular trebue să se de însemnătatea aplicării minimelor a- personală, echipa întâia nu a făcut o
grotehnice. Deaceea multe lanuri stau intereseze mai îndeaproape de activita grotehnice, cât şi bunei organizări a praşilă de calitate Ia sfecla de zahăr.
neplivite. In ceeace priveşte prăşitul, tea dusă de conducătorii căminului cul muncii. Terenul brigăzii a fost împăr Mă voi strădui să înlătur aceste lip
ţăranii muncitori din această comună tural şi să le ceară să dea mai mult ţit pe echipe şi dat în primire şefiior suri, pe care tovarăşul preşedinte al
de echipe, cu proces verbal, pe tot gospodăriei colective şl tovarăşul se
aşteaptă ca porumbul, floarea soare- sprijin muncilor agricole. timpul dela însămânţat până la re cretar al organizaţiei de bază m’au
coltare. Fiecare membru al echipei ajutat să le observ. Brigada va obţine
răspunde de o anumită porţiune de astfel succese şi mai mari, va aplica
Comuna Secueni a rămas în urmă teren. Aceasta a întărit mult spiritul şi mai bine minimele agrotehnice la
cu întreţinerea culturilor de răs,>undere personală. toate muncile, pentru ca gospodăria
Brigada îşi alcătueşte planul de noastră colectivă să obţină o recoltă
In comuna Secueni nu se plivise O lipsă mare în această privinţă au muncă lunar, săptămânal şi pe zile, îmbelşugată, chezăşia succeselor noa
până la 14 Mai decât 16 hectare pă- şi tehnicienii dela secţia agricolă a după planul de muncă al gospodăriei stre viitoare, sprijin puternic al noului
ioase, riu se prăşise decât 1 hectar de sfatului popular raional Bacău, care colective. Potrivit sarcinilor prevăzute leu.
porumb şi câţiva ari de cartofi. înce nu au trecut de multă vreme prin acea în planul brigăzii, se face planul pe Ignat Gheorghe
tineala acesta arată că problema între stă comună şi nu au luat nicio măsură echipe, care este discutat cu toţi mem brigadier, gospodăria colectivă
ţinerii culturilor nu a stat în centrul pentru buna întreţinere a culturilor. brii echipelor. Echipele dau mare im „Tudor Vladimirescu"
preocupărilor comitetului executiv al După ploaia ce a căzut din belşug, portanţă îndeplinirii planului. Astfel, din comuna Horia, raionul Roman
sfatului popular comunal. buruienile se vor desvolta mai repede
In această privinţă deputaţii comu decât plantele cultivate. De aceea, tre Golurile în culturile de bumbac trebue complectate
nali nu au căutat să-şi facă la vreme bue luate grabnic măsuri ca să se până la sfârşitul lunii Mai
întreţinerea culturilor şi astfel să fie
pildă pentru ceilalţi ţărani muncitori facă Ia timp plivitul şi prăşitul. In Ţăranii muncitori cultivatori de colţul. Se fac apoi cu sapa cuiburi a-
din sat. Preşedintele comitetului exe cadrul căminului cultural, să se ţină bumbac trebue să-şi dea silinţa să ob dânci de 5-6 cm., în care se aşează câte
cutiv, Gheorghe Buză, nu s’a preocu conferinţe unde să Ii se arate ţăranilor ţină recolte cât mai bogate. O lucrare 10 seminţe la 2-3 cm. una de alta şi
pat personal de această problemă foar muncitori importanţa plivitului şi pră- importantă pentru a asigura o bună apoi se acoperă cu pământ.Această lu
te importantă. El a lăsat munca numai şitului, aplicându-se regulile minime recoltă de bumbac este complectarea crare trebue făcută fără nici o întâr
pe seama agentului agricol. Agentul agrotehnice. Prin gazeta cetăţenească, golurilor. Pentru această treabă, se fo ziere, până la sfârşitul lunii Mai.
agricol, Ghineţ Scarlat, la rândul lui, losesc seminţe umezite timp de 2-3
nu a cerut şefilor de tarlale ca să-şi în trebue popularizaţi fruntaşii la ace zile. Apa folosită la umezire trebue să Cultivatori de bumbac, folosiţi din
tărească munca pentru buna îngrijire ste munci şi demascaţi chiaburii care fie schimbată de 2-3 ori pe zi, căci plin fiecare zi şi complectaţi golurile
a culturilor. nu-şi îngrijesc culturile. din seminţe ies otrăvuri care pot omorî din culturile de bumbac 1
