Page 29 - Albina_1952_05
P. 29
A L B I N A 5
fc UM1UMEA SOVIETICĂ
PIU
— — — l — t M l — M I M t — , H l l l i l | l — il1" ^ ' " ^ ^ B W i r i l B I B l i n ^ i n i ‘M d n i i 11■■ n T V T m » —m n — iT T —i r — r n i iB ii i ■ i
A s o la m e n te le c u ie r b u r i— îngrijitoarea de porci Clavdia Demidova
te m e lia sp o r ir ii n e c o n t e n it e din colhozul „N. S. Hruşcev", regiunea Vladimir
— Astăzi am deosebit de mult de Din anul 1949 încoace ea obţine dela
a r o d n ic ie i p ă m â n tu lu i lucru, — spune Clavdia Demidova, o fiecare scroafă câte 22—24 purcei
tânără cu păr bălai, îmbrăcată într’un pe an.
Colhozurile, sovhozurile şi S.M.T.uri- cu grâu de toamnă, care dă cea mai
le, înzestrate cu mijloacele tehnice cele mare recoltă, reprezintă 33,3 la sută halat. — Au fătat câteva scroafe şi fie Comitetul de conducere al colhozului
mai noi, îşi însuşesc tot mai' mult siste din întreaga suprafaţă a însămânţări- care din ele trebue supraveghiată acum i-a dat acum Clavdiei sarcina să îngri
mul înaintat agrotehnic al asolamente- lor, pământul însămânţat cu grâu de cu mare grijă. Azi nici n’am dat pe- jească de porcii puşi la îngrăşat. îm
lor cu ierburi în agricultură, sistem ba primăvară — 16,7 la sută, cu cereale de acasă... preună cu alte tinere care lucrează la
zat pe învăţătura marilor agronomi ruşi primăvară — 8,3 la sută, cu ierburi pe Tânăra intră în grajdul fermei de fermă, ea a obţinut un mare spor de
V. Docuceaev, P. Costâcev şi R. Wi- rene— 16,7 Ia sută, iar ţelina repre porci, luminat cu electricitate. In încă greutate la fiecare porc. Pentru aceşti
pere se văd porci graşi şi purcei ti porci se întocmeşte o raţie specială de
liams. zintă 16,7 la sută. neri.
Acest sistem ajută agriculturii sovie Datorită ajutorului tot mai mare dat hrană, cu cartofi fierţi, sfeclă, resturi de
tice să sporească necontenit rodnicia colhozului, de S.M.T., a crescut mult Pe o tablă din mijlocul încăperii este cereale, turte oleaginoase şi hrană mi
solului, să mărească recoltele tuturor nivelul agriculturii. afişat orariul de hrănire a porcilor, cu nerală.
raţiile de trebuinţă.
culturilor agricole şi să obţină o mare Pe întreaga suprafaţă se ară cu plu Preşedintele colhozului, Ivan Mihai- Clavdia Demidova împărtăşeşte şi al
desvoltare a creşterii vitelor. guri prevăzute cu antepluguri. Aratul tora experienţa ei. Sfaturile ei au aju
Ne putem da seama de ceeace dă adânc până Ia 25—27 cm. înlesneşte, ob lovici Şliuganov, se uită la termometru, tat-o pe îngrijitoarea de porci Nikitina
colhozurilor sistemul asolamentelor cu ţinerea unei recolte de grâu de toamnă, cercetează gospodăreşte încăperea, exa să obţină anul trecut peste 200 de
ierburi în agricultură, din pilda col până la 3.000 kg. la ha. minează purceluşii şi spune mulţumit: purcei dela 9 scroafe.
— Lucrezi bine, Clava.
hozului „Stalin“ din raionul Salsc, re Aratul adânc de toamnă, făcut după — Dumneata vezi mai bine, Ivan Mi- Clavdia Demidova lucrează de trei
giunea Rostov. desmiriştit, micşorează dei 2—3 ori pro hailovici, — îi răspunde fata. — Eu ani la ferma de porci şi deşi are o
înainte de Revoluţie, stepele Salsc- centul de buruieni de pe ogoare şi asi cred însă că s’ar putea lucra şi mai mare experienţă, totuşi continuă să în
ului erau bântuite Ia fiecare 3-4 ani de gură un spor de recoltă de 100—200 bine... veţe mereu. Ea nu lasă să-i scape nici
secetă. Ploua puţin, doar! toamna şi iar kg. la ha. Pe întreaga suprafaţă cu cul ...In seara aceleeaşi zile s’a ţinut în o pagină din cărţile, revistele şi zia
na. Vara în Mai-Iunie, aproape că nu turi de toamnă, se face un boronit tim colhoz lecţia obişnuită a cursurilor zoo rele în care este vorba de experienţa
ploua deloc. puriu primăvara. tehnice. La club s’au adunat crescăto'- îngrijitorilor fruntaşi. Ea vizitează şi
Irt primii ani de existenţă a colhozu La toate culturile de primăvară şi rii de vite — şi tinerii şi vârstnicii. colhozurile învecinate, unde îşi însu
lui, era greu de obţinut în stepă o re de toamnă se folosesc numai seminţe Conducătorul cursurilor dă cuvântul şeşte tot ce e mai bun.
coltă bogată. Au venit însă în ajutor selecţionate din cele mai bune varietăţi tovarăşei Demidova, care urmează să Oamenii sovietici nu au năzuinţă
tractoarele şi alte maşini, dela S.M.T. adaptate la condiţiile raionului res facă un referat. mai mare decât aceea de a întări prin
Salsc. Aratul adânc şi folosirea tehni pectiv. Ea are într’adevăr despre ce să vor munca lor creatoare puterea Patriei. Şi
cii înaintate i-au ajutat pe colhoznici să Colhozul foloseşte pe scară largă în- bească. Acum colhozul are câteva sute Clavdia Demidova îşi dărueşte toate
transforme stepa secetoasă, într’o câm grăşămintele organice şi minerale. Se de porci la fermă şi meritul pentru puterile şi cunoştinţele pentru binele
pie roditoare. mănăturile cu ierburi perene au sporit această înfăptuire îi revine în mare Patriei dragi.
In anul 1936, din iniţiativa agrono aproape de patru ori faţă de anul 1940. parte comsomolistei Clavdia Demidova. M. LENSK1
mului Alexei Malţev, comitetul de con In colhoz, au fost mecanizate aproape
ducere al colhozului a introdus pe ogoa în întregime toate muncile de câmp.
rele colhoznice sistemul agricol înain Recolta de cereale şi de floarea soare
tat al asolamentelor cu ierburi. Pe o su lui se strânge cu combinele. Reviste scrise de colhoznici
prafaţă de 5.847 hectare, s’au aplicat In urma aplicării sistemului agricol
asolamente, rânduindu-se ştiinţific di ai asolamentelor cu ierburi, a neînceta In satul Cazeroghi din raionul tă atenţie popularizării experienţei frun
ferite culturi şi însămânţându-se ier tei ridicări a nivelului agriculturii şi Loevsk, regiunea Gomei, apare o re taşilor în producţia colhoznică.
buri perene, care îmbunătăţesc solul. în urma întăririi organizatorice şi eco vistă periodică scrisă de mână, pe pa De mare popularitate se bucură re
Pământul a fost lucrat potrivit cerinţe nomice a colhozului, s’a asigurat o îm ginile căreia sunt prezentate opere ale vista satirică „Skvozniak", care apare
lor agrotehnicii înaintate. S’au făcut binare corectă a tuturor ramurilor de poeţilor şi scriitorilor colhoznici. în colhozul „Pionier" din raionul Co-
îngrijirile de trebuinţă şi s’a îngrăşat producţie ale gospodăriei, ajungându-se O asemenea revistă scrisă de mână pâli, regiunea Bobruisk. Această revistă
pământul după nevoe. Ogoarele au la o mai bună folosire a pământului. intitulată „Vorbesc stahanoviştii o- publică schiţe humoristice, versuri, ca
început a fi însămânţate cu seminţe se Aceasta a dus la o sporire a fertilităţii goarelor socialiste" apare şi în colho ricaturi, care scot la iveală şi biciue
lecţionate potrivite condiţiilor locale. solului şi la o ridicare neîncetată a zul „Stalin" din raionul Bobruisk, re lipsurile în munca unor brigăzi şi
In primii 12 ani de existenţă, colhozul capacităţii de recoltare. Totodată colho
a sădit 207 ha. de perdele de păduri, giunea Bobruisk. Revista dă o deosebi echipe.
formând astfel un bun adăpost pentru zul dobândeşte cantităţi mai mari de nu /
ogoare, împotriva vânturilor. treţ necesar pentru creşterea vitelor. Se
An de an, pe măsura însuşirii siste sădesc noi perdele de păduri de protec
mului asolamentelor cu ierburi, ari spo ţie, livezi şi vii. Plantările de păduri
rit recoltele colhozului. Recolta mijlocie ocupă acum o suprafaţă de 350 ha. Pe
de grâu, care în anul 1936 se ridica
râul Egorlîc, care mai înainte seca, col
Ia 1.000 kg. la hectar, s’a ridicat în
hoznicii au construit un stăvilar. Prin
anul 1941 la 2.400 kg. în mijlociu. Fer
canalul Nevinomîsc va fi adusă aici
mele colhozului aveau câteva mii de
apă din râul Cuban. Colhoznicii îşi în
cai, vaci, porci, oi şi câteva zeci de mii
suşesc agricultura irigată şi cultivă
de păsări. Marea gospodărie a colhozu
plante care n’au mai fost cultivate
lui dădea venituri de milioane ruble.
până acum: orezul, bumbacul ş. a.
In anii Marelui Război pentru Apă
An de an, pe măsura refacerii siste
rarea Patriei, cotropitorii hitlerişti au
mului agricol al asolamentelor cu ier
pricinuit uriaşe pagube colhozului: au
buri, recoltele sporesc. Pe ogoarele a-
fost distruse clădirii» şi vitele şi au fost
părate de perdelele de păduri, grâul a
tăiate perdelele de păduri. Nu s’a mai
început să dea recolte de câte 3000 kg.
putut aplica sistemul asolamentelor.
şi chiar mai mult Ia fiecare hectar.
Buruienile au năpădit ogoarele.
Creşterea vitelor proprietate obştească
După război, gospodăria colhozului a
se desvoltă cu succes.
fost refăcută şi colhozul a început să a.
Venitul global din anul 1951 al col
plice noi asolamente cu ierburi la cul
hozului „Stalin" a depăşit suma de
turile de câmp, furajere şi legumicole,
3.120.000 ruble. Colhoznicii au primit
cu o rânduire chibzuită a culturilor pe
pentru zilele muncă prestate mult mai
ogoarele cu asolamente. In sistemul a-
multe produse şi bani decât primeau
cestor asolamente, în fiecare an, un
înainte de război. Prin însuşirea siste
ogor cu ierburi se ară, iar pe altul se
mului agricol al asolamentelor cu ier
însămânţează ierburi perene. Asolamen
buri, colhozul „Stalin" a căpătat posi
tele din colhozuri sunt organizate pe
bilităţi şi mai mari pentru desvoltarea
temeiul sarcinilor de plan date de stat
continuă a tuturor ramurilor producţiei
şi ele contribue la desvoltarea tuturor
colhoznice. Fotografia înfăţişează încărcarea unui nou stoc de tractoare fabri
ramurilor producţiei colhoznice. De cate de uzinele din Harcov. Multe asemenea tractoare vor lucra în
pildă, în colhoz pământul însămânţat I. EMELIANOV acest an pe câmpiile colhoznice.
