Page 3 - Albina_1952_05
P. 3
A L B I N A 3
D9B
La căminul cultural din Ciorani-Prahova, 5 Mai — Z iua p resei s o v ie tic e
oamenii muncii au sărbătorit 1 Mai Acum 40 de ani, la 5 Mai 1912, în ţâre la ura faţă de om, articole care
condiţiile unei crunte prigoane ţariste, îndeamnă Ia crime, la război. Ziarele
cu pianul de însămânţări îndeplinit a apărut primul număr al ziarului bol capitaliste americane proslăvesc cri
şevic „Pravda“. Acest ziar al lut Lenin mele săvârşite de imperialişti în Co
In toate satele patriei noastre oa dela 17 Aprilie, adică cu 7 zile înainte şi Stalin, ca şi întreaga presă bolşevi
menii muncii au întâmpinat ziua de 1 de termenul fixat. La fel au terminat că, s’a dovedit o armă puternică de mo reea, îndeamnă la folosirea celor mai
cumplite arme de distrugere. Şi la noi
Mai.muncind cu avânt pe ogoare, pen planul de însămânţări şi cele 67 fa bilizare şi de unire a oamenilor muncii în ţară, pe vremea stăpânirii burghe-
tru îndeplinirea la timp a planului de milii care şi-au strâns loturile de pă în jurul Partidului Comunist Bolşevic,
însămânţări. Multe regiuni ca de pildă mânt, în primăvara aceasta, într’o în în lupta pentru înfăptuirea revoluţiei zo-moşiereşti, presa capitalistă slujea
regiunile Stalin, Dolj, Timişoara, Baia- tovărăşire de tip T.O.Z., precum şi ţă socialiste şi apoi pentru construirea so unui pumn de bogătaşi, căuta să înşele
Mare, Arad, Prahova, au terminat în- ranii. individuali. pe cei ce muncesc, aţâţa la ura de
sămânţările în cinstea lui 1 Mai. Gos Programul prezentat în cinstea zilei cialismului în U.R.S.S., pentru apăra rasă, Ia război.
podăriile agricole colective au fost în de 1 Mai la căminul cultural d;n Cio- rea păcii în lume. Astăzi, când Ia noi în ţară poporul
frunte. rani a prilejuit ţăranilor muncitori Ziua de 5 Mai — sărbătoarea presei
La căminele culturale au avut loc multă bucurie. Gândurile lor s’au în sovietice — a devenit o sărbătoare în muncitor luptă liber pentru construirea
serbări festive în cinstea marei sărbă dreptat înspre partidul nostru drag, semnată a poporului sovietic şi a oa socialismului, presa noastră îşi însuşe
tori a oamenilor muncii de pretutin care ne conduce paşii spre belşug şi menilor muncii de pretutindeni, a tu- şte tot mai mult învăţămintele presei
deni. Ţăranii colectivişti, ţăranii înto lumină, înspre clasa muncitoare din tuturor luptătorilor pentru pace şi liber sovietice. Condusă de Partidul Munci
vărăşiţi şi cei individuali au sărbătorit ţara noastră, care luptă din răsputeri tate ifin lumea întreagă. toresc Român, presa noastră, în frunte
1 Mai cu bucuria libertăţii în inimi, cu să dea agriculturii tot mai multe ma Condusă de marele Partid Comunist
încredere sporită în biruinţa vieţii, în şini, pentru ca munca pe ogoare să fie Bolşevic al lui Lenin şi Stalin, presa cu „Scânteia”, răspândeşte în masse
forţele lagărului păcii, în fruntea căruia tot mai rodnică, tot mai uşoară. sovietică a dat şi dă o minunată pildă cuvântul partidului, îndrumă pe
se află Uniunea Sovietică şi stegarul In întreaga desfăşurare a serbării de felul cum trebue să fie presa comu oamenii muncii să-şi însuşească o ati
păcii, marele Stalin. de 1 Mai s’a simţit puternic hotărîrea nistă. Strâns legată de popor, ea a avut tudine nouă, socialistă, faţă de muncă,
In comuna Ciorani din regiunea ţăranilor muncitori de a lupta mai de un uriaş rol organizator şi mobilizator, faţă de avutul obştesc. Ea răspândeşte
Prahova, căminul cultural împreună cu parte pentru dobândirea unei recolte pentru realizarea programului stalinist metodele înaintate de muncă ale staha-
colţul roşu al gospodăriei colective bogate, pentru întărirea succesului re de industrializare a ţării şi de colecti
„Ştefan Gheorghiu“ au prezentat în cin formei băneşti. Toţi cei prezenţi la adu vizare a agriculturii. A contribuit din noviştilor sovietici, ale colhoznicilor,
stea zilei de 1 Mai un frumos program nare şi-au arătat prin cuvintele lor, plin la lupta de construire a societăţii contribue la făurirea socialismului in
artistic, la care şi-au dat concursul prin aplauze şi ovaţii dragostea faţă socialiste şi sprijină azi, cu multă pu ţara noastră.
echipele de dans, cor şi teatru, cum şî de guvern şi partid, faţă de iubitul tere, construirea comunismului în Un puternic sprijin îl primesc din
colectivul de conferenţiari. La această nostru conducător, tovarăşul Gheorghe U. R.S/5. partea presei activiştii culturali, în
serbare au luat parte peste 500 ţărani Gheorghiu-Dej. Deasemeni ţăranii mun
muncitori, mândri că şt-au făcut cu citori din Ciorani şi-au manifestat dra Un isvor nesecat al forţelor presei munca lor de îndrumare şi luminare a
cinste datoria faţă de patrie, terminând gostea faţă de eliberatoarea noastră sovietice este legătura sa strânsă cu ţărănimii noastre muncitoare. Astăzi,
la vreme însămânţările. Gospodăria co l'.R.S.S. şi pentru genialul conducător masele. Zilnic sosesc la ziarele sovie la căminele culturale din satele noa
lectivă a terminat însămânţările încă al frontului păcii, I. V. Stalin. tice mii de scrisori deia oamenii sovie stre, ţăranii muncitori găsesc în ziare
tici. Muncitorii din fabrici şi uzine, col şi reviste un isvor de lumină. Tot mai
Fruntaşi hoznicii, inginerii şi agronomii, oame numeroase sunt scrisorile sosite la re
în campania însămânţărîlor de primăvară nii de ştiinţă vorbesc despre realizările dacţia noastră deia ţăranii muncitori
lor, despre metodele lor de muncă şi fac din sectorul socialist şi cel individual,
diferite observaţii şi propuneri pentru scrisori în care se vorbeşte despre ex
îmbunătăţirea muncii. perienţa înaintată, scrisori prin care
Presa sovietică este populară şi res sunt demascaţi chiaburii, duşmani ai
pectată în întreaga lume, pentru că se ţărănimii muncitoare. Nenumărate scri
bazează pe adevăr, slujeşte intereselor sori arată hotărîrea ţărănimii munci
celor ce muncesc, luptă pentru pace, toare de a lupta pentru strângerea a-
demascând cu toată vigoarea pe impe lianţei clasei muncitoare cu ţărănimea
rialiştii americano-englezi aţâţători la muncitoare, sub conducerea clasei mun
război. Presa sovietică este o armă în citoare, de a lupta pentru întărirea suc
mâna celor ce muncesc, în lupta pentru cesului reformei băneşti, pentru înflo
o viaţă mai bună, pentru libertate şi rirea patriei, pentru apărarea păcii în
pace. lume.
Presa sovietică se deosebeşte ca dela Sărbătorind la 5 Mai, Ziua presei so
■ ION RADULESCU STAN TUDORACHE GIîEORGHE ŞT. cer la pământ de ziarele burgheze din vietice, oamenii muncii din ţara noa
şef mecanic colectivist GHEORGHE ţările capitaliste, puse în slujba miliar stră, alături de oamenii cinstiţi din în
gospodăria colectivă
la gospodăria agricolă „Gheorghi Dimitrov”, ţăran muncitor
de stat Bilei ureşti, raio comuna Cuza Vodă, ra comuna Maia, raionul darilor ca Hearst, Scripps-Hovard, Mac treaga lume, îşi manifestă dragostea
Urzicend, a terminat pri
nul Ploeşli. Datorită donul Călăraşi. A depus mul din comună însă- Cormic şi alţii. Presa capitalistă este faţă de U.R.S.S., încrederea în cauza
contribuţiei sale la buna muncă stăruitoare pentru mânţările, folosind me un instrument de înşelare a oamenilor victoriei păcii şi socialismului, precum
organizare a muncii, repararea şi pregătirea tode agrotehnice înain muncii, o unealtă de înrobire a poporu şi recunoştinţa neţărmurită faţă de ste
gospodăria a realizat la maşinilor şi uneltelor a- tate. Ca membru al cer lui. Zilnic în gazetele capitaliste găseşti garul păcii, marele Stalin.
gricole, în vederea înce
cului agrotehnic, învaţă
reparaţii o economie de perii la timp a însămân- şi pe alţii cum să lucreze
peste 9.000 lei tărllor. mai bine. ştiri şi articole pline de venin, de aţâ- CLEMENT MUNTEANU
Comitetul executiv al sfatului popu Din munca noastră trimestrul II, am rămas în u'mă cu
lar al comunei noastre şi-a pus în cen predarea cotelcr de carne şi lapte.
trul preocupărilor grija pentru îndepli pentru îndeplinirea planului de colectări Şi căminele culturale au slăbit în
nirea planului de colectări. In cadrul ultima vreme activitatea politică în le
sesiunilor sfatului popular, noi am des- La cele trei cămine culturale s’au trecut pe cei trei duşmani în rândul gătură cu colectările. Mai delăsător s’a
bătut pe larg problema colectărilor, ţinut adunări obşteşti, în care au luat chiaburilor, acolo unde le este locul. dovedit căminul cultural din satul Ro-
căutând să găsim mijloacele ede mai cuvântul deputaţii Constantin C’oraşcu, vinari. Aceasta este şi din vina noa
potrivite pentru a duce la îndeplinire Alexandru Big'igiu, Popescu Toma şi Printr’o bună organizare şi evidenţă,
sarcina patriotică a predării cotelor alţii. Ei au vorbit de ajutorul dat de re cu ajutorul muncii politice duse zi de stră, a comitetului executiv. Noi ne-am
către stat. gimul de democraţie populară comunei z; printre ţăranii muncitori, demascând interesat mai mult de activitatea cămi
Pentru buna organizare a muncii, noastre, prin înfiinţarea şcolii cu două uneltirile chiabureşti şi datorită exem nului cultural din satul de centru şi
am repartizat pe fiecare sat un număr cicluri, prin aprovizionarea coopera plului personal dat de comunişii şi de a’am dat importanţa cuvenită muncii
de deputaţi care să se ocupe îndeaproa tivei cu produse industriale diu ce în putaţi, noi am reuşit să ne îndeplinim culturale şi în celelalte sate. Socoteam
pe de problema colectărilor. Depu în mod greşit că activitatea culturală
taţii au stat de vorbă, cu ţăranii mun ce mai multe şi altele. Totodată, depu în întregime planul la colectările de
citori, arătându-le rostul predării co taţii au îndemnat ca locuitorii comunei ce reale pe anul trecut. Deasemenea, am este numai treaba directorului căminu
telor la timp şi în întregime. noastre să-şi facă datoria faţă de stat îndep'init în întregime planul colectă lui şi îl lăsam să se descurce singur.
Aşa de pildă, de curând la gazetele şi să răspundă cu cinste sprijinului dat rilor la lapte şi carne pe trimestrul în Vom înlătura această lipsă cât mai
de perete din cele trei sate s’au scris de clasa muncitoare. tâi al anului 1952. grabnic, deoarece am văzut că activi
articole în care s’a arătat că predând In anul 1949 din lipsa de vigilenţă a In ultima vreme însă, comitetul exe tatea culturală este un sprijin preţios
ootele ta colectare, ţăranii săraci şi fostului comitet provizoriu s’au stre cutiv a slăbit munca politică în pro în îndeplinirea tuturor acţiunilor noa
mijlocaşi ajută la întărirea alianţei curat în rândul mijlocaşilor chiaburii blema colectărilor. Pornind cu tot a- stre, printre care şi sarcina îniăptuîrii
dintre clasa muncitoare şi ţărănimea D. Costescu, Elena Munteanu şi Sebas- vântut în campania însămânţări’or de planului de colectări.
muncitoare şi contribue astfel la întă tian Muja. După înfăptuirea reformei primăvară, noi am uitat că de colectări
GORUN AURELIAN
rirea statului nostru de democraţie băneşti, comunistul Gheorghe Pepte- trebue să ne îngrijim permanent. De preşedintele comitetului cxe'cutiv
populară, Ia întărirea succesului refor naru ne-a atras atenţia asupra acestei această greşală ne-am dat seama abia ai stalului popular al comunei
mei băneşti. greşeli mari şi comitetul executiv i-a în ultima vreme, când am văzut că pe Moi, raionul Tg. iiu
• l.l r