Page 30 - Albina_1952_05

6 A L B f N A

O nouă gospodărie Un cerc cooperatist
agricolă colectivă la Iteştî-Bacău
în regiunea Iaşi La căminul cultural din comuna
Iteşti, raionul Bacău, funcţionează un
In dimineaţa zilei de 11 Mai, în sa­
tul Jigoreni, raionul Negreşti, s’a săr­ cerc de cooperaţie, unde ţăranii munci­
bătorit înfiinţarea gospodăriei colective tori capătă învăţături însemnate, în
„Tudor Vladimirescu". lupta de îmbunătăţire a cooperativei
Urmând povaţa partidului, 40 de fa­ lor, de întărire a schimbului dintre oraş
milii de ţărani săraci şi mijlocaşi au şl sat şi altele. La început, erau în­
pornit cu hotărîre pe calea gospodăriei scrişi la acest cerc doar câţiva ţărani
colective. Ei sunt oameni care au fost muncitori. Azi cercul are 20 membri.
mulţi ani jecmăniţi de moşierul P. P. In ultimele luni, la acest cerc au
Carp, ale cărui lanuri se întindeau până fost ţinute în total 16 lecţii. Lecţiile
lângă prispele caselor lor. „Cum se aprovizionează cooperativa’’,
„Valorificarea produselor agricole prin
Cererile de înfiinţare a gospodăriei cooperative contribue la îmbunătăţirea
au început a fi depuse încă din anul traiului ţăranilor muncitori şi la întă­
1950. Insă lucrurile mergeau greu, de­ rirea alianţei clasei muncitoare cu ţă­
oarece duşmanul de clasă a încercat în rănimea muncitoare", „Sarcinile mem­
felurite chipuri să împiedice înfiinţarea brilor cooperativei pentru consolidarea
gospodăriei colective. Chiaburii Ion Ro- Ţăranul muncitor Bărbuş Gh. din satul Potău, Baia Mare, predă succesului reformei băneşti’’ şi altele
taru, Jescu Gh., Ion Arghir, P. Brân­ cota de carne împreună cu alţi consăteni. au fost desbătute cu mult interes de
zei au trecut şi la acte banditeşti, pen­ către membrii cercului cooperatist din
tru a-i opri pe cei mai şovăelnici. Dar Iteşti.
ţărani muncitori dârji ca Ion Moldo­ Caravane sanitare la sate In această comună, planul de valo­
veana, Constantin Vornicu, Vasile Ru- rificare al produselor agricole prin
su, Constantin Vişan şi alţii, comunişti In trecut omul era lăsat pradă bo­ La gospodăria agricolă colectivă ,J9rum cooperativă pe trimestrul I a fost de­
ori membri ai organizaţiilor de masă, lilor. Astăzi statul nostru poartă o Nou" din Plopu s’au dat 89 consultaţii, păşit cu 150 la sută.
au demascat şi înfrânt toate uneltirile mare grijă pentru sănătatea omului. iar în satul Oprişeneşti 73 consultaţii.
chiaburilor. De curând două caravane sanitare, Deasemeni, colectiviştilor li s’au îm­ Nic. Nistor
D. Sevastru din partea secţiei sanitare a raionului părţit medicamente împotriva malariei Cercuri A. R. L. U. S.
Făurei, s’au deplasat în comuna Plopu. şi a altor boli. Tovarăşii doctori au dat
întovărăşire agricolă cu activitate bogată
Una din caravanele sanitare s’a oprit îndrumări viitoarelor mame de ţelul
50 familii de ţărani săraci şi mijlo­ la gospodăria agricolă colectivă „Drum Cu tot mai multă însufleţire şi în nu­
caşi din comuna Păuneşti, raionul Ad- Nou" din Plopu, iar cea de a doua ca­ cum să se îngrijească în timpul sar ci­ măr tot mai mare, vin ţăranii muncitori
jud, s’au unit într'o întovărăşire agri­ ravană a mers şi în satul Oprişeneşti. nei. Mamele au primit sţaturi asupra din regiunea Gorj la cursurile de limba
colă de tip T.O.Z. cu o suprafaţă de îngrijirii sănătăţii copiilor. rusă, organizate de cercurile A.R.L.U.S^
52 hectare. Medicii acestor caravane sanitare au în colaborare cu căminele culturale.
Chiaburii au încercat să zădărni­ dat reţete, medicamente şi consultaţii. Maria Gheorghe Dintre cele 115 cursuri ce funcţio­
cească înfiinţarea întovărăşirii. Ei au nează la sate, fruntaş este cel din co­
plănuit să se strecoare în rândul ţăra­ Grija pentru copii muna Brădişte, raionul Filiaşi, unde
nilor muncitori întovărăşiţi, căutând să In comuna Vişeul de Sus, raionul grădiniţelor sezoniere din raionul Vi­ frecvenţa celor 36 înscrişi este de sută
bage zâzanie şi neîncredere în rândul Vişeu, regiunea Rodna, organizaţia şeu. Un deosebit sprijin pentru îngriji­ la sută.
întovărăşiţilor. Ţăranii muncitori înto­ U.F.D.R. se îngrijeşte cu dragoste de rea grădiniţelor sezoniere îl dau Ciurca In comuna Pestişani, raionul Tg.
vărăşiţi au demascat însă faptele duş­ creşterea copiilor. Astfel, de curând s’a Irina, Mogoş Ana, Rupici Elisabeta, Jiu, cercul A.R.L.U.S. a mai în­
manilor şi au izbutit să închege o în­ dat aici un festival, dela care s’a reali­ Chinzbăianu luliana şi alte membre fiinţat anul acesta încă un curs de
tovărăşire puternică. zat un beneficiu de 1800 lei. Suma acea­ ale organizaţiei U.F.D.R. limba rusă.
Necuiai Duman sta va fi folosită pentru sprijinirea Albu Marioara Ioan Sbârciog

La 25 Mai se împlinesc 3 ani de Canalul Dunăre-Marea Neagră cu mare iscusinţă uriaşele maşini de
când, pe baza raportului prezentat de săpat sovietice şi aplică minunatele
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, Biroul un mare şantier al păcii şi socialismului metode sovietice de lucru, în deosebi
Politic al C.C. al P.M.R. a dat liotărî- metoda Sestacov. Toţi trei, deşi foarte
rea cu privire la construirea Canalului ceput lucrările de construcţie a Cana­ oraşe noi. S ’au construit sanatorii, spi­ tineri, au astăzi mândria de a se nu­
Dunăre—Marea Neagră. La 25 Mai lului Dunăre—Marea Neagră. De trai tale, creşe, cluburi, s’au făcut biblioteci măra printre stahanovişiii construcţiei.
1949 partidul a dat semnalul luptei ani lucrările continuă într'un ritm me­ şi terenuri de sport, s’au înjghebat în­ Stahanovist este şi Zia Omer. De fel
pentru crearea unei noi căi spre Mare, reu sporit şi schimbă neîncetat înfăţi­ tinse gospodării agricole. din satul Baia din aceste meleaguri do­
pentru transformarea Dobrogei dintr’un şarea meleagurilor dobrogene. Deia Canalul trezeşte la o viaţă nouă nu brogene, Zia este feciorul unor ţărani
pământ în mare parte secetos şi mlăş­ Cernavodă până la Mare, pe zeci de numai regiunea Constanţa, ci şi împre­ tătari. Când a venit la Canal, flăcăul
tinos, într’o adevărată grădină a ţării. kilometri distanţă, freamătă de viaţă şi jurimile. Irigaţiile, perdplele de proiec­ nu ştia nici o meserie, nici să scrie sau
In urma Ilotărîrii partidului au în­ de muncă acest mare şantier al patriei ţie, amenajările agrosilvice, ca şi con­ să citească. Aici a învăţat carte, aici a
struirea de bazine de reţinere* a
noastre. văzut cel dintâi excavator şi apoi a citit
apei, precum şi multe alte lucrări, sunt cea dintâi broşură tehnică. După o vre­
menite să facă deosebit de roditor so­ me, Zia s’a dus să-şi vadă părinţii.
lul dobrogean. Chiaburii din sat au încercat să-i bage
Dar cea mai minunată înfăptuire a în cap fel de fel de născociri, să-l împie­
şantierului Canalului Dunăre—Marea dice pe el de a munci şi să-i împiedice
Neagră este creşterea omului care ia şi pe alţii de a merge să lucreze pe ma­
parte la construirea sa. Acest om rele şantier.
vine adeseori pe şantier, dintr’un cătun Dar Zia a ştiut să-i demaşte pe duş­
îndepărtat. El nu ştie carte, n’are me­ mani şi printre ţăranii muncitori care
serie, şi nu cunoaşte un trai bun şi au plecat din sat, cu el împreună, pe
civilizat. Aici el se califică, înva'a mâ­ şantier, a fost şi fratele său, Zechi.
nuirea unei maşini, şi învaţă, mai ales, Slahanovistul Zia Omer dădea astfel
să folosească această maşină în folo­ răspunsul cuvenit tuturor duşmanilor
sul poporului muncitor. Urmarea unei
asemenea schimbări este deosebit da din afara şi dinlăuntrul ţării.
însemnată. Constructorii Canalului Se adânceşte mereu albia Cana­
merg mai departe şi învaţă să ceară lului, se schimbă viaţa oamenilor din
cât mai mult dala maşină, să depă­ preajma şantierului, sunt înfrânte unel­
şească normele, să grăbească astfel tirile duşmanului. Se apropie din ce în
construirea minunatei căi pe apă între ce mai repede ziua când Canalul Du­
Dunăre şi Marea Neagră. năre—Marea Neagră, această mare
Iată trei dintre aceşti oameni, deve­ construcţie a păcii şi socialismului, va
niţi constructori fruntaşi. Filip Prono- fi gata şi apa va umple întreaga
Fotografia înfăţişează unul din puternicele excavatoare electrice za, Gheorghe Uzum şi Alexandru Ke- sa albie.
sovietice, care sapă albia Canalului Dunăre-Marea Neagră. In medalion
excavatorisiul stahanovist Zia Omer. lemen sunt excavatorişti. Ei mânuesc N. UŢA