Page 34 - Albina_1952_05
P. 34
2 A L B I N A
In atenţia cercurilor agrotehnice Sfatul agronomului
Penlru săptămâna dela 2—9 Iunie, Astfel, în urma lecţiilor practice Polenizarea (legarea) suplimentară artificială
recomandăm cercurilor agrotehnice ur făcute de cercul agrotehnic, colectiviştii - s .
mătoarele lecţii: şi ţăranii individuali din comuna Mier Un învăţat sovietic, Musiico, a ară gatul. Lucrarea se face când înfloritul
( Pentru cercurile agrotehnice. Ne- curea, raionul Sebeş, au reuşit să ob tat pe larg că nu toate florile de floa este în toi, după ce s’a ridicat rouă şi
fcesitatea grăbirii lucrărilor de între ţină bune rezultate în însămânţarea rea soarelui leagă rod şi fac seminţe. până ce se încălzeşte bine către a-
ţinere a culturilor (prăşitul la porumb, răsadurilor de legume şi la îngrijirea O bună parte din flori rămân sterpe, miază. Se repetă de două, trei ori,
floarea soarelui, bumbac cartofi, sfeclă pomilor. fără rod. Aproape întotdeauna florile din două în două zile.
de zahăr,-sfeclă de nutreţ, fasole soia, In gospodăria agricolă colectivă din dela mijloc nu leagă. Acelaş lucru se La lucerna de sămânţă, lucrarea se
rkin, pepeni şi continuarea plivitului); comuna Corunca, regiunea Mureş, s’au întâmplă cu porumbul. Foarte multe face tot cu funia. Pe funie se leagă
Tehnica şi importanţa recoltării la însămânţat 5 hectare cu cartofi iarovi- flori nu leagă, ştiuleţii rămân cu boa din 10—15 centimetri nişte măturele
timp a lucernii, trifoiului şi fâneţelor zaţi, după metoda învăţată la cercul a- be lipsă şi în deosebi vârful nu este lungi de 15—20 centimetri. Aceste
dc luncă ; Polenizarea suplimentară grotehnic, iar îa comuna Lunga, ţăra bine încheiat. La fel se întâmplă cu măturele lovesc florile de lucernă, a-
Ba secară. nii muncitori, membri ai cercului, au secara, meiul, cânepa de sămânţă şi jutând astfel deschiderea lor şi deci fe
; Pentru cercurile zootehnice. Pe lângă aplicat pentru prima dată metodele altele. Aceste lipsuri sau ştirbături se cundaţia.
lecţiile recomandate în numărul tre ştiinţei agrotehnice la lucrările de în- întâmplă pentrucă florile nu leagă. La mei se leagă pe toată lungimea
cut, se mai pot ţine: Importanţa fo sămânţare a cartofilor în rânduri şi Legatul rodului la plante este cu pu funiei o pânză de 20—30 centimetri lă
losirii păşunilor în creşterea bovinelor la stropirea pomilor. tinţă numai atunci când partea fe- ţime.
işi porcinelor; Importanţa furajelor meiască a florii, ovarul (partea care va Funia poate fi trasă de oameni care
Verzi; Vaccinarea anticarbonoasă (con Alte cercuri însă, cum sunt acelea da naştere viitorului bob) se uneşte cu merg pe jos sau chiar călare, când
tra dalacului) ; Alegerea berbecilor din Gheja şi Jedu, regiunea Mureş, partea bărbătească, polenul, de la o sunt suprafeţe mari. Este foarte impor
pentru montă. Importanţa acestei lu Hălchiu, regiunea Stal in, Cri veşti, re altă floare de pe aceeaş plantă sau de pe tant ca lucrarea să nu se facă pe căl
crări pentru îmbunătăţirea rasei de giunea Bârlad şi cea mai mare parte o plantă din apropiere. Polenul este dură prea mare şi nici atunci când la
a cercurilor din regiunea Dolj, . nu
bi. sămânţa bărbătească a florii şi-l putem nul este ud de rouă sau ploaie.
s’au preocupat să-şi amenajeze tere
1 Pentru cercurile apicole: Măsurile nuri de experienţă, pe care să facă a- vedea uşor, dacă scuturăm un fir de La floarea soarelui polenizarea su^
ice irebue luate pentru preîntâmpina plicaţii. porumb sau cânepă în timpul înflori plimentară artificială se face fie apro
rea roitului natural ; Aşezarea catu tului. piind două câte două pălării vecine şi
rilor pentru strângerea recoltei de Urmând exemplul cercurilor agro Polenul este dus de vânt dela floa atingându-le uşor ca să se poată lipi po
miere. tehnice, fruntaşe, să folosim din plin rea bărbătească la cea femeiască la lenul dela o pălărie pe cealaltă, fie
perioada de practică, pentru aplicarea porumb, secară, cânepă şi mei, sau de cu ajutorul unei mânuşi de blană sau
: Urmând sfaturile date în revista insecte şi în deosebi de albine şi bon postav moale cu care se ating uşor
noastră, multe cercuri agrotehnice au celor mai înaintate metode agrotehnice,
trecut Ja aplicarea cunoştinţelor însu pentru însuşirea şi respectarea întoc dari la floarea soarelui, lucernă, tri toate pălăriile de floarea soarelui în
şite. mai a minimelor agrotehnice. foi, bumbac, rapiţă, muştar, pomi fruc şir. Lucrarea se repetă de 2—3 ori
tiferi şi altele. după un răstimp de câteva zile. Nu se
De multe ori se întâmplă ca în lucrează pe călduri prea mari şi nici
timpul înfloritului să fie vreme rece când lanul e ud de rouă sau ploi.
Cu prilejul sau ploioasă, neprielnică pentru sborul La porumb lucrarea e ceva mai
insectelor. Alteori, polenul udat de ploi grea şi se cere mai multă atenţie. Pen
„DECADEI R. S. S. UCRAINIENE" nu poate fi dus de vânt aşa că legatul tru uşurinţă se va cere sfatul şi aju
florilor sau fecundaţia, cum i se spune, torul inginerilor şi tehnicienilor agro
nu poate avea loc. Deaceea, florile nomi. Polenul se adună mai întâi în
rămân sterpe şi nu dau rod. In unii nişte cornete (pălării) de hârtie sau
citiţi următoarele cărţi apărute în Edi
f DECADA . ani pagubele pentru agricultură sunt carton, ori chiar în căldări şi apoi se
tura Cartea Ru6ă uR.S.S.UCRAINIENE. foarte mari. scutură uşor pe mătasea porumbului.
Iată dece învăţaţii sovietici s’au gân La porumb polenul se produce din bel
24 MAI-2 IUNIE 1952 dit să ajute legatul florilor prin inter şug şi deaceea e deajuns să-l strân
A. Comeiciuc — TEATRUj
venţia omului în locul vântului sau al gem din două în două rânduri, iar pe
insectelor. Astfel a luat naştere fecun rând dela o plantă din patru. Polenul
,V. Sobco — CHEZĂŞIA PAGII,
daţia (legarea) suplimentară artifi se strânge numai când cade uşor prin
cială. scuturarea firului. Polenizarea începe
Ştepan Tudor — O ZI A PĂRINTELUI
In Uniunea Sovietică sporul de re când mătasea ştruleţilor a apărut Ia
coltă ce se obţine prin aplicarea aces 50 Ja sută din plante şi se repetă de
SOICA.
i tei metode este între 300—700 kg. la 2—3 ori, la interval de câteva zile. Se
hectar. De multe ort însă depăşeşte lucrează după ce s’a ridicat rouă, până
I. Franco — ZIDARUL*
chiar şi 1.000 kg. la hectar. la orele 9—10 dimineaţa.
Să vedem cum se execută lucrarea. Polenizarea suplimentară artificială
l lanovschi — POVESTIRI DIN KIEV,
La secară şi cânepă de sămânţă doi este una din regulile principale prevăj
oameni trag pe deasupra lanului o fu zute de agrominim. Ţărani muncitori,
Irlna Vilde— POVESTEA UNEI VIEŢL
nie întinsă astfel ca să atingă spicele aplicaţi această metodă şi veţi obţine
la secară sau florile bărbăteşti la câ roade bogate, contribuind la întărirea
Irlna Vilde— POVESTIRI.
nepă. In felul acesta se scutură pole patriei' noastre!
nul fără ajutorul vântului şi ajunge N. DRAGO!
pe florile femeieşti, ajutând astfel le inginer agronom
Cooperativa din comuna Bascov, jinul cuvenit în munca de realizare a
raionul Piteşti, şi-a îndeplinit cu suc Cum a reuşit cooperativa din Bascov acestor succese. E drept, la 5 Mai s’a
ces sarcinile planului de achiziţii pe ţinut o adunare la căminul cultural, în
primul trimestru al anului 1952. Da să îndeplinească şi să depăşească care a fost discutată problema achizi
torită muncii de lămurire dusă de or ţiilor. Dar numai atât. Datoria cămi
ganizaţia de bază din comună, de planul de achiziţii nului cultural era să ţină mai multe
sfatul popular comunal şi de salariaţii adunări de acest fel, să popularizeze
cooperativei, ţăranii muncitori din nn preţios ajutor în munca pentru n’au plecat însă urechea la vorbele ti prin gazetele de perete şi prin panouri
buna desfăşurare a planului de achi căloase ale bogătanilor. Ei vând coo
Bascov au vândut cooperativei din pri pe fruntaşii în munca de agitaţie şi pe
sosul produselor lor, contribuind ast ziţii. Sub îndrumai^a organizaţiei de perativei produse de cea mai bună ca ţăranii care au răspuns cu dragoste,
fel la întărirea alianţe! dintre clasa bază din comună şi cu sprijinul sfatu litate. vânzând cooperativei produsele cele
lui popular, s’au format echipe de
muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi câte 3 agitatori, care timp de 3 zile au Datorită muncii dusă de agitatori şi mai bune.
lovind în uneltirile chiaburilor şi spe deputaţi, cooperativa din Bascov, a Deasemenea, agenţia de valorificări
culanţilor. mers din casă în casă şi au vorbit cu ajuns fruntaşă la achiziţii pe tot raio prin cooperativă (Agevacop) a raionu
flecare ţăran muncitor în parte. Comu nul. Astfel, pe primul trimestru al anu
Dar pentru ducerea Ia îndeplinire S lui Piteşti n’a repartizat bine planul
acestor sarcini, cooperativa dîn Bascov niştii Ilie Popescu, Gheorghe Matei, lui 1952, cooperativa a depăşit planul de achiziţii la toate produsele. Astfel,
Alexandru Olteanu şi alţii au arătat de achiziţii la grăsimi cu 336 la sută,
a avut de luptat cu multe greutăţi. In pentru primul trimestru al anului 1952
toamna anului 1951, treburile mergeau ţăranilor săraci şi mijlocaşi cât de im Ia zarzavaturi cu 260 Ia sută, la lapte cooperativa a fost trecută în planul de
greu. Fostul preşedinte al cooperativei portant este ca ei să-şi vândă prisosul cu 235 Ia sută. Numai în luna Aprilie, achiziţii cu 500 kg. orz, deşi în pianul
Ion Apostol, muncea fără tragere de de produse Ia cooperativă. planul de achiziţii la păsări a fost de de cultură al comunei nu a fost prevă
păşit cu peste 200 la sută, iar Ia miei
inimă, iar fostul gestionar, Ilie Cons Ţăranul muncitor Ilie Stanciu, chiar cu peste 50 Ia sută. Deasemeneâ, în zut măcar un singur metru pătrat care
tantin, îşi făcea de cap, jefuind ca în a doua zi după ce l-au vizitat agita să fie însămânţat cu orz.
codru. Aceşti oameni au fost înlăturaţi torii s’a dus şi a vândut cooperativei cursul lunii Aprilie au fost achiziţio Cooperativa din Bascov nu are vice
nate peste plan 3 kg. lână, 8 porci şi
dela conducerea cooperativei, iar în lo fasole, ouă şi porumb. Acelaş lucru un mânzat de 150 kg. Planul a fost preşedinte, care să se preocupe îndeo
cul lor au fost aleşi oameni noi, cu l-au făcut şi alţi ţărani muncitori, Ei realizat şi depăşit Ia toate produsele. sebi de achiziţii. Agevacop-ul tărăgă
dragoste de muncă. au luat pildă dela deputaţii sfatului nează de mai multă vreme numirea
Noul preşedinte, tovarăşul Niţuîescu popular comunal, care sunt membri Dragostea cu care ţăranii muncitori unui vicepreşedinte.
Petre şi gestionarul Alexandru Olaru cooperatori şi care vând cooperativei din comuna Bascov au răspuns la înlăturând aceste lipsuri, care în ac
această acţiune se poate vedea şi din
îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile pe din prisosul produselor lor. faptul că în mai puţin de o lună de tivitatea unor cooperative din alte co
care Ie au, muncind cu sârg şi dragos-* Chiaburii, ca Alexandru Sorescu, au zile, mijlocaşul Ilie S. Constantin a mune se simte puternic, Agevacopul
tc pentru întărirea cooperativei. încercat să abată pe ţăranii muncitori vândut cooperativei 200 kg. grâu şl Piteşti va da o contribuţie mal mare
Hotărîrea guvernului şl partidului dela această frumoasă acţiune, spu 720 kg. porumb, iar Ţântoacă Anghel la lupta pentru întărirea succesului re
cu privire la înfăptuirea reformei bă nând că e păcat să aduci la coopera 450 kg. grâu şi 215 kg. porumb. formei băneşti.
neşti şi la reducerile de preţuri a fost tivă produse bune. Ţăranii muncitori Căminul cultural nu a dat însă spri GH. BUSUIOC
