Page 35 - Albina_1952_05
P. 35
‘ » * •
A L B I N A 3
Intovărăşiţii lucrează după agrominim Cercul agrotehnic
' K trecut aproape un an de când ţă Datorită muncii politice dusă de or al căminului cultural din Dobrogostea
ranul muncitor Manoilă Petracha a ganizaţia de partid şl activităţii cămi
scos doar 300 kg. grâu de pe un hec nului cultural, 245 familii de ţărani popularizează agrominimul
tar. Pe atunci, tovarăşul Manoilă nu muncitori din Ianca şi-au unit 794 hec
ştia dece a recoltat atât de puţin. Zicea tare într’o întovărăşire trainică, după îndată după apariţia Hotărârii gu nice, rădăcinile porumbului pot fi
că aşa a fost să fie, că n’a prea fost modelul întovărăşirilor cunoscute în vernului cu privire la aplicarea mini tăiate, îngreunând desvoltareâ plantei*
ploaie. Intre timp, s’au schimbat multe Uniunea Sovietică sub denumirea de melor agrotehnice, munca cercului a- Li s’a explicat apoi că nu este bine să
în comuna Ianca şi în viaţa lui Ma- T.O.Z. grotehnic al căminului cultural din tnuşuroim porumbul, pentru că prin
noiilă. A urmat la cursurile cercului îndată după terminarea însămânţă- Dobrogostea-Argeş s’a întărit mult. In- muşuroire, apa din p^nânt se evaporă
'agrotehnic de pe lângă căminul cultu rilor făcute laolaltă şi cu maşinile, în- tr’o adunare ţinută la căminul cultu mai repede, iar porumbul rămâne fără
ral. De curând, a citit broşura „Re tovărăşiţii au pornit muncile de între ral, tovarăşul inginer agronom Mad- umezeală la rădăcină. Cursanţii au
gulile agrotehnice pentru principalele ţinere a culturilor. Lucrările au fost jaru Petre, responsabilul cercului agroj ascultat cu luare aminte lecţia, şi-au
plante de cultură". Astfel, a aflat „se făcute după regulile agrotehnice înain tehnic, a explicat ţăranilor muncitori luat notiţe şi au privit cu atenţie plan-1
cretul" producţiei scăzute de anul tre tate. Comuniştii Costieă Roman, Costi- însemnătatea minimelor agrotehnice, şele din care se vedea limpede cum
cut. că Orzan, Elenca Porcărea şi alţii, care arătând cum aplicarea acestor reguli trebue făcute aceste lucrări agricole
— Cum să nu scot puţin — spune au citit şi popularizat agrominimul, aduce un mare spor de recoltă. atât de importante.
el. Sgâriam doar pământul. Aceea era sunt fruntaşi la muncile de întreţinere Pentru ca ţăranii muncitori din co-* După ce lectorul a terminat lecţia,
arătură ? Aruncam sămânţa de grâu în a culturilor. mună să înţeleagă “mai bine însemnă au început discuţiile. A luat cuvântul
două cu neghină. N’aveam grijă s’o Munca se desfăşoară după planul tatea aplicării minimelor agrotehnice, tovarăşa Chiriţă Ioana. Ea a arătat că
curăţ s’o înzdrăvenesc, saramu anual de producţie al întovărăşirii. Nu
pe terenul şcolii zootehnice din comu în trecut a muşuroit porumbul şi abia
rând-o. mai în 4 zile au fost prăşite 100 hec nă s’a făcut, sub îngrijirea responsabi acum află cât de rău a făcut.
Ca tovarăşul Manoilă sunt mulţi ţă tare floarea soarelui. Deasemeni, au
rani muncitori în comuna Ianca din fost plivite culturile de grâu şi orz. In lului cercului agrotehnic, un câmp de !— Munceam mai mult, cu mai puţin
experienţă pe o suprafaţă de
5.000 spor, — spune ea — şi culegeam rod
raionul Făurei. curând, va fi terminată praşila întâia metri pătraţi. Acest teren a fost îm sărac. De acum voi face aşa cum în
După Hotărîrea partidului din 18 la porumb. părţit în 5 loturi, în care s’au însămân văţăm aici la cercul agrotehnic şi voi
Septembrie 1951, pe millţi ţărani mun Petrache Manoilă, care azi e preşe
citori au început să-i frământe gândul dintele comitetului de conducere al în ţat cereale şi legume diferite, în con sfătui şi pe alţii să facă la fel.
diţii diferite. Astfel, pe 18 parcele, po^
de a rupe cu obiceiul vechi. Pentru ca tovărăşirii, este convins că recolta în- Comunistul Goleşteanu Iulian a
să afle izvorul recoltelor îmbelşugate, tovărăşiţilor va fi anul acesta bogată, rumbul a fost însămânţat şi este îngri spus:
numeroşi ţărani săraci şi mijlocaşi din nu ca în anii trecuţi, când fiecare lucra jit în 18 feluri diferite. La recoltare se : Tovarăşi, anul acesta am semă
porumb.
vcr strânge 18 calităţi de
Ianca au urmat regulat cursurile cer de mântuială pe petecul său de pământ. nat porumbul după regulile agroteh
cului agrotehnic. Aici, ei au învăţat Mărturie stau lanurile frumoase de Adică după felul cum a fost însămân nice. Am arat mai adânc pământul pe
dece este bine să are adânc, să semene grâu înalt şi des ca peria, în care nu ţat şi semănat fiecare parcelă, vor fi care ara avut anul trecut lucernă. Am
sămânţă curată, să facă plivitut şi zăreşti fir de buruiană. Stau mărturie obţinute şi roade. îndată ce culturile săd prăşesc tot după regulile agroteh
de pe acest câmp de experienţă se vor
prăşitul la timp şi cu socoteală. Au în porumbul şi floarea soarelui care cresc desvolta ca să se poată vedea bine nice şi sunt sigur că voi avea o recoltă
văţat însă mai ales, că regulile agro văzând cu ochii după praşila făcută la mai mare ca anul trecut. La cartofi
tehnice pot fi aplicate cel mai bine pe timp. deosebirea între diferitele feluri de în- am pus bălegar în cuib şi de pe acum
sămânţări şi îngrijiri, vor fi chemaţi
tarlale întinse, pe care să lucreze în aici ţăranii muncitori din comună, sunt înalţi de 50 cm. Au şi început să
voie tractorul şi alte maşini agricole. Aurel Munteanu înflorească.
precum şi cei din comunele învecinate.
La faţa locului, ei vor vedea mai lim = Eu — a spus comunistul Bădiţă
pede care porumb dă cea mai bună re Gheorghe — am lăsat anul trecut câte
Două feluri de muncă, două feluri de culturi coltă şi se vor convinge că o recoltă 3—4 fire de porumb. Am făcut coceni
sporită nu se poate obţine decât res mulţi, dar porumb puţin. Anul acesta
Plecasem pe jos spre Topoloveni. obţine recolte bogate. învăţătura aceas pectând cu sfinţenie minimele agroteh am lăsat şi eu doar câte un fir sau
Aveam unele treburi la raion. După o ta îşi trage seva din marea ştiinţă agri nice. două, la fiecare cuib.
bucată de drum m’a ajuns din urmă o colă sovietică. Membrii cercului agrotehnic aplică
La lecţia ţinută în ziua de 23 Mal
căruţă trasă de doi cai focoşi. Căruţa Mai departe, tovarăşul Câineş opri 1952, la cercul agrotehnic al căminului în muncile de pe ogoarele lor cunoştin
s’a oprit. In ea erau tovarăşul Corbu, din nou căruţa lângă un lan cu porumb cultural, tovarăşul inginer agronom ţele dobândite, arătând şi celorlalţi ţă
preşedintele gospodăriei colective „N. abia răsărit într’un petec de ogor. lini Madjaru Petre a vorbit despre aplica rani muncitori din sat foloasele apli
Bălcescu" dela noi din Văleni-Podgo- spuse:
ria, tovarăşul Câineş, cel mai bun bri — Ei, ştii dece e aşa mic şi piperni rea minimelor agrotehnice la culturile cării minimelor agrotehnice.
gadier al gospodăriei colective şi colec cit ? N’a fost tăvălugii Apa a ieşit prăşitoare. Lectorul a explicat cursan înţelegând rostul acestor reguli a-
tivistul fruntaş Mihai Constantinescu. din pământ, s’a evaporat ca dintr’o ţilor importanţa prăşitului porumbului grotehnice, ţăranii muncitori din Do-
M’au poftit să merg cu ei. strachină lăsată la soare. Porumbul în acest timp, arătând ce pierderi pot brogostea-Argeş au pornit deîndafă
La o vreme, brigadierul Câineş opri nostru îl cunoşti. O mândreţe, nu alta. avea ţăranii muncitori la recoltare, să-şi îngrijească culturile. Pe întreaga
caii şi ne arătă un ogor cam de un Nu degeaba l-am însămânţat la vreme dacă nu fac această lucrare agricolă, suprafaţă a satului, cultivată cu po
pogon, semănat cu grâu. Era o parcelă în pământ bine lucrat şi l-am prăşit sau dacă o fac prost, după obiceiuri din rumb, a fost terminată praşila întâia,
a unui ţăran muncitor cu proprietate dintâi. bătrâni. Li s’a explicat că dacă prăşi iar o bună parte din ţăranii muncitori
individuală. Vedeam cum brigadierului i se um din comună au început şi praşila a
— Grâul nostru — îmi explică bri fla pieptul de mândrie şi bucurie. Dând tul nu este făcut după regulile agroteh doua.
gadierul — trece mai sus de genunchi. bici cailor, întoarse codirişca şi-mi
Ia te uită la ăsta 1 Nici pe jumă arătă o movilă.
tate cât al nostru. Noi am arat cu trac — Vezi, pe acolo va trece linia elec Raionul Pogoanele în urmă la întreţinerea culturilor
torul încă din vară, printre clăi. Am trică Ploeşti-Piteşti. Fraţii muncitori
semănat la sfârşitul lui August sămân se străduesc din toate puterile şi ob In toate căminele culturale din raio zi felul cum sunt îngrijite culturile.
ţă aleasă, căreia i-am făcut şi proba de ţin noi succese în munca lor. Mai în nul Mizil, au fost prelucrate de către Tehnicienii secţiei agricole au lăsat ca
încolţite. Acum, în primăvară, am făcut cape îndoială că la rândul nostru se agronomi minimele agrotehnice la această importantă muncă să se facă
plivitul de cum au încercat buruienile cuvine să lucrăm pământul cât mai principalele plante de cultură. Urmând la voia întâmplării. Iată dece până Ia
să scoată capul. Dar vezi, treaba asta bine, să aplicăm regulile agrotehnice sfaturile primite, ţăranii muncitori şi-au 21 Mai, în raionul Pogoanele se pli
n’o ştiam nici noi, dacă la adunările pentru a obţine recolte bogate ? sporit sforţările pentru a face lucrările viseră doar 25 la sută din culturile de
dela colţul roşu nu ni s’ar fi arătat pe de întreţinere a culturilor în cele mai păioase şi se făcuse prăşitul numai la
larg cum să aplicăm regulile agroteh M. Z. Ghencea bune condiţiuni. Urmând şi exemplul 14 la sută din suprafeţele cultivate cu
nice la fiecare lucrare pentru a putea corespondent colectiviştilor din comunele Conduratu plante prăşitoare.
şi Baba Ana, ţăranii muncitori din Această situaţie trebue să dea de
raionul Mizil au terminat plivitul la gândit comitetului executiv al sfatului
toate culturile de păioase şi au făcut popular al raionului Pogoanele, care
prima praşilă la toate plantele prăşP trebue să ia măsuri grabnice pentruca
toare. muncile de întreţinere a culturilor să
In schimb, în raionul Pogoanele fie făcute de îndată şi în cele mai bune
muncile de întreţinere a culturilor au condiţii agrotehnice.
rămas mult în urmă. Comitetul exe-i
cutiv al sfatului popular raional n’a Stelian Banciu
urmărit pe teren şi n’a controlat zi de corespondent
împăduriri în regiunea Gorj
Din iniţiativa sfatului popular al re pueţi de salcâm şi 89 hectare cu pueţi
giunii Gorj şi cu sprijinul comitetelor de frasin.
raionale U.T.M., au fost mobilizaţi In raionul Gilort, acţiunea dc împă
durire a fost realizată pe o suprafaţă
numeroşi U.T.'M.-iştl, pionieri şl elevi
de 103 hectare.
pentru acţiunea de împădurire a tere Pueţli au fost scoşi din pepinierele
nurilor degradate din cuprinsul regia-* silvice raionale şi transportaţi pe tere
Muncile de îngrijire a culturilor se desfăşoară cu mult entuziasm nil Gorj. nurile de plantaţii în mod voluntar dc
în întreaga (ară. către ţăranii muncitori.
In fotografie :0 echipă de colectiviste dela gospodăria agricolă In total, a fost plantată cu poeţi
colectivă „ Viaţa Nouă", comuna Poiana Mare, regiunea Dolj, la pră până tn prezent o suprafaţă de 224 I. Sbârciog
şitul floarei soarelui. hectare dintre care 135 hectare SQ corespondent
