Page 38 - Albina_1952_05
P. 38
A L B I N A ’
Şi-au predat cotele Valorificarea produselor prin cooperativa La un cămin cultural
din Ţara Moţilor
de lână Datorită muncii de lămurire şi spri fică tot mai multe produse agricole.
jinului dat de către organizaţia de par Astfel, numai în decurs de 7 zile, dela
La 16 Mai a început predarea cote Deşi satul Vârtop din raionul Câm
tid şi comitetul executiv al sfatului 1 la 7 Mai au fost valorificate următoa
lor de lână în comuna Bălceşti, regiu popular, cooperativa din comuna rele produse: 995 kg. grâu, 78 kg. un peni, regiunea Cluj, este aşezat tocmai
nea Vâlcea. Mulţi ţărani săraci şi mij Pleşcoi, raionul Buzău, a luat o deo tură, 2400 ouă, 534 litri lapte de oi şi în inima munţilor Apuseni, datorită
locaşi din comună au hotărît să predea sebită desvoltare. 437 litri lapte de vacă. grijii guvernului şi partidului pătrun-3
cota fără zăbavă. Ţăranii muncitori Pe lângă cele două secţii pe care le Pentru sprijinirea cooperativei, cămi de şi aci lumina culturii.
are, cooperativa şi-a făcut şi o sucursa nul cultural a desfăşurat o deosebită
Şerban Nicoiae, Ion C. Gheorghe şi Căminul cultural „Horia" din satul
lă în satul Urlatori. Tot pe lângă
Ion V. Şerban au obţinut chitanţa cooperativă funcţionează o fabrică de activitate. Prin conferinţe şi muncă de Vârtop are o echipă artistică formată
Nr. 1. sifoane, care aprovizionează comunele lămurire, activiştii culturali au arătat din 32 tineri şi tinere care dau fru
îndrumate de organizaţia U.F.D.R., mai depărtate. In acelaş timp, ţăranii ţăranilor din comună însemnătatea va moase serbări cu programe alcătuite
săraci şi mijlocaşi din comună valori- lorificărilor prin cooperativă.
văduvele Panait St. Elena, Scarlat M. din dansuri populare româneşti şi ma3
Floarea şi altele au predat co ghiare, poezii şi piese de teatru.
tele de lână dela oile lor, arătând şi Şi-au instalat conducta pentru apă Mai în fiecare seară se organizează
vecinelor importanţa îndeplinirii aces Locuitorii satului Muscel din comu femei, şi în zilele de 25—26 Aprilie au audiţii la radio. Aci participă nume
tei îndatoriri patriotice. na Pleşcoi, raionul Buzău, duceau lipsă săpat un şanţ lung şi au instalat o con roşi ţărani muncitori, printre care şi
Ţăranii muncitori ştiu că făcându-şi de apă. Pe aici fântânile sunt mai mult ductă de apă până la mijlocul satu cei 50 de ţărani muncitori care au
seci. lui. De acum locuitorii satului Muscel
datoria faţă de stat, vor putea primi terminat de curând cursurile de alfa
La punctul „Poieniţa" din împrejuri au apă îndeajuns. In această muncă au
prin cooperativă produse tot mai multe betizare.
mile satului s’a găsit o vână de apă depus o deosebită stăruinţă deputaţii
şi mai bune, bună de băut. Organizaţia de bază şi Constantin Militaru, Ion Gheaţă, pre Gh. Vătăjelu
comitetul executiv al sfatului popular cum şi mulţi alţi ţărani muncitori.
Lidia Novacov
au luat iniţiativa ca în cinstea zilei de Tot prin muncă voluntară, în primă
1 Mai, satul Muscel să fie alimentat cu vara acestui an au fost plantaţi 6.000 Un colţ roşu
apă bună de băut. pueţi de salcâm pe terenurile degra
Achiziţiile Ascultând de îndemul comuniştilor date din împrejurimile comunei Pleşcoi. la un centru forestier
şi al deputaţilor, ţăranii muncitori din Colţul roşu dela centrul mecanizat
la cooperativa sat au ieşit cu mic cu mare, bărbaţi şi Ivistion Sava forestier Dornişoara, din raionul Va
din Avrămeşti tra Dornel, are o bogată activitate cul
Au intrat în întovărăşire turală.
In urma reformei băneşti şi a redu îndrumaţi de organizaţia de bază In ziua de 30 Aprilie ţăranii munci Biblioteca are 2.331 cărţi in limba
cerilor de preţuri, cooperativa din co P.M.R. şi de comitetul executiv al sfa tori întovărăşiţi şi-au ales un comitet română, rusă, maghiară şl germană.
muna Avrămeşti, raionul Zeletin, re tului popular comunal, 39 familii de ţă de conducere în fruntea căruia au ales Mal sunt încă zece biblioteci volante
rani săraci şi mijlocaşi din comuna pe tovarăşul Ţugui Gheorghe, ţăran
giunea Bârlad şi-a sporit activitatea care sunt folosite la locurile de muncă.
Scurta, raionul Adjud, au făcut cereri mijlocaş.
dc achiziţie a produselor agricole.
de înscriere în întovărăşirea agricolă Colţul roşu are staţie de amplifi
Comitetul de conducere şi salariaţii tip T.O.Z. Nica Valeriu care cu opt difuzoare, aşezate in dor
cooperativei au fost îndrumaţi în mitoarele muncitorilor şl afară.
munca lor de organizaţia de bază Au înlăturat din cooperativă pe chiaburi In timpul liber muncitorii se adună
şi de sfatul popular comunal. Astfel la colţul roşu unde citesc cărţi, ziare şl
cooperativa şi-a îmbunătăţit munca şi şi unealta lor reviste, foacă şah, ping-pong, sau as
s'a aprovizionat mai bine cu mărfuri Dela un timp treburile cooperativei 11.643,35 lei şi Lazăr Măzăriche, care cultă la radio.
industriale. de consum din comuna Saroşui Ungu a luat 468,53 lei, erau chiaburi.
resc, raionul Mediaş, mergeau tare Cei doi chiaburi nu s’au mulţumit Colţul roşu organizează şezători,
In munca de lămurire dusă în rân prost. Aflând de asta tovarăşul Mun- numai cu atât. Ei l-au atras de partea seri culturale, convorbiri cu fruntaşii
durile ţăranilor săraci şi mijlocaşi, teanu Simion dela Uniunea raională a lor şi pe gestionarul Savu Aurel dela în muncă. Tot în cadrul colţului roşu
s’au evidenţiat comuniştii Ion Brânză cooperativelor de consum, a trecut la secţia coloniale, care la îndemnul lor mal funcţionează un cerc de informare
şi Anton Mighiu. verificarea planului de cassă şi a acti a furat 10.164,47 Iei din banii coope politică şl unul de cultură generală.
vităţii conducerii cooperativei. rativei.
înţelegând bine importanţa valori Pe lângă cele trei gazete de perete
— Cum să nu meargă prost trebu Pentru aceste fapte ticăloase atât cel
ficărilor, ţăranii muncitori au vândut rile, a arătat tovarăşul Munteanu, când doi chiaburi cât şi unealta lor, îşi vor dela locul de producţie, mai este una
prin cooperativă, numai între 1—7 în conducere sunt chiaburi ? primi răsplata după lege. Ei au fost şi la colţul roşu, care oglindeşte în
Mai, 30 miei, 162 kg. brânză, 7 curcani Intr’adevăr, în urma verificării s’a înlăturaţi din cooperativă şi înaintaţi treaga muncă din acest centru fores
şi 872 ouă. văzut că cei doi gestionari Udvori justiţiei populare pentru a li se da pe tier.
deapsa meritată.
C. Predescu Gheorghe, care şi-a însuşit suma de A. Doboş V. Moldoveanu
Mai inulţi ţărani muncitori s’au adre muncitori din comunele Oinacu şi Go-
sat redacţiei noastre, cerând lămuriri Ce este autoimpunerea goşari, din raionul Giurgiu, regiunea
în legătură cu autoimpunerea. Prin Bucureşti. Ei au ţinut adunări populare
acest articol, explicăm unele chestiuni ce contribuţie în bani trebue să dea gospodăriile mici şi mijlocii sumele va şi au hotărît ca prin autoimpunere să
privind această problemă. fiecare sătean. Ei vor putea astfel mai riază între 15—60 lei, iar pentru gos facă noi lucrări de folos obştesc în
Mari sunt înfăptuirile regimului nos cu înlesnire să facă construcţii şi re podăriile chiabureştl între 60—90 lei. comunele lor. Astfel, Ia adunarea popu
tru de democraţie populară. In oraşe paraţii de şcoli, de spitale, dispensare, Pentru locuitorii unei comune, auto lară din comuna Oinacu s’a hotărît
s’au clădit fabrici şi uzine, tea creşe, cămine de zi, case de naştere şi impunerea nu poate fi stabilită decât o construirea unui local de şcoală în sa
tre, cluburi, locuinţe încăpătoare pen băi populare, cămine culturale, dru singură dată pe an. tul Branişte şl adăugirea unei săli Ia
tru oamenii muncii. muri, poduri, fântâni, instalaţii de apă, La adunarea populară în care se ho localul vechi al şcolii din satul Coma-
La sate s’au înălţat şcoli, cămine canal, electricitate şi alte lucrări de in tărăşte aplicarea autoimpunerii este ne Sca. Valoarea autoimpunerii este de
culturale, dispensare şi spitale, se con- teres obştesc. voie să ia parte majoritatea locuitorilor 40.247 lei.
struesc drumuri şi poduri. Electricitatea Autoimpunerea poate fi propusă de cu drept de vot. Trebue ţinut seama ca In munca de popularizare în rându
a pătruns în tot mai multe comune. Ne organizaţiile de masă sau de un grup chiaburii, speculanţii, afaceriştii şi cei rile ţăranilor săraci şi mijlocaşi a ac
numărate sunt realizările de interes lo de cetăţeni, sau chiar de un locuitor lalţi jecmănitori ai satelor să fie impuşi ţiunii de executare a lucrărilor de inte
cal înfăptuite din iniţiativa locuitorilor care consideră că o lucrare, cum ar fi potrivit situaţiei lor de exploatatori, res obştesc prin autoimpunere, un rol
comunelor, prin munca lor voluntară şi bunăoară o baie populară, e necesară îngrădiţi tot mai mult printr’o justă de seamă îl au organizaţiile de masă,
prin folosirea resurselor locale. în comuna sa. Comitetul executiv al aplicare a politicii de clasă a partidu deputaţii, învăţătorii şi activiştii cul
In ajutorul acestei acţiuni vine şi sfatului popular cercetează cu atenţie lui. turali. Ei au datoria să arate în faţa
Decretul Prezidiului Marii Adunări Na propunerea şi necesitatea lucrării, exa Sarcina încasării sumelor rezultate satului foloasele pe care Ie pot trage
ţionale a R.P.R. şi Hotărîrea guvernu minează posibilităţile de înfăptuire, de din autoimpunere, precum şi folosirea ţăranii muncitori din autoimpunere şi
lui din 10 Ianuarie 1952, privind auto procurare a materialelor şi dacă găse lor pentru realizarea lucrărilor respec să încurajeze iniţiativa creatoare a
impunerea. şte întemeiată propunerea, ia măsuri tive, cade în seama comitetului execu maselor. Căminele culturale trebue să
Dar ce este această autoimpunere ? pentru convocarea unei adunări popu tiv al sfatului popular. organizeze conferinţe pentru populari
In vederea strângerii sumelot nece lare, care aprobă, în urma expi — rii ce Autoimpunerea este un preţios mijloc zarea autoimpunerii, pentru ca toţi ţă
sare unor lucrări de interes local, auto o face un delegat al comitetului execu pentru locuitorii satelor noastre de a ranii muncitori să cunoască acest în
impunerea dă putinţă locuitorilor tmei tiv al sfatului popular, ce anume lu grăbi realizarea unor lucrări de interes semnat mijloc pentru executarea de
comune sau locuitorilor mai multor crări trebue făcute, precum şi sumele ce obştesc, prin resurse proprii, locale. lucrări de Interes local, cu puteri pro
comune ce se asociază, să stabilească urmează a fi plătite de fiecare. Pentru Acest lucru l-au înţeles bine ţăranii prii.
