Page 39 - Albina_1952_05
P. 39
A L B I N A 7
I lf/ttPtoAâfăâmâ§uţ C rim ele de pe in su la K ociedo
nu vor răm âne n ep ed ep site
Pentru pace şi unitatea Germaniei Oameni sănătoşi, tineri, plini de Cum era de aşteptat, americanii an
viaţă, sunt supuşi pe insula Kociedo făgăduit totul, dar n’au înfăptuit nimic
In Republica Democrată Germană tineri patrioţi au organizat o mare de de către călăii americani celor mai
şi în Germania Occidentală s’au des monstraţie pentru pace şi pentru uni neînchipuite chinuri : gazele toxice, mi după aceea. Numărul crimelor creşte
făşurat manifestaţii uriaşe pentru o tatea Germaniei. Poliţiştii slugoiului crobii ciumei, ai holerei, etc., sunt în mereu. Şi tot nu le e încă destul bău
Germanie unită, independentă şi paş american Adenauer au tras in mulţime, cercate pe trupurile lor. Ucigaşii ur torilor de sânge. Noul comandant al
nică, împotriva uneltirilor imperialiş ucigându-l pe tânărul Filip Măller. In măresc rânjind, cu pumnii strânşi, insulei, Boutner, a anunţat că „va duce
tilor americano-englezi. zilele care au urmat, 170.000 muncitori svârcolirile prizonierilor ce le cad în o politică şi mai aspră".
Poporul german trăeşte momente de din oraşul Hamburg, 500.000 din ora ghiare. — Cum ar putea fi ea şi mai aspră?
răscruce în istoria sa. Imperialiştii, şele Dăseldorf, Koln, Mannheim şi Prizonierii de război sunt torturaţi s’au întrebat nedumeriţi, mulţi.
în cap cu cei americani, au hotărît să altele, au încetat lucrul şi au manifes până la moarte spre a semna petiţii
încheie cu Adenauer, — sluga lor din tat pe străzi, pentru pedepsirea uciga de trădare, cu degetele muiate în pro — Să se facă una cu pământul, la-<
fruntea aşa zisului guvern al Germa şilor, pentru răsturnarea guvernului priul lor sânge, petiţii pe care însă, cu gărele de prizonieri de pe insula Ko
niei Occidentale, — un „tratat gene Adenauer, pentru pace şi democraţie ultimele puteri, prizonierii le calcă’n ciedo, —au fost de părere cei din
ral". După cum se ştie, acest tratat intr’o Germanie unită. Zilele trecute, picioare. clica dela Washington.
prevede prelungirea la nesfârşit a ocu alţi 200.000 muncitori din Germania
paţiei Germaniei Occidentale de către Occidentală au manifestat în oraşele Numai în lunile Ianuarie şi Februa înfierând cu toată tăria nemaipo
trupele imperialiste, refacerea armatei Lăbeck, Duisburg, Kassel şi altele. rie ale anului acesta, sălbaticii ameri menitele cruzimi ce se săvârşesc In
fasciste, înrobirea acestei părţi a Ger Poporul german priveşte cu încre cani au ucis în îngrozitoarele lagăre, aceste lagăre, popoarele iubitoare de
maniei şi transformarea ei în bază de dere Uniunea Sovietică, care sprijină 7.000 patrioţi coreeni. pace nu vor uita şi mai ales nu vor
război împotriva Uniunii Sovietice şi lupta lui pentru o Germanie unită, de „Crimele de pe insula Kociedo ierta niciodată toate acestea.
a ţărilor de democraţie populară. mocratică şi iubitoare de pace.
— scrie ziarul polonez „Tribuna Ludu" Pentru înrăiţii criminali de război
Duşmanii sângeroşi ai poporului Guvernul Uniunii Sovietice a trimis
german şi ai păcii şi-au făcut însă so la 24 Mai 1952 câte o notă adresată — amintesc asasinatele înfiorătoare — generalii americani Dodd, Colson,
cotelile, fără să ţină seama de voinţa guvernelor Statelor Unite ale Ameri- săvârşite de hitlerişti în timpul ultimu Boutner, Ridgway — nu se va afla colţ
zecilor de milioane de germani care cii, Angliei şi Franţei, cu privire la lui război". de pământ unde să găsească scăpare.
sunt sătul de război şi nu mai vor să tratatul de pace cu Germania. Ea de Ajunşi la marginea răbdării, pri Mânia şi ura popoarelor îi vor ajunge
slujească drept carne de tun pentru mască cu şi mai mare putere, în faţa zonierii de război din aceste lagăre ori unde s’ar ascunde fiarele.
interesele bogătaşilor. Deaceea, unel lumii întregi, minciunile neruşinate şi Popoarele lumii îşi unesc glasul tot
tirile imperialiste se isbesc de zidul de planurile războinice ale imperialiştilor ale morţii l-au luat la rândul lor pri
oţel al voinţei poporului german. Atât americani, englezi şi francezi. zonier pe generalul Dodd, şi au hotă mai puternic cerând să înceteze sălbă
în R. D. Germană, unde popoulaţia îşi Nota Uniunii Sovietice arată că aşa rît să nu-i dea drumul până nu vor ticiile ce se petrec în lagărele din
făureşte în libertate o viaţă înfloritoare, zisul „tratat general", este de fapt un înceta ticăloşiile din lagăre. | Kociedo.
cât şi în Germania Occidentală, aflată tratat de război şi de înrobire a
sub ocupaţia imperialistă, toţi germanii poporului german. „Tratatul general"
cinstiţi cer cu hotărîre încheierea unui prevede, de pildă, dreptul ocupanţilor
adevărat tratat de pace pe întreaga americani de a interveni pentru înă
Germanie, aşa cum a propus Uniunea buşirea mişcării de rezistenţă naţio „Judecata popoarelor
Sovietică. Sute de mii şi milioane de nală ; îndatorirea Germaniei Occiden A* A 1 ■ f W W ' i v i i
germani se ridică in aceste zile la tale de a plăti uriaşele cheltuieli ale ii va osândi tara mila
luptă activă, împotriva „tratatului ge ocupaţiei militare şi ale pregătirilor de
neral", pentru o Germanie unită şi paş război, fiind oricând la cheremul gu Noi, membrii gospodăriei agricole co soartă ca şi pe Hitler. Ei îşi vor primi
nică. vernului S.U.A., al Marii Britanii şi al lective „Viaţă Nouă" din comuna pedeapsa cuvenită. Judecata popoarelor
In ciuda prigoanei fasciste din Ger Franţei. Sagna, raionul Roman, am aflat cu îi va osândi fără milă.
mania Occidentală, tineri şi vârstnici, In nota guvernului sovietic sunt cu adâncă mâhnire şi ură despre fărădele înfierăm cu tărie fărădelegile duşj
bărbaţi şi femei, — oameni ai muncii prinse, deasemeni, propuneri menite a gile săvârşite de bandiţii americani în manilor omenirii săvârşite în lagărul
în frunte cu comuniştii — ies pe stră înlesni să se ajungă la încheierea unui lagărele de prizonieri de pe insula Ko de prizonieri de pe insula Kociedo.
zile oraşelor şi fac manifestaţii uriaşe, adevărat tratat, care să asigure crearea
împotriva uneltirilor imperialiste. In unei Germanii unite, democratice, in ciedo din Sudul Coreei. Aceşti călăi al Cerem să înceteze neîntârziat aceste
fabrici şi uzine, muncitorii declară dependente şi paşnice. Această notă are omenirii, prin crimele lor înspăimântă fărădelegi. Suntem alături de bravul
mari greve de protest împotriva „tra toare, întrec cu mult pe hitleriştii care popor coreean care luptă pentru viaţa
o deosebită importanţă şi este de un
tatului general" de război. Zilele tre foarte mare ajutor poporului german au deslănţuit cel de al doilea război şi libertatea sa.
cute, în oraşul Essen, zeci de mii de in lupta sa pentru unitate şl pace. mondial.
Gh. A. Ruxandi
Dar purtătorii de foc şi de ciumă, răs-
Alegerile din Italia pânditori de moarte, nu vor scăpa de Preşedintele gospodăriei agricole
colective
La 25 Mai au avut loc în Italia de câteva zile Ia Roma, în faţa a 200.000 mânia şi revolta popoarelor. Pe crimi
Miază-Zi, precum şi în insulele Sar oameni, tovarăşul Palmiro Togliatti, nalii sângeroşi din insula Kociedo şi P. Divili
dinia şi Sicilia, alegeri municipale (co conducătorul Partidului Comunist Ita pe stăpânii lor, îi aşteaptă aceeaş Secretarul organizaţiei de bază
munale). Alegerile trebuiau să se ţină lian, a demascat cu putere întreaga po
de fapt încă din anul trecut, când s’au litică trădătoare a guvernului De Gas
desfăşurat alegerile municipale din peri. Iată dece, acest guvern, care se
Italia de Miază-Noapte. Slugoiul ame teme de mânia poporului, a avut de ce Discuţie între asasini
rican De Gasperi, primul ministru ita
lian, a suferit însă atunci o înfrângere se teme în alegerile dela 25 Mai. După
zdrobitoare. Partidul său a pierdut cum au anunţat telegramele venite din
2.500.000 voturi faţă de alegerile din Italia, urmărind să-şi întărească măcar
1948, în timp ce blocul popular In cât de cât poziţia şubredă, partidul de
frunte cu comuniştii, a dobândit 40 la mocrat- creştin al lui De Gasperi s’a
sută din numărul tuturor voturilor. unit în alegeri cu alte 3 partide. Dea-
Deaceea, De Gasperi s’a făcut luntre semenea în preajma alegerilor, guver
şi punte să amâne alegerile din regiu nanţii Italiei au sporit teroarea în par
nile de Miază-Zi, pentru anul acesta. tea de Miază-Zi a ţării, trimiţând
După cum se vede însă, situaţia de acolo mari detaşamente de poliţişti.
astăzi nu este deloc în favoarea lui De- Iată pe ce cale a încercat De Gasperi
Gasperi. De atunci şi până astăzi, po să-şi asigure cât mai multe voturi.
litica de război a acestui guvern vân Pe de altă parte însă, Partidul Co
dut imperialiştilor americani a făcut munist, cel mai puternic partid al Ita
ca mizeria poporului şi mai ales a mi liei, a dus o politică de unire cu toate
lioanelor de muncitori şi ţărani săraci, forţele democratice ale poporului. Ast
să se adâncească întruna. 2.500.000 fel, în capitala Italiei, comuniştii au
familii ţărăneşti lipsite cu totul de candidat pe aceeaş listă cu socialiştii
pământ se sbat în lanţul foamei şi mi şi democraţii independenţi. Masele
zeriei. In regiunea Lucania, de pildă, populare din Italia, care, după cum a
zeci de mii de ţărani săraci lipiţi pă arătat tovarăşul Togliatti „doresc o
mântului, trăesc cu familiile lor în peş politică de pace, o politică care să nu
teri săpate în stânci. In Sicilia, situa împingă Italia pe calea unui război în
ţia este îngrozitoare. Pe bună dreptate numele unor interese străine", se în
numeşte poporul această insulă, „insula dreaptă cu tot mai multă încredere
foamei", iar regiunea Caiabria — „pă spre comunişti, al căror program co
— Cum merge Mister ?
mântul amărăciunii". Vorbind acum respunde intereselor întregului popor. — Mai bine ca la Maidanek, colega I
