Page 4 - Albina_1952_05
P. 4

4                                                                                                                     A L B I N A
                                                                                                »
                  C ântece                   despre               viaţa             nouă            din         satele             noastre


                  Printre  cei  ce  au  trimis  poezii  revis­                                                         soare,  răspunzând  unor  sfaturi  date  de
                tei  „Albina"  se  află  şi  Negrea  Iosif,   Zilnic ne sosesc la redacţie zeci de plicuri trimise din toate colţurile   redacţie.  Ne  spune  acolo  că  nu
                ţăran  colectivist  din  satul  Moţiori,  ra­  ţării.  Corespondenţii  săteşti  trimit  în  scrisorile  lor  aspecte  din  lupta   poate  învăţa  dela  poetul  Mihai  Beniuc
                ionul  Ineu,  regiunea  Arad.  In  poezia   pe care o duc oamenii muncii depe ogoare, sprijiniţi  de clasa muncitoare   sau  dela  Maria  Banuş,  cum  i  s’a  indi­
                „Hai  tovarăşi"  se vede  bucuria ţăranu­  pentru  dobândirea  unei  recolte  bogate,  pentru  ridicarea  nivelului  lor   cat,  pentrucă  atunci  n’ar  mai  putea  fi
                lui  muncitor  care  a  intrat  în  gospodă­  economic şi cultural.  Corespondenţii săteşti cuprind în scrisorile lor fră­  original.  Dar  a  învăţa  dela  alţi  poeţi
                ria  colectivă  pentru  a  scăpa  de  sără­  mântările  oamenilor,  cu  avântul  lor  în  muncă,  cu  lipsurile  tor,  cu   cu  experienţă  şi  talent  nu  însemnează
                cie  şi  exploatarea  chiaburească.  Tot­  năzuinţele  şi  eforturile  către  mai  bine.  Ei  demască  cu  îndrăzneală   că  trebue  să-i  imiţi  sau  să-i  copiezi,  ci
                odată,  prin  versurile  pline  de  simţire,   uneltirile duşmanului de clasă. Corespondenţii  săteşti iau  atitudine  hotă-   să înveţi  dela  dânşii  cum  se  mânueşte
                el  îndeamnă şi  pe  alţi  ţărani  muncitori   rîtă  împotriva  chiaburilor,  care  încearcă  să  pună  stavilă  drumului  lu­  cuvântul,  cum  se  încheagă  o  idee  în
                să-i  urmeze  exemplul:               minos  către  socialism,  către  belşugul  vieţii.               poezie.  In  poezia  „Sfârşitul  vechiului
                                                          In  multe  din  plicurile  sosite  la  redacţie,  găsim  poezii  scrise  de   apus",  trimisă  ultima  dată,  Mircea
                      Foaie  verde  rozmarin  '       corespondenţii  şi  cititorii  „Albinei".  Cele  mai  multe  sunt  semnate  de   Voinea  ia  atitudine  împotriva  imperia­
                      Hai  tovarăşi,  toţi  din  plin,   ţărani  muncitori,  învăţători  şi  elevi.  Citim, cu  bucurie  gândurile  lor   liştilor  americani  şi  englezi,  criminalii
                      Intraţi  în  gospodărie         aşternute în versuri. Ei cântă cele mai diferite aspecte din lupta poporu­  care  aruncă  ciuma  şi  holera  în  Coreea
                      Să  scăpaţi  de  sărăcie.                                                                        şi  China.  Ea  este  scrisă  ca  un  slab  ar­
                                                      lui  nostru,  pentru  pace  şi  socialism.
                                                                                                                       ticol  de  gazetă,  dovadă  că  în  adevăr
                  II  rugăm  pe  tovarăşul  Negrea  Iosif   Aceste producţiuni  literare  nu  sunt  întotdeauna  îndeajuns  de  reali­  autorul  trebue  să  înveţe  mult, 'citind
                să ne mai  trimită  poezii  scrise de  dân­  zate,  dar  ele  dovedesc  culturalizarea  crescândă  a  maselor,  desvoltarea   poeţii  noştri  mari,  clasici  şi  contempo­
                sul  sau  auzite  dela  alţii.        gustului de citit şi de scris al oamenilor muncii dela sate,  cum şi voinţa   rani.  Poezia  trebue  să  convingă  pe  ci­
                  Videian Teodora  şi  Grozoi  Marioara,   lor de a  lua parte  cu  hotărîre  la  marea  construcţie  a  socialismului  din   titori,  să  stârnească  în  sufletul  lor
                eleve  ci.  VII,  comuna  Vinerea,  raionul   patria  noastră.  Deaceea,  fiecare  poezie,  fiecare  vers  scris  de  cei  ce   dragostea  de  ceeace  este  nou  şi
                Orăştie,  regiunea  Hunedoara.  Ne-au   mânuesc sapa  şi  coarnele plugului,  înseamnă  pentru  noi  o  bucurie  mai   bun,  precum  şi  ura  împotriva  duşma­
                trimis  o  seamă  de  strigături  intitulate   mult.                                                   nilor  omenirii,  imperialiştii  americano-
                „In comuna  Vinerea".  Aceste  strigături                                                              englezi.
                arată  bucuria  ţăranilor  muncitori  care                                                               Gh.  Leurdeanu,  comuna  Leurdeni.
                au  apucat  pe  noile  făgaşuri  de  viaţă,   se  vorbeşte  despre  viaţa  nouă,  despre  şul  Gherga  ştie  să  folosească  destul
                unindu-se în  gospodărie colectivă.  zilele  noastre,  este  cea  mai  slabă.  Ori  de  bine  folclorul.  Dovadă  sunt  versu­  regiunea  Argeş.  Poeziile  trimise  do­
                                                  tocmai  lupta  pentru  construirea  so­ rile  din  poezia  „Vântul",  pe  care  o   vedesc că autorul  versifică cu  uşurinţă,
                      Frunză  verde  şi-o  lalea,  cialismului  este  una  din  temele  cele  vom  publica  în  alt  număr  al  revistei   dar  uită  să  dea  atenţia  cuvenită  idei­
                      In  comuna  Vinerea,        mai  însemnate  ale  literaturii  noastre.  noastre.  II  rugăm  să  mai  scrie,  să  ne   lor din  poezie.  Lui  Gh.  Leurdeanu  „Al­
                      Dela  lucru  primitiv,      Au  la  îndemână  cenaclul   literar,  mai  trimită  poezii.  Totodată,  la  fel  ca
                      S’a  ajuns  la colectiv.    unde  pot  pune  în  discuţie  balada.  în  poezia  „Vântul",  să dea  un  conţinut  bina"  i-a  publicat  câteva  poezii,  la
                                                  Cealaltă  poezie,  „Brigadierul  Andrei",  nou  folclorului şi cu mai  mult curaj.  care  el  a  lucrat  cu  mai  multă  râvnă  si
                                ★
                      Foaie  verde  de  trifoi,   începe  bine:                       Alexandrache Gh.* învăţător, comuna  răbdare.  II  sfătuim  să  se  aplece  mai
                      Da,  partidul e cu  noi I                                     Ruginoasa,  regiunea  Iaşi.  Ne-a  trimis   mult  asupra poeziilor sale, să scrie mai
                      Ne’nvaţă cum să muncim,       Brigadierul  nost’Andrei,       două  poezii,  în  care  cântă  munca  în­  puţin  dar  cu  mai  multă  îngrijire.
                      Holdele să  le unim,          Despre  el  vă  spui:           văţătorului  pentru  combaterea  neştiin-   Ion  Frumosu,  comuna  Ciuchici,  re­
                      Planul  să-l  îndeplinim.     Are  patruzeci  şi  trei        ţei  de  carte.  Versifică  bine,  dar  furat
                                                    In  brigada  lui.               de  versificaţie,  nu  adânceşte  ideile.  giunea  Severin.  La  fel  i-am  publicat  o
                  Paul Osiac, comuna  Ciocăneşti,  regi­                            Vom  publica  în  alt  număr  al  revistei  poezie  destul  de  reuşită.  Ii  dăm  acelas
                unea  Ialomiţa.  In  poezia „Pentru pace"   Preşedintelui  i-a  spus:  „Moş  Culai  şi  învăţătorul",  poezie  sfat  ca  şi  lui  Gh.  Leurdeanu.
                autorul  îşi  arată  încrederea  lui  în  for­  „Vino  să  ne  vezi   care  este  mai  realizată.        Chira  Nistor,  Tg.  Lăpuş,  regiunea
                ţele  păcii,  încrederea  în  puterea   Umblă’n  vale,  umblă’n  sus.  Emil  Zugravu,  Str.  Tolbuhin  Nr.  13,
                Uniunii  Sovietice,  în  stegarul  păcii   Să  te  minunezi!"        Roşiorii  de  Vede.  Poezia  nu-i  lipsită   Baia  Mare.  Poezia  trimisă  ar  fi  putut
                marele  Stalin.  Din  altă  poezie,  întitu­                        de  calităţi.  Dacă  autorul  ar  fi  redat   fi  mai  bună,  dacă  autoarea  arăta  cum
                                                    Roman  I.  Adam,  comuna  Robăneşti,   imaginea  fetei  numai  în  două  strofe,  a  muncit  Roman  Petre  la  chiabur  şi
                lată  „Dragoste  de  viaţă"  desprindem
                                                  regiunea  Dolj.  Poezia  este  scrisă  cu
                următoarele  versuri  mai  reuşite:  haz,  dar  nu  izbuteşte  să  demaşte  pe   iar  în  restul  munca,  ar  fi  fost  mai  cum  trăeşte  astăzi  în  gospodăria  co­
                                                                                    potrivit.  Aşa,  poezia este încărcată fără  lectivă.
                                                  chiaburii  care  umblă  cu  svonuri.  11   folos.  Prezentarea  fetei  se  putea  face
                  Brazde  noi  pe  noile  ogoare,  rugăm  pe  autor  să  ne  mai  trimită   mai  pe  scurt.              Ne-au  mai  trimis  poezii  următorii:
                  Brazde  noi  în  planul  cincinal.  alte  poezii  sau  bucăţi  de  proză,  în   Cojocaru  Neonela,  comuna  Negreşti,   Vasile  Ungureanu,  comuna  Copăcel,
                  Munca  pentru  pâine  fie-ne    formă humoristică,  despre unele  lipsuri   regiunea   Bacău.  Ne  trimite  câteva   regiunea  Bihor;  Vamanu  Elena,  clasa
                  Lângă  munca  clasei  muncitoare.  care  mai  există  în  sat.    strigături  culese  de  dânsa,  din  care  VI I-a   elementară,  Brăeşti,  regiunea
                                                    Vasile  Gherga,  satul  Rusca,  raionul
                                                  Caransebeş,  regiunea  Severin.  Ne  tri­  redăm  aici  două:        Botoşani;  utemistul  Rusu  D.  Costică,
                  Dar  alături  de  versuri  ca  acestea se
                                                  mite  câteva  poezii  scrise  în  grai  popu­                        satul  Negruşa comuna  Cireşu,  regiunea
                mai  găsesc  şi  următoarele:                                         Frunză  verde  bob  de  linte
                                                  lar:                                                                 Gorj;  Iuliu  Radovici,  şcoala  tehnică  de
                                                                                      Avem  dragoste  fierbinte        comerţ  Tg.  Mureş;  Popa  N.  Maria,  co­
                Mugur  ce  despici  lumina  zilei                                     Pentru  Stalin,  drag  părinte.
                                                    Ciocoiule  blestemat,                                              muna  Munteni,  reg.  Putna;  Gruia  Bod-
                In  parfumul  florilor  cu  rouă,   Mult  străbunii  ţi-au  răbdat,                 ★
                Ieri  şi  astăzi  la  viaţă  nouă   Mult  au  plâns  strămoşii  mei   Frunzuliţă  de  cicoare          nărescu,  Str.  Putnei,  Rădăuţi;  Tănnse
                Te-ai  trezit  cu  zâmbetul  zambilei.  Când  loveai  cu  biciu’n  ei.  Toată  lumea  muncitoare       Nistor,  comuna  Belitori,  regiunea  Te­
                                                    Noi  n’aveam  pe  la  Ignat       Luptă  azi  cu’nflăcărare        leorman;  N.  Marinescu,  învăţător,  Zlă-
                  Acestea  sunt  o  înşiruire  fără  noimă   Porc  la casă  de tăiat   Pentru  pace  ’ntre  popoare.   tărei-Vâlcea;   Constantinescu   Petre,
                de  cuvinte  răsunătoare  care  nu  spun   Şi  nici  haine  de’mbrăcat.                                comuna  Celaru,  reg.  Dolj;  Gh.  Lupan,
                                                                                      Mircea  Voinea,  R.  Vâlcea,  str.  Do-
                nimic.  Autorul  trebue  să  lucreze  mai   Sunt  lucruri  scrise  frumos.  Tovară­ brogeanu  Gherea,  ne  trimite  o  scri­  comuna  Moteşti,  regiunea  Bârlad;  S.
                mult,  să  ştie  cum  trebuesc  rânduite                                                               Berindei, comuna Valea  Dosului, regiu­
                strofele,  pentru  ca  poezia  să  cuprindă      P E N T R U        A U R      A L B                   nea  Hunedoara;  Marcoci  Mihai,  şcoala
                o  idee  bine  închegată.                                                                              de  transporturi  Nr.  6  C.F.R.  Galaţi.
                  Sescu  Petre,  ţăran  muncitor  din  co­                                                             Deasemenea  am  mai  primit  poezii  şi
                                                  Se  tot  adună  nori pe cer grămadă...  Se cam codeşte unul: „Păi se poate!
                muna  Săbăoani,  regiunea  Bacău,  ne                                Să  isprăvim?  —  „Da',  totul  e  să  vrei!   dela  mulţi  alţii,  cărora  le  vom  răs­
                                                  Iar pe  tarlaua  ’n  câmpul  înfrăţit.
                trimite  o  poezie  despre  electrificarea                           Flăcău  eşti  iu,  ori  ce?  Hai  iute.  frate,   punde  într’unul  din  numerele  viitoare
                                                  Flăcăii colectivei,  în  brigadă
                satului.  Bucata oglindeşte  starea  sufle­                          Nu-i munca noastră?  Care-i rostul ei?"  ale  revistei  noastre.
                                                  Se  strâng  cu-al  muncii  dor  în  piept
                tească  a  poetului  pentru  viaţa  nouă                                                                 Cele  mai  multe  din  poeziile  trimise
                                                                            sădit.
                de care se bucură toţi  ţăranii muncitori                           ,.E  dragostea  de  viaţă  şl  ’nfrăţire   dovedesc  dragostea  pe  care  cei  ce  le
                care  vor  scăpa  de  lumina  opaiţului   Dela  volan,  strunind  în  frâu  tractorul,   Belşugul nostru an de an sporit.   scriu  o  pun  în  munca  lor  de  a  le  com­
                odată  cu  intrarea  în  casele  lor  a  lu­  I'rivi Măria  spre  brigadier,  Republicii,  cu  aur  alb  din  fire   pune,  dorinţa  de  a  împărtăşi  şi  altora
                minii  electrice.  Iată  câteva  versuri   Şi-i  spuse  ’n  grabă  arătând  ogorul   Covor i-om ţese  ’n drumul înflorit.  gândurile lor, hotărîrea de a lupta pen­
                frumoase,  scrise  de  dânsul:    Şi fulgerele  săgetând pe  cer.   „Stahanovistele  ’n  ţesătorle     tru  înflorirea  Patriei.  Noi  îi  sfătuim
                                                                                                                       pe  toţi  să'  scrie  şi  să  ne  trimită  atât
                                                                                    Mai  mult  bumbac  aşteaptă  dela  noi.
                Vara  se  sfârşise,  parcă-aud  mocnind   —  „Brigada  ia  să  dea  atacul,  tată                      poezii  de  ale  lor,  cât  şi  folclor,  adică
                Ploile  de  toamnă,   reci  îndelungate.  /:  bună ploaia! Dar de semănat   Bumbacul,  drept  răsplată-o  să  ne  vie   strigături,  cântece  şi  ghicitori  din  care
                  ■ ..................................... ......   i  Bumbacul  nu  ne-aşteaptă  pe-altădată   Ţesut  în-mii  de  metri,  înapoi".  se  vede  cum  în  satele  noastre  se  des-
                Intr’o  Duminică  lume  multă,
                                                  Noi  trebue  ca  să-l  sfârşim  îndal’".  ...In  inimi  tinereşti,  isbânda  muncii.  voltă  o  viaţă  nouă,  tot  mai  bună.  Pe
                Oameni  la  căminul  cultural.
                                                                                     Cu bucuria ’n zâmbet cald svâcnea,  acestea  din  urmă  să  ni  le  trimită  aşa
                Preşedintele  citeşte,  ei  ascultă
                                                  Şi  tinerii la  ’ntre cere se  ’ndeamnă:                             cum  le  aud.  La  poeziile  pe  care  Ie
                Hotărîrea  Comitetului  Central.                                     Iar ropotul de ploaie  ’n  largul luncii
                                                  —  „Hai  mai  degrabăI  Nu  sta  ’n  loc!                            compun  singuri,  îi  sfătuim  să  lucreze
                                                                                     Seminţele la viaţă le chema.
                                                                          Dă  zor!"
                  Lucia  Borha  şi  C.  Năsturaş,  Arad.                                                               cu  răbdare.  Muncind  cu  dragoste  şi  a-
                 Balada  trimisă  are  desigur  multe  cali­  Avântu  ’n  muncă fericire  ’nsearnnă.  PETRE  POPA      tenţie,  desigur  că  mulţi  dintre  tinerii
                tăţi.  Pe  autori  îi  cunoaştem.  Ei  ştiu   Un  trai  mai  bun  şi’ti  casă  mai  mult  elev  la  Şcoala  de  Literatură  şi   poeţi  din  satele  noastre  vor  reuşi  să
                                                                             spor.  r     Critică  Literară  „M.  Em’nescu"
                să  scrie  şi  tocmai  de  aceea  cerem  mai                                                           dea  lucruri  bune.
                mult dela dânşii. Tocmai  partea în care                                                                   ALEXANDRU  ŞAHIGHIAN
   1   2   3   4   5   6   7   8   9