Page 40 - Albina_1952_05
P. 40
A L B I N A
I CU T A L C
Chiaburul „modificat" Sub privirea grijulie a lui Adenauer.
' Chiaburul Ion Diaconescu-Trândă- Se gândi referentul: s’o facă, să n’o
vilă din comuna Alunu, raionul Hore facă...
zu, s’a dus acasă la loniţă Pandia, — Nu-ţi fie frică ! îl încurajă chia
ruda lui apropiată: burul. Ascultă icea oe-ţi zic: cu frica
— Măi băiete, venii la tine să vor nu faci nimica!
bim pe şleau ! Eşti tu ginerele meu? După ce raaî stătu puţin la îndoială,
— Sunt, tată socrule, cum să nu ginerele chiaburului se hotărî şi, du-
fiu? cându-se glonţ la sfatul popular, făcu
— Eşti tu referent la sfatul popu „modificarea** în registrul agricol. Ast
lar ? fel, din 25 de hectare câte avea chia
— Sunt, tată socrule, cum să nu burul Trândăvilă deveni „mijlocaş**,
fiu ? rămânând înregistrat cu abia o treime
— Vasăzică, asta’nseamnă că refe din pământul său. Dar... nu se uscase
rentul are unele obligaţii faţă de so bine cerneala în registru, când preşe
crul lui. Şi dacă are, să vedem cum şi dintele sfatului popular — care urmă
'le îndeplineşte!... Trândăvilă scoase un rea de mult mişcările acestei unelte a
oftat prelung şi continuă: eu, măi duşmanului — intră în birou.
băiete, după cum ştii, am 25 hectare — Ce faci aici? îl întrebă el pe re Primii paşi_
de pământ şi nu-mi convine să mi se ferent.
spună chiabur! Dar pe lângă că nu-mi — Păi — tresări Pandia — cu tre
convine chiaburia, nu-mi convine nici burile prin registru... P E ’NTREBATE ŞI GHICITE
predarea cotelor de cereale, de carne, — Ia să văd! Şi... văzu. Halal de II ia de nas neghina Cum se poale-aşa ceva ?
impozite şi alte alea! Aşa că... de! zic: tine! adăugă tovarăşul preşedinte.
Tu, ca ginere, trebue să faci ceva ca Făcuşi ce făcuşi şi... îl „modificaşi” pe Cine e delăsător Păi vă spun să ştiţi şi voi
socrul tău să devină mijlocaş! socru! Cu muncile pe ogor ? Că e unul, Stan Vălvoi,
Un bandit, un chiaburoi
— De, tată socrule, ştiu şi eu? Drept — O făcui, dar... cam cu frică! Cine e nedumirit
să spun... mi-e cam frică. caută s’o încurce referentul. Când aude de plivit Care are şi un fin.
Şi finuţul îi procură
— Dece să-ţi fie, neică? Faci şi tu, Diaconescu-Trândăvilă a fost trecut Şi priveşte stelele.
acolo, o mică modificare în registre din nou între chiaburi, iar referentul Apoi buruienile Ouă, carne şi untură.
Tot ce poate să apuce,
şi gata socoteala! Adică ce, n’ai mai a fost dat afară. Spusese el că făcuse întâi... naşului îi duce l
văzut chiabur „modificat*1? „modificarea** socrului cam cu frică —
i — La noi în comună, nu! şi cu ocazia asta s’a adeverit din nou Aţi ghicit cine e finul
— Ei, ai să vezi acum! zicala : „De ce ţi-e frică nu scapi**. Ce mereu e'n nas cu vinul
Şi... s’a’ntins la caşcaval ?
Colectorul comunal!
Să te m i r i ? . .. In satul Dragomireşti
încă una să-mi ghiceşti:
Iute fuge roibul pe câmpie, Stă Ion ca prostul: „De-unde-i scoţi ?
Ca săgeata-l duce pe Ion, Cifra asta nu-i adevărată”. In satul Dragomireşti
Căci flăcău’n sân are-o Hârtie, — „Nu-i adevărată ? Fă-mi dovada... Ce-i în raionul Vaslui,
Ce-a sosit „urgent” dela raion. Sunt chiaburi ca Stan Făsui,
Cine-ar spune că nu sunt câţi zic ? Huluba şi I. Covrig
Trebue s’o citească agentu-agricol. De nu cred, să-mi numere livada. Ce-au crescut până la brâu Care-au adunat câştig
Dar nu-i de găsit pe nicăeri. Fii mai şmecher, măi Ioane-un pic”... Cu trei palme peste grâu? Din pământuri arendate
Şi nimeni nu ştie’n toată Sagna ...A rămas Ion ca la răscruce; E agentu-agricol Stan
Numărul de arbori fructiferi. Din Săpânţa şi de-un an
Din adânc, din suflet a oftat.
Iată-l insă colo; stă agentul Ia hărtia’n silă şi se duce, 1 s’a dus vestea călare
Mai in toată Bata Mare
Tolănit la umbra unui nuc. Dar nu la raion. La numărat. Că aşteaptă, bată-l vina I
Pare nedormit, cu ochii turburi S’a muncit să-i afle până'n noapte, Să... ii ia de nas neghina I
Tot priveşte'n juru-i ca năuc.
Străbătând al satului lung drum;
— „Câţi pomi fructiferi?" — „Dar Pomi aţâţi au fost: o mie şapte. Radio din Oprişeni
cine-i ştie ?! — Pot răspunde — şi-a zis el — acum. Ia găndiţi-vă puţin
Totuşi stai, fi-i scriu într’un minut. Şi gândea, ducând grăbit răspunsul: La raionul Zelelin
Tu ce crezi, or fi mai mulţi de-o mie?” „Ce agent agricol rău de soi I” Şi ghiciţi-mi, oameni buni,
■— „Or fi. Cu cei puşi, cu ce-au Cine stă de şase luni Şi din mărfuri speculate I
’ crescut..." Bine închis într’o ladă
Să te miri c’un alt agent agricol Ia ghiceşte-mi: unde-i buba
— „Atunci ia răspunsul,' du-l îndată : A fost pus chiar eri in sat la noi ?... Că Făsui, Covrig, Huluba
Două mii trei sute opt, cu toţi”. MIRCEA SECARA In comună se fălesc
Că... impozit nu plătesc ?
!■* Tn lanul ţăranului muncitor Ma raionul Giurgiu, buruienile au cres Ia ghici: cine-i tolerează,
rin M. Biolan din comuna Putineiu, cut mai mari decât grâul. „Pe sprinceană"-i menajează
Lăsându-i în voia lor?
Referenta’hcasator,
Ce-l chiamă precum vă spun:
Stan Dumitru, zis Crăciun I
v
Vulpea în cooperativă
Ca nimeni să... nu-l mai vadă ? Am primit aseară veşti
Aţi ghicit, iubiţi săteni: Că’n comuna Măicăneşti
Radio din Oprişeni! Ce-i in raionul Focşaei,
Ir. Lapoş, lângă Mizil
Ia ascultă, nea Gavril:
In Lapoş, lângă Mizil,
Din motive de ambiţii
Tot planul de achiziţii
La untură, ouă, miel,
îFL. Sâ M A ' V. Munteanu, chiaburan.
T*. *V Ca o vulpe costelivă,
Intrase’n cooperativă
De aproape patru ani.
Hoţ din fire şi viclean.
Cât a fost gestionar
A dat lipsă la cântar
La pânzeturi, tot aşa
Doarme dus la umbră deasă, De-o dormi până la treer Din metraj mereu fura.
Greerii-i cântă de zor; Marin Biolan aşa, Ia ghiciţi ce s’a’ntămplat:
Neplivite’n jur se'ndeasă Peste iarnă ca şi-un greer Şchiopătează puţintel. Chiaburu-a fost demascat
Şi neghină şi mohor. N’o să aibă ce mânca. La ghici ghicitoarea mea: Şi dat afară: de sfat. .
tiparul Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Plaja Scânteii C. 2022