Page 6 - Albina_1952_05
P. 6

6'                                                                                                                     A L B I N A
                                          gggaan                                                                                           «HW











                   Campionatul individual                 Gospodăria  agricolă  de  stat  din  Zâbrani                         încă  o  comună
                                                     a terminat însămânţarea bumbacului şi a orezului                              radioficatâ
                     de  cros  al  R.  P.  R.                                                                                în  regiunea  Argeş
                                                        Angajându-se  în  întreceri  socialiste,  noaşte  puterea  de  germinaţie.  Apoi,  au
                   „Să întâmpinăm IMai",              muncitorii  şi  tehnicienii   gospodăriei  fost  tratate  cu  acid  sulfuric.  Terenul  a   De  curând  comuna  Rucăr  din  raio­
                                                      agricole  de  sfat  „Descătuşarea"   din  fost  arat  din  timp,  încă  dela  începutul   nul  Muscel  a  fost  radioficatâ.  Un  nu­
                                                      comuna  Zăbrani,  regiunea  Arad,  au  primăverii,  iar  când  s’a  svântat  a  fost
                         a  luat  siârsit            terminat  de  însămânţat,  până  in  seara   grăpat  cu  grape  de  fier  în  curmezişul   măr  de  270  difuzoare  au  fost  instalate
                                          »
                                                                                                                          în  casele  ţăranilor  muncitori.
                                                      zilei  de  19  Aprilie,  50  hectare  ou  bum­  arăturii. înainte cu o zi de însămânţare,   La  sfatul  popular  din  Rucăr  vin  zil­
                     Nenumărate colective sportive săteşti
                                                      bac.  La  cultivarea  bumbacului,  gospo­  terenul  a  fost  pregătit  cu  cultivatoarele   nic  alţi  ţărani  muncitori, care cer să-şi
                   au  obţinut  frumoase  succese  în  cadrul                           şi  grăpat  din nou.              instaleze  difuzoare  în  casele  lor.  Romii
                   campionatului  individual  de  cros  al   dăria  de  stat  a  folosit  metode  agroteh­  Gospodăria  de stat din Zăbrani  a ter­  Iosif  Banu,  Gheorghe  Banu  şi  alţii  au
                   R.P.R. „Să întâmpinăm  1 Mai". In ziua   nice  înaintate.  Seminţele  au  fost  cură­  minat de însămânţat deasemeni 50 hec­  cerut  şi  ei  să  aibă  difuzoare  în  casele
                   de  27 Aprilie  au  avut  loc  la  Galaţi fi­  ţate  de  corpuri  străine  şi  li  s’a  făcut   tare  cu  orez.  lor.
                                                     analiza  la  laborator,  pentru  a  se  cu­       Goglează  Stroe
                   nalele  acestui  campionat.                                                                              Prin  difuzoare se transmit emisiunile
                                                                                                                          posturilor  noastre  de  radio  şi  comuni­
                     Zeci de mii de ţărani muncitori de pe                                                                cări  locale,  ştiri,  conferinţe  şi  cântece
                   întreg cuprinsul patriei noastre au par­        Au  îndeplinit  77,48  la  sută                        executate  de  corul  căminului  cultural,
                   ticipat  cu  multă  însufleţire  la  această   din  planul  de colectare  a  cărnii  pe trimestrul II  care  în  vara  anului  trecut  a  luat  pre­
                   măreaţă manifestare sportivă. Numai în                                                                 miul  II  la  concursul  pe  ţară  al  echipe­
                                                       Ţăranii muncitori din comuna  Păuliş,  fel,  până  in  ziua  de  17  Aprilie,  planul   lor  artistice.
                   regiunea  Vâlcea  au  fost  mobilizaţi  a-  raionul  Lipova,  contribue  din  plin  la  de  colectare  la  carne  pe  trimestrul  11   Iată cum  pătrunde  lumina  şi  cultura
                                                     aprovizionarea  oraşelor cu  produse  ali­  a  fost  realizat  in  proporţie  de  77,48
                   proape  8.500  concurenţi  ţărani  munci­                                                              în  satele  noastre,  iată  grija  partidului
                                                     mentare,  răspunzând  cu  drag  la  spriji­  la  sută,  adică  mai  bine  de  trei  sfer­  şi  guvernului  nostru  faţă  de  ţărăni­
                   tori.  In  mod  deosebit  s’au  evidenţiat   nul  pe  care-1  primesc  din  partea  statu­  turi.      mea  săracă  şi  mijlocaşă,  dornică  de
                   colectivele sportive din comunale Şinca  lui,  a  clasei  muncitoare.  înfăptuirea  cu  succes  a  planului  de   pace,  cultură  şi  progres.
                                                       Exemplul  dat  de  tovarăşul  Teodor
                   Veche,  Cârţa şi  Ciucşor  (regiunea  Si­                            colectare  se  datorează  in  mare  măsură            Stan  Petre
                                                      Igreţa,  deputat în  sfatul  popular comu­  muncii  politice  desfăşurate  in  rându­
                   biu),  precum  şi  alte  colective  sportive  nal,  de  tovarăşul  Foan  Banciu,  de  Sa-  rile  ţăranilor  muncitori  de  către  orga­
                   săteşti  din  regiunile  Botoşani,  Con­  veta  Szabo  şi  Gheorghe  Brana,  —  pri­  nizaţia  de  bază,  precum  şi  ajutorului   Realizări  prin  muncă
                                                     mii  care  şi-au  predat  cotele  de  carne,
                   stanţa,  Iaşi,  Bacău  şi  Argeş,  care  au                          dat  de  căminul  cultural.
                                                     —  a  fost  urmat  cu  însufleţire  de  cei­                             de  folos  obştesc
                   reuşit  să  mobilizeze  cei  mai  mulţi  lalţi  ţărani  muncitori  din  comună.  Ast-   G.  Stroescu
                                                                                                                            Iţi  umple  inima  de bucurie când  vezi
                   concurenţi  la  cros.  Foarte  mulţi  ţărani
                                                                                                                          cu  câtă  însufleţire  au  pornit  la  muncă
                   muncitori  au  ajuns  să  ta  parte  la  în­       Au  terminat  semănatul                             ţăranii  muncitori  din  regiunea  Gorj,
                   trecerile  finale  ale  campionatului  la       şi  acum  răsădesc  grădinile                          pentru  a-şi  ridica  localuri  de  şcoli,  că­
                                                                                                                          mine  culturale,  etc.  Iată,  de  pildă,  pe
                   Galaţi.                             Ţăranii  muncitori  din comuna Foişor,   Hotărîţi  să  aprovizioneze mai bine   ţăranii  muncitori  din  satul  Racoţi  ra­
                                                     raionul Craiova, au folosit din plin tim­ oraşele  cu  zarzavaturi  şi  legume,  ţă­  ionul  Baîa  de Aramă.  Ei  au  răspuns cu
                     Concursul individual de cros  „Să  în­
                                                     pul  prielnic  pentru  însămânţat  şi  toată  ranii muncitori din comuna Foişor, care   multă  voe  bună  chemării  comitetului
                   tâmpinăm  1  Mai"  a  însemnat  pentru   puterea  de  lucru  a  atelajelor.  Hărnicia  au  încheiat  din vreme contracte cu  coo­  executiv,  pentru  construirea  unui  că­
                   oamenii  muncii  din  satele  noastre  o  şi  chibzuinţă  lor  au  făcut  ca  până  în  perativa,  folosesc  timpul  prielnic  şi  au   min  cultural.
                                                     seara  zilei  de  18 Aprilie,  să  termine în-  ieşit  la  săditul  în  grădini  a  verzii  tim­  Tot  prin  muncă  voluntară,  ţăranii
                   adevărată  sărbătoare  sportivă.
                                                     sămânţările.  Până  la  această  dată,  au  purii  şi  roşiilor.  Până  în  seara  zilei  de   muncitori  din  comuna  Husnicioara,  la
                                                     fost semănate şi  2 tarlale cu 40  hectare  18  Aprilie,  au  fost  răsădite  10  hectare   îndemnul organizaţiei de bază şi  al sfa­
                                                     de  bumbac  care  sunt  prevăzute  în  pla­ ou  varză  timpurie  şi  8  hectare  cu  roşii   tului  popular,  şi-au  refăcut  localul  de
                                                     nul  de  cultură  al  comunei.  In  muncile   timpurii.  Primii  în  munca  Ia  grădini   şcoală.
                                                     de  primăvară  s’au  evidenţiat  ţăranii                               Lăudabilă  este  şi  fapta  celor  23
                                                     muncitori  Nicolae  I.  Tudosie,  Pavel  D.   sunt  ţăranii  muncitori  Aurică  Mano-   U.T.M.-işti  din  satul  Vâlceaua,  care
                                                                                        lache,  Pavel  Şarpe,  Anghel  Stancu  şi
                                                     Nuţu,  Gheorghe  Medinceanu  şi  mulţi                               au  reparat  şoseaua  ce  duce  dela  Vâl­
                                                      alţii  care  au  terminat  toate  însămân-   alţii.                 ceaua  la  Didileşti.
                                                     ţările  din  primăvara  aceasta.                        M.  Găvan                        I.  Sbârciog
                                                                                                                         — —         —                 BB
                     Pe  sub  ochelarii  aşezaţi  pe  vârful                                                              la  condiţiile  locale,  la  frământările
                   nasului care străjueşte un obraz puhav,   Au  lă sa t  lupul  să   p ăzească  stân a                   locale,  la  fărădelegile  pe  care  le  fac
                   nebărbierit,  referentul  Ion  A.  Florea îţi                                                         chiaburii din comună, la felul cum chia­
                   aruncă  o  privire  vicleană.  Moşmoneşte   şi  cu  alte  neamuri?  Pe  ei  îi  strânge în  pe  care  duşmanii  le-au  putut  sustrage   burii caută să lovească in alianţa clasei
                   în hârtii cu o înfăţişare umilită şi-i gata   chingi  legea,  la  colectare,  la  impozite...  dela  colectare  şi  fisc.  muncitoare cu ţărănimea  muncitoare.
                   să sară de  pe scaun,  să te „servească",   Mai  era  şi  altceva.  Fostului  notar  îi   Numind  pe  Florea  Ion  ca  referent,   Dupăce au citit  Hotărîrea guvernului
                   chiar dacă  n’ai  nevoe  de  nimic.  Poartă   mai  rămăseseră trecute în  registru hec­ comitetul  executiv  al  sfatului  popular  şi  partidului  cu  privire  la  înfăptuirea
                   o  haină  din  stofă  de calitate  dar  roasă   tare  destule.  Dacă-i  trece  cuiva  prin  comunal  s’a  dovedit  pe  deplin  lipsit  de  reformei  băneşti  şi  la  reducerile  de
                   în  coate.  Oare  cine  o  fi  omul  acesta   gând  să  se  oprească  mai  mult  Ia  ele,  vigilenţă.  Nici  după  ce  fostul  secretar  preţuri,  ţăranii  muncitori  din  comună
                   aşezat  ia  unul  din  birourile  sfatului   să vadă de unde le are, cum le-a lucrat?  Liboceanu  a  fost  prins  cu  o  serie  de  au  văzut  limpede  că  duşmanul  de
                   popular al  comunei  Floreşti din raionul   Trebuia  făcut  ceva.   fărădelegi  şi  trimis  în  judecată,  comi­  clasă  se  strecurase  cu  viclenie  într’un
                   Adjud?                              Cu  ajutorul  lui  Liboceanu,  un ticălos  tetul  executiv  n’a  ştiut  să  descopere  post  de  răspundere  la  sfatul  popular.
                     Dacă  cercetezi  mai  îndeaproape,  afli   cuibărit in postul de secretar al sfatului  legătura pe care acesta o  avea cu chia­  Ei  şi-au  dat  seama  că  Florea  intrase
                   că  Ion  A.  Florea  este  chiabur  cu  peste   popular,  Florea a intrat referent la sfat,  burii.  Mai  mult  încă,  actualul  secre­  referent  pentru  a  lovi  în  interesele  po­
                   10  hectare  pământ,  cu  cea  mai  fru­  în  Februarie  1951.  In  anul  acela,  ca  să  tar  ai  sfatului  popular,  Roşea  Neculai,  porului  muncitor.  Ţăranii  muncitori
                                                     nu  bată  la  ochi,  şi-a împuţinat  pămân­ „nu ştie" cum de s’a întâmplat că chia­
                   moasă  casă  din  comună,  clădită  prin                                                              în  frunte  cu  comunişti  ca  Vasile  Filip
                   exploatarea  ţăranilor  muncitori.  Pe   tul  în  registre,  numai  cu  un  hectar.  In  burii  s’au  transformat  în  „mijlocaşi".  au  demascat  uneltirile  lui  Ion  Florea.
                   vremea  stăpânirii  burghezo-moşiereşti,   al  doilea  an  însă,  şi-a  făcut  singur  Ştie  însă  să  „dovedească"  dece  unii  Sfatul  popular  raional,  sesizat  de
                   el era notar în comună. Având în mâini   recensământul  şi  s’a  trecut  în  registru  dintre  ei  n’ar  mai  fi  chiaburi.  Pe  Con­ ţăranii muncitori  l-a îndepărtat pe chia­
                   şi  pâinea  şi  cuţitul,  Florea  tăia  şi   doar  cu  5,15  hectare,  din  care  arabil  stantin  Bostan,  de  pildă,  care  în  1948  bur  din  funcţia  de  referent,  pe  data  de
                   spânzura.  Oamenii  îi  ’ucrau  ogoarele   numai  2,50  hectare.  Că  n’a  avut  grijă  avea  17  hectare  teren  arabil,  4  hectare  15  Aprilie.  Dar,  mergând  în  comună
                   şi-i  aduceau  produsele  în  hambar.  Dat   numai  de el, se vede limpede din faptul  pădure,  1  hectar  vie  şi  2  hectare  să  cerceteze,  tovarăşul  Târâş,  vicepre­
                   afară  din  slujbă  după  23  August  1944,   că  azi  Costică  Bostan,  Ion  Boiangiu,  fâneaţă,  îl  numeşte  mijlocaş,  pentrucă  şedintele  comitetului  executiv  al  sfatu­
                   s’a făcut  mic  de  tot.  A  aşteptat cu  răb­  Constantin  Demetriade,  Y'asile  ‘Cabaru  în  1950  şi-a  căsătorit  un  fiu, căruia  i-a  lui  popular raional  s’a mulţumit  să an­
                   dare  să  treacă  timpul,  doar,  doar,  s’o   şi  Ion  Dăscălescu  nu  mai  sunt  trecuţi  dat  zestre  8,50  hectare  pământ  arabil,  cheteze  doar  cazul  lui  Ion  Florea,  fără
                   uita trecutul.  Umbla rupt, se plângea în   pe lista chiaburilor.  L-a şters depe listă,  1  hectar vie  şi  2 hectare  pădure.  să  adâncească  problema,  fără  să  vadă
                   dreapta  şi’n  stânga  că o  duce  greu,  că   de  pildă,  pe  Ion  Dăscălescu  cu  care   Dar dacă tovarăşii din comitetul exe­ cât  de  viclean  acţionase  duşmanul  de
                   e  şi  el  un  „biet“  ţăran  muncitor  care   şi-a  împărţit  „picuşurile"  vreme  de  13   cutiv  al  sfatului  popular  s’au  dovedit  clasă  şl  fără  să  poată  afla  că  un  nu­
                   trudeşte  din  zori  până’n  noapte  pe   ani,  cât  Dăscălescu  a  fost  primar  în   lipsiţi  de  vigilenţă,  nici  conducerea  măr  de  exploatatori  fuseseră  scoşi  din
                   „petecul"  lui  de pământ.        comună.  La  fel  cu  Ion  A.  Florea,  fostul   căminului  nu  s’a arătat  mai  destoinică.  rândul  chiaburilor  şi  făcuţi  mijlocaşi.
                                                     primar  şi-a  lucrat  cele  13  hectare  ex­
                     De  chiaburie  scăpase.  La  recensă­  ploatând  crunt  pe ţăranii  muncitori din   In  comuna  Floreşti,  activiştii  culturali   Comitetul executiv al sfatului popular
                   mântul  din  1948  „uitase"  să  declare   comună.                  privesc  problemele  luptei  de clasă,  ale  raional Adjud trebue să ia măsuri grab­
                   vreo  3  hectare.  La comitetul  provizoriu                         vigilenţei, ca ceva depărtat.  La căminul  nice  în  vederea  scoaterii  chiaburilor
                                                       Datorită  faptului  că  aceşti  chiaburi
                   avea  omul  lui,  pe  Liboceanu  loan.  Ce                          cultural au fost atinse din când în când  din  comuna  Floreşti  din  rândul  mijlo-
                                                     au  fost  declaraţi  „mijlocaşi”  cu  acte  în
                   te  faci  însă  cu  cumnatul  Dăscâlescu,   regulă,  statul  a  fost  păgubit  de  mari   aceste  probleme,  dar  numai  din  punct  caşilor.   !
                   cu cumnatul  Cabaru, cu  cuscrul  Bostan  cantităţi  de produse şi de sume de bani,  de vedere... teoretic, fără să fie aplicate  AUREL  RADU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11