Page 7 - Albina_1952_05
P. 7

A L B I N A


                 Sărbătorirea  lui  1  Mai                                     Expoziţia  Economică  a  R.  P.  Chineze

                                                                                 De  curând  s’a  deschis  la  Bucureşti  de  precizie ce vorbesc  de înalta  desvo'.J
                        în  întreaga  lume                                     Expoziţia   Economică  a  Republicii  tare a tehnicii la care a  ajuns în atât de
                                                                               Populare  Chineze.                 scurt  timp  poporul  chinez.  Pentru  ma­
            Dela  un  capăt  Ia  altul  al  pământu­ manifestat  dragostea  şi  recunoştinţa   De  cum  treci  frumoasa  poartă  sculp­ rile  şantiere,  ca  de  pildă  construirea
          lui,  omenirea  muncitoare  a  sărbătorit  lor  fierbinte ce-o  poartă  Uniunii  Sovie­  tată,  lucrată  în  stil  chinezesc,  privirea  căii  ferate  Cengtu-Ciunking,  lungă  de
          cu  un  deosebit  entuziasm  1  Mai,  ziua   tice,  forţă  de  nebiruit  a  păcii,  iu­  îţi  este  atrasă  de  panourile  ce  înfăţi­ 530 kilometri, ce va  fi  dată în circulaţie
          solidarităţii  internaţionale  a  celor  ce   bitului  învăţător  şi  conducător  al  po­  şează  măreţele realizări  ale Chiriei  Noi.  ta  1  Octombrie  1952,  se  folosesc  mate-»
          muncesc.  In  această  înălţătoare  zi,  su­                         Tablouri,  fotografii,  vitrine,  stampe,  riale  fabricate  în  R.  P.  Chineza
          tele  de  milioane  de  oameni  ai  muncii   poarelor,  marelui  stegar  al  păcii,  losif  oglindesc  lupta  eroică  a  poporu'ui  chi­  Timp  îndelungat întârzie privirile vfj
          încadraţi  în  uriaşul  front  al  păcii  şi-au Vissarionovici  Stalin.  nez  condus  de  Mao  Ţze-dun,  dusă  îm­ zitatorilor  şi  asupra  boabelor  de  orez,
                                                                               potriva  imperialiştilor  americani  şi  a  pline şi  stră’ucitoare.  China  este prima
                   Uriaşa  demonstraţie  dela  Moscova                         clicii  reacţionare  a  Gomindanului,  pre­ ţară  din  lume  producătoare  de  orez;
                                                                               cum  şi  împotriva  marilor  moşieri.  Un  Măreţe sunt şi ce'elalte înfăptuiri  petre-1
            De 1  Mai, Moscova, capitala U.R.S.S.,  tat cu căldură pe ostaşii şi ofiţerii sovie­  minunat  tablou  înfăţişează  sjrobirea  cute  în  agricultura  chineză.  Prin  re->
          a  îmbrăcat  vestmânt  de  sărbătoare.  tici din toate armele, care au demonstrat   Japoniei  militariste  de  către  Armata  forma  agrară,  310  milioane  de  ţărani
          Piaţa Roşie, unde a  avut loc parada  mi-  neîntrecuta lor pregătire militară. După   Sovietică.       muncitori  au  scăpat  de cea  mai  cruntă
          litară  şi  demonstraţia  festivă  la  care  terminarea  parăzii  militare  a  început   Descătuşat  din  robia  imperialişti­ exploatare  a  moşierimii.  Prin  marile
          au  participat  sute  de  mii  de oameni,  a  marea  demonstraţie  festivă,  la  care  au   lor  americani  şi  englezi,  poporul  chi­ lucrări  de  îndiguire,  cum  ar  fi  cele
          căpătat  un  aspect  măreţ.  Când  în  tri­ luat  parte  peste  un  milion  de  oameni.   nez,  puternic  sprijinit  de  Uniunea  So­ depe fluviul  Huai, o şeptime din  supra­
          buna  Mausoleului  lui  Lenin  s’au  urcat  Nesfârşitele  coloane  de  oameni  au  tre­  vietică,  a  putut  să-şi  desfăşoare  larg  faţa  arabilă  a  ţării  va  fi  ferită  de  pră­
          losif  Vissarionovici  Stalin  şi  conducă­ cut  ceasuri  întregi  prin  Piaţa  Roşie.   uriaşa  sa  putere  creatoare,  să  cucerea­ pădul  inundaţiilor.
          torii  partidului  şi  guvernului,  peste  în­ Aspectul  sărbătoresc  al  coloanelor  o-   scă  în  trei  ani  victorii  neasemuit  de   Pentru  a  ajunge  la  astfel  de  reali­
          treaga  Piaţă  Roşie  a  răsunat  un  tunet  glindea  succesele  dobândite  de oamenii   mari.         zări,  poporul  chinez  a  avut  de  luptat  şi
          de  aplauze.                       sovietici  în  construirea  comunismului,   In  vitrinele  expoziţiei  se  văd  frumos  cu  neştiinţa  de  carte  în  care  a  fost  ţi­
            Mareşalul  Uniunii  Sovietice,  L.  A.  năzuinţele  lor  paşnice,  dorinţa  de  a   rânduiţi  bulgări  sclipitori  din  bogăţiile  nut  cu  bună  ştiinţă  de  regimuri'e  tre­
          Govorov,  a  trecut  în  revistă  trupele,  trăi  în  pace  cu  toate  popoarele.  subsolului,  cum  ar  fi  de  pi'dă  feluritele  cute.  Dacă  înainte  de  eliberare  85  ta
          apoi  s’a  suit  la  tribuna  Mausoieului,   Moscova  a  sărbătorit  ziua  de  1  Mai   soiuri  de  cărbuni,  ale  căror  zăcăminte  sută  din  populaţia  Chinei  era  analfa­
          de  unde  a  rostit  o  cuvântare  adresată  până  târziu  noaptea.  In  grădini  şi   se întind pe un teritoriu de două ori mai  betă  şi  nici  40  la  sută  din  copii  nu
          participanţilor  la  paradă,  tuturor  forţe­ parcuri  au  avut  loc  serbări  populare.  mare  decât  întreg  cuprinsul  Franţei.  umblau  la  şcoală, în  1951  au funcţional
          lor  armate  ale  U.R.S.S.,  întregului   Asemenea  demonstraţii  au  avut  loc  Aceste  nemăsurate  avuţii,  care  înainte  440.000  şcoli  primare,  afară  de  mii  şi
          popor  sovietic.                   la  Leningrad,  Kiev,  Minsk,  Tbilisi,  umpleau  buzunarele  exploatatorilor  mii  de  alte  şcoli.  China  Nouă  deschide
            In  cinstea  sărbătorii  s’au  tras  salve                         străini,  sunt  folosite  azi  spre  binele  porţi  largi  culturii  poporului,  pentru
          de artilerie, după care a  început parada   Baku,  Riga,  Frunze,  precum  şi  în  cele­  poporului.    a-şi  clădi  o  viaţă  tot  mai  luminoasă.
          militară.  Oaspeţii  din  tribune  au  salu­ lalte oraşe ale Uniunii Sovietice.
                                                                                 China  eliberată,  ţară  cu  aproape 500   Miile  de vizitatori  ce  sue  zilnic  trep­
                 Marile  manifestaţii  dela  Pekin,  Berlin                    milioane de locuitori, fabrică acum pen­ tele  expoziţiei  şi  admiră  avântul,  pu­
          şi  din  capitalele ţârilor de democraţie populara                   tru  prima  dată  automobile, tractoare pe  terea  de  muncă  şi  talentele  poporului
                                                                               senile,  felurite  motoare  şi  alte  nume­ chinez,  arată  dragostea  cu care poporul
                                                                               roase  maşini.  Vitrinele  expoziţiei  arată  nostru  urmăreşte  succesele  R.  P.  Chi­
            Milioane de oameni ai muncii au par­ şi  împotriva  semnării  „tratatului  ge­
          ticipat  la  demonstraţiile  festive  ce  au  neral”,  pe  care  vor  să-l  impună  impe­  un bogat material electrotehnic, aparate  neze,  stâlp  de  nădejde în  lagărul  păciL
          avut  loc  în  ţările  de  democraţie  popu­ rialiştii  americani.  Un  milion  de  oa­
          lară.  La  Pekin,  capitala  R.  P.  Chi­  meni  şi-au  manifestat în ziua  de  1  Mai
          neze,  peste  500.000  de  manifestanţi  au                            In  ţările  capitaliste grevele  se  tin  lanţ
          manifestat  prin  piaţa  centrală  Tianjan-   în  piaţa  Marx-Engels  din  Berlin voinţa   Nu  se  află  pe  întreg  globul  pămân­ peste  câmpurile  lucrate  cu  trudă  de
          min.  Numeroase  lozinci  purtate  de  de­  lor  de luptă  pentru  pace,  pentru  unita­  tesc  ţară  capitalistă  In  care  mulţimea  ţăranii  muncitori,  au  loc  deasemeni  toi
          monstranţi  chemau  la  intensificarea  tea  şi  fericirea  Germaniei.
                                                                               celor  ce  muncesc să nu  trăiască  in mi­ mai  multe  greve.
          continuă  a  luptei  împotriva  agresorilor   Măreţe  manifestaţii  au  avut  loc  la   zerie,  şomaj,  foame.  In  aceste  ţări  ma­  La  Diisseldorf,  muncitorii  din  trans­
          americani  care  folosesc  arma  bacterio­ Sofia,  Tirana,  Praga,  Varşovia  şi  Bu­  nifestaţiile  de  protest  şi  grevele  arată  porturile  comunale  au  declarat  în  ziua
          logică  în  Coreea  şi  China,  la  unirea  dapesta.  Demonstranţii  şi-au  arătat  hotărîrea  de  luptă  a  oamenilor  muncii  de  25  Aprilie o  grevă,  la  care  au
          luptătorilor  pentru  pace,  la  întărirea  dragostea  neţărmurită   ce  o  poartă  dornici de libertate şi o viaţă mai bună.  luat  parte  3.000  conducători  de  tram-
          prieteniei  între  popoare.        Uniunii  Sovietice,  reazimul  de  nădejde   IN  ITALIA,  de  pildă,  la  21  Martie  vae,  precum  şi  taxatori  şi  taxatoare.
                                                                               au  făcut  grevă  300.000  muncitori  din  Greva  a  fost  pornită  în  urma  refuzului
            Poporul  german  a  sărbătorit  ziua  de  al  păcii,  recunoştinţa  şi  devotamentul
                                                                               industria  minieră,  ceramică şi metalur­ patronilor  de  a  mări  salariile  muncito­
           1  Mai  sub  semnul  luptei  pentru  în­ faţă  de  prietenul  şi  conducătorul  po­
                                                                               gică,  precum  şi  muncitorii  dela  65  rilor.  Salariile  acestea  sunt  scăzute,
          cheierea  grabnică  a  unui  tratat  de  pace  poarelor,  I.  V.  Stalin.  uzine  şi  numeroase  alte  firme.  La  2  deşi  preţurile  pieţii  cresc  mereu,  dela
                1  Mai  în  ţările  capitaliste  şi  coloniale                 Aprilie,  a  fost  declarată  o  grevă  gene­ o  zi  la  alta.
                                                                               rală,  ce  a  cuprins  100.000  oanteni  ai   IN STATELE UNITE ALE AMERICII
            Oamenii  muncii  din  ţările  capitaliste   Sute  de  mii  de oameni  ai  muncii  au   muncii,  iar  la  22  şi 23 Aprilie,  350.000  cu  toate minciunile  şi  amăgirile  guver­
           şi  coloniale  au  sărbătorit  1  Mai  sub   demonstrat  de  1  Mai  la  Paris,  capitala   muncitori au pornit o nouă grevă.  Prin  nului  american, ca  şi  ale unor conducă-*
           semnul întăririi luptei pentru,pace,  pâi­  Franţei.  Participanţii  la  demonstraţii   aceste  greve,  muncitorii  luptă  pentru  tori  sindicalişti  vânduţi   bogătaşilor,
                                                                               sporirea  salariilor  lor  de  mizerie,  pen­ grevele  se  ţin  lanţ.  Numai  anul  trecut
           ne,şi  libertate,  împotriva  jugului  impe­ au strigat  lozinci:  „Poporul  francez  nu
                                                                               tru  drepturi  politice,  pentru  pace,  îm­  au  avut  loc  în  America  peste  4.000  de
           rialist,  împotriva  războiului,  împotriva  va  lupta  niciodată  împotriva  Uniunii  potriva pregătirilor de război ale impe­
                                                                                                                  greve.
           imperialiştilor  americano-englezi,  care   Sovieticei",  „Americani,  căraţi-vă  în  rialiştilor  americani şi  slugilor  tor  din   La  7  Aprilie  1952,  a  început  în  tot
           vor  să  aprindă  un  nou  război  în  lume.  America!”,  „Pentru independenţa Fran­  guvernele  vândute  dolarului.  cuorinsul  Statelor  Unite  greva  a  70
                                                                                 Conduşi  de  comunişti,  oamenii  mun­
             Cu  toate  opreliştile  puse  de  guver­ ţei 1”                                                      mii  de  oameni  ai  muncii   dela  tele­
           nele  reacţionare  aflate  la  ordinul  im­  La  New  York,  manifestaţia  s’a  des- j   cii  italieni  vor  lupta  până  când  ţara  foane.
           perialiştilor  americani,  oamenii  muncii   făşurat sub lozincile luptei  pentru pace,   lor  va  scăpa  de  urgia  exploatării  şi  a   Cam  în  acelaş  timp,  au  pornit   a
           au  ieşit  în  număr  mare  la  manifes­  împotriva  aţâţătorilor  la  război.  încer­  jafului  ce-l  îndură  din  partea  bogăta­ muncitorii  şi  funcţionarii  dela  pos.â,  ai
           taţii.  La  Tokio,  capitala  Japoniei,  a   cările  huliganilor  de  a împiedica  mani­  şilor  dinnăuntrul  ţării  şi  din  partea  căror  număr  s’a  ridicat  la  300.01X.
           avut  loc  un  meeting,  la  care  au  luat   festaţia  n’au  reuşit.  Zeci  de  mii  de   imperialiştilor  americani  ce  au trans­  Lupta  pentru  un  trai  mai  bun  dusă
           parte  peste  400.000  de  oameni.  Pe  pla-   oameni  au  aplaudat coloanele  manifes­  format Italia  Intr'un fel de moşie  a lor.  de oamenii  muncii americani  se îmbina
                                                                                 IN  GERMANIA  APUSEANA  unde  cu lupta  pentru  pace împotriva crim na­
           cardele  purtate  de  manifestanţi  se  pu­ tanţilor. Mulţi din ei intrau în rândurile
           teau  citi  lozincile:  „Jos  guvernul  reac­  participanţilor la  manifestaţie.  i   -   americanii  distrug  sate  în­ iului război stârnit de imperialiştii ame­
           ţionar  Yoshidal”,  „împotriva  războiului   Mari  manifestaţii  de  1  Mai  s’au  des-  |   tregi  pentru  pregătirile  lor  război­ ricani  în  Coreea  şi  pentru  interzicerea
           şi  înarmării!”,  „Trupe  americane,  căra.   făşurat,  deasemenea,  la  Roma,  Copen-  |   nice.  unde  tancurile   trec  fără  milă  armei  bacteriologice.
           ţi-vă  acasă!”.                   haga,  Stockholm,  Oslo  şi  în  alte  capi-  ;
            Poliţiştii japonezi  cu  ajutorul trupelor  tale  ale.  ţărilor  capitaliste,  precum  şi  ,
           americane  de  ocupaţie,  au  încercat' să  în  numeroase  oraşe.   |                S c u r t e         ş t i r i
           înăbuşe  în  sânge  manifestaţia  paşnică   Măreţele  demonstraţii  de  1  Mai,  !   Muncitorii  docheri  din  portu1  Bre-  dial  al  Păcii.  Campania  pentru  strân­
           a  sutelor  de  mii  de  oameni  din  Tokio.  ce-au  avut  loc  pretutindeni,  au   în­ men  (Germania  Apuseană),  au  refuzat   gerea  de  semnături  continuă.
           Populaţia  nu  s’a  lăsat  însă  intimidată  semnat  o  puternică  manifestare  a  vo­ să  descarce- vaporul  „Caster”  care  era
                                                                                                                    Oamenii  muncii  din  Australia  pro­
           de  mârşavul  atac  al  poliţiei.  Manifes­ inţei  de  pace  a  maselor  largi  populare.  încărcat  cu  muniţii.  Căpitanul  vasului
                                                                                                                  testează  împotriva  folosirii  arme1  bac­
           tanţii  s’au  apărat, 'aruncând  cu  pietre  Omenirea  se ridică mai  hotărîtă  ca ori­ s’a  adresat  altei  echipe  de  docheri,  dar  teriologice  în  Coreea  şi  China  de  către
           şi  cu  alte  obiecte  pe  care  le  aveau  la  când  la  lupta  împotriva  planurilor  răz­  aceştia  s’au  declarat  solidari  cu  to­ imperialiştii  americani.  In oraşe şi sate
           îndemână.  Clădirea  cartierului  general  boinice  ale  imperialiştilor  amercano-   varăşii  lor  şi. au  refuzat  şi  ei  să  des­  au  loc  adunări  de  protest  împotriva
           american a fost deasemenea  bombardată  englezi.  In  inimile  tuturor  oamenilor   carce  vasul.      crimelor  săvârşite  de  americani.  Par­
           cu  pietre.  Mulţimea  revoltată â  dat  foc  muncii  trăeşte mai puternic credinţa că   ★             ticipanţii  la  marea  adunare  organizată
                                                                                                                  de  Partidul  Comunist  din  Australi»  îb
           maşinilor  americane,  care  se  af'aii  în  pacea  va  învinge  războiul,  pentru'că  în   Comitetul  danez  pentru  apărarea   oraşul  Sydney  au  cerut  încetarea  ime­
           faţa  cartierului  gdneral  al  lui  Ridgway.  fruntea  luptei unite  a  popoarelor merge  păcii  a  anunţat  că  în  Danemarca  au  diată  a  folosirii  armei  bacteriologice  şi
           Au  fost  arse  peste  15  maşini  ameri­ LIniunea  Sovietică  şi  marele  stegar  al  fost  strânse  până  în  prezent  151.026  judecarea  celor vinovaţi de către un tri­
            cane, iar o sută  au fost  distruse.  păcii,  I.  V.  Stalin.       semnături' pe  Apelul  'Consiliului  Mon-  bunal  internaţional.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12