Page 8 - Albina_1952_05
P. 8

8                                                                                                                       A L B I N A


                       CU                   HAZ                           SI                CU                  T A L C



                                                                             9

                              „Condiţii  atmosferice"...                                               Radio  Belgrad
                 La  începutul  lunii  Aprilie,  însămân-   Mulţumit  de  această „ispravă  atmos­
               ţările erau  în  toi în  comuna  Petelia  din  ferică",  referentul  agricol  ieşi  să  se
               raionul  Reghin.  In  dimineaţa  aceea,  plimbe  prin  curtea  sfatului  popular.
               ca’n  toate  dimineţile  dealtfel,  referen­ Tehnicianul  Mărcuş  Ioan  — trimis spe­
               tul  agricol  Băla Dumitru  a  convocat pe  cial  în  comună  de comitetul  executiv  al
               şefii  de  sectoare.               sfatului  popular raional  Reghin,  pentru
                 —  Câte  ate'aje  au  ieşit  azi  la  câmp?  a  da  îndrumări  şi  ajutor  în  campania
               îl  întrebă  el.                   însămânţărilor,  intră  pe  poartă.
                 —  Cincisprezece!                  — Noroc!  îl  întâmpină  referentul.  Ce
                 —  Bine!  Şi,  cum  credeţi  că  va  fi  s’aude?
               timpul  azi?                         — Ia, cu... munca!  răspunse tchnicia.
                 —  Păi...  de  unde  să  ştim  noi?  nul  cu  ochii  umflaţi  de  somn.
                 —  Nu  ştiţi  nimici  zise  referentul.  Se   De  fapt,  de  două  săptămâni  de  când
               cunoaşte  că  n’aveţi  evidenţa  situaţiei  se  afla  în  comună  pentru  a  da  hnlru-
               atmosfericei  Stătu  puţin  pe  gânduri,  mări,  tehnicianu'  Mărcuş  nu  făcea
               apoi  deodată  întrebă:  N’are  niciunul  nimic.  Auzindu-1 pe  Băla  Dumitru  că  a
               din  dumneavoastră...  reumatism?  şi  terminat,  încă  de  dimineaţă,  situaţia
                 —  Mulţumim  de  întrebare,  dar  însămânţărilor  din  ziua   aceea,   s’a
               n’avcm.  Şi-apoi, ce legătură  are reuma­ arătat  foarte  mulţumit:  „Bine  că  mă
               tismul...  cu  muncile  agricole?  scapi  de-o  grijă!  Fă  cum  ştii  că  e  mai
                 —  Ce  legătură?  Mm!...  Aşa-i  când  bine.  Am  încredere  în...  cunoştinţele
               omul  nu-i  prevăzători  Păi  reumatis­  dumitale  atmosferice!"
               mul... te mai doare pe 1a încheieturi şi...   In  ziua  următoare,  referentul  agricol
               datorită  lui  poţi  presimţi  cum  va  fi  Băla  Dumitru  văzu  un  noruleţ  alburiu
               timpul!                            pe  cer,  şi-şi'zise:  „Azi  timpul  nu  prea
                 Şefii  de  sectoare  râseră  şi  plecară  se  prezintă  bine!  Mai  ales  că  mă’njun-
               dându-şi  coate.                   ghie  puţin  şi  genunchiul!  Ehei...  tot  e
                 Rămas  singur,  referentul  agricol  se  bun  şi  reumatismul  la  ceva!"...  Zicând   Unul  din  mijloacele  ticăloase  folosite  de  titoişti  pentru  înşelarea
               u tă  pe  fereastră.  „Timpul  se  prezintă  acestea,  referentul  se  aşeză  la  birou  şi   poporului  iugoslav  este  radioul.  Primind  poruncă  dela  stăpânii  săi  de
               bine!  —  murmură  el.  Soare,  cald,  fru­ întocmi  situaţia  către  raion:  „2  Aprilie   peste  ocean,  imperialiştii  americani,  banda  dela  Belgrad  scorneşte
               mos,  plăcut!  Nici  că  se  poate  timp  mai  1952:  Au  ieşit  la  câmp  22  atelaje.  S’a   minciuni  deşănţate  cu  care  caută  să  defăimeze  politica  de  pace  a
               prielnic  pentru  însămânţări!"  Apoi  se  arat  1,65  hectare".         Uniunii  Sovietice  şi  a  ţărilor  de  democraţie  populară.  Adeseori,  la
               aşeză  la  birou  să  întocmească  situaţia,   Orientândn-se  după  „junghiul  din   postul de  radio  Belgrad  răcneşte călăul  Tito  trâmbiţând politica  război­
               ce  trebuia   înaintată  raionului:  „1  genunchi"  şi  după  alte  „semne  atmos­
               Aprilie  1952.  Au  ieşit  la  câmp  15  ate­  ferice",  —  referentul  agricol  a  reuşit să*   nică  a  imperialiştilor  americani.
               laje,  au  însămânţat  5,3  hectare".  încurce  rău  situaţia  însămânţărilor  din
               „Aşa!...  —  răsuflă  el  uşurat,  după  ce  comuna  Petelia.
               făcu  situaţia.  Dacă  timpul  este  bun,   Ţăranii  muncitori  din  Petelia  se  în­
               înseamnă  că  şi  munca  va  merge  bine.  treabă:  Oare  comitetul  executiv  al  sfa­
               Şi  dacă  merge  bine,  ce  să  mai  aştept  tului popular raional  n’are de gând să-l   I N S E C T E . . .
               până  diseară  cu  trimiterea  situaţiei  la  vindece  odată  pe  oala  Dumitru?  Să-l
               raion?  Fac  calculul  aproximativ;  dacă  vindece  de  obiceiul  de  a  da  situaţii   In  salonul  doamnei  Trumân   Vai,  ...mă  scoate  din  săritei
               pun  acolo  o  cifră  mai  mare  sau  mai  mincinoase,  de birocratism şi de dispreţ   Stă  căţeaua  Snucky  numa'n   Cu  purici  —  ne  compromite t
               mică,  nu-i  mare  lucru".         faţă  de  munca  oamenilor...       Perne  scumpe,  pe  covor  —      Truman  râde’hcetişor
                                                                                      Şi  se  scarpină  de  zor.        Şi  se-apleacă  spre  covor...
                                     „Om  de omenie“                                  Doamna  Truman  când  o  vede.    Vede  o  insectă  mare
                                                                                      Speriată  se  repede:             C’o  mulţime  de  picioare
                 —  Să  trăieşti,  bade  Calistrat !  Nu  te  pescu  ciocnind  paharul.  Să  trăeşti,  că   —  Vai de  mine ! strigă  ea   Şi  exclamă:  —  Ce plăcere.
               superi  că  iar te-am  invitat  Ia  mine,  dar  eşti  om  de  omenie !
               m’ani  gândit  că  aici  putem  vorbi  mai   —  Şi...  cum  ziceai  că  stai  cu  însă-   Ai  insecte,  scumpa  mea ?   Valorează  o  avere!
               in  tihnă.  Ştii  dumneata :  una-i  între  mânţările ?  îl întrebă preşedintele zâm­  Auzind  atâta  zvon   De-o  inoculezi  cu  ciumă,
               patru  ochi  şi  alta-i  când  toţi  stau  cu  bind.                   Truman  intră  In  salon.         Asta-i  un...  soldat,  nu  glumă!...
               ochii  pe  tine !  Da’,  poftim  de  stai !  —  Ei,  şi  dumneata  —  cum  stau !   Doamna-l  spune  necăjită:  Truman  puse jos  luleaua
                 Spunând  acestea,  chiaburul  N.  Tâm-  Mai  bine  întreabă-mă cum  stau  cu  oră­  —■  Harry,  sunt  nefericităl   Mângâind  încet  căţeaua,
               pcscu  din  comuna  Vama,  raionul  tăniile!  Şi  adăogă  şiret:  ştii  ţi-am  Snucky,  scumpa  noastră  fată   Zicând:  —  Eşti o  cetăţeană
               Câmpulung Moldovenesc, trase scaunul  trimis  „moţatele"  făgăduite.  Sau  nu
               mai  aproape  de  masă.  Calistrat  Sol-  le-ai  primit ?             A  venit contaminată               Sută’n  sută-americană,
               can,  preşedintele  comitetului  executiv   —  Ba  le-am  primit,  da  ştii...  Şi  cu-apucături  infecte   Că  ne-ajuţi  taman  la pont
               al  sfatului  popular,  luă  loc.   —  Ştiu  ce  vrei  să  spui!  N’ai  grijă,   Se  scutură  de insecte  —  S’avem...  „ostaşi"  pentru  front!
                 —  Mult  trebue  să  mai  munceşti  şi   că  n’am  uitat!  Eu  când  spun  ceva,  nu   Purici  şi-alte  lighioane
               dumneata I  zise  chiaburul  în  timp  ce   îmi  iau  vorba  înapoi !  Eu  nu’s  ca  acela   Pe  covoarele persanel  .   VIRGIL  FLORESCU
               umplea  două  pahare  cu  „negru  vâr­  când  îi  dai, îi  fată vaca —  când îi  ceri,
               tos".  Că  dacă  stau  şi  mă  gândesc,  eu   îi  moare  mânzul!.  Dar  n’a  fătat  încă.
               cred  c’aproape  n’ai  timp  nici  să  mă­  Că  şi  ieri  am  fost în  staul  şi  i-am  spus
               nânci !  Dar  eu  stau  şi  mă’ntreb:  ce   din  nou  Joianei:  „Ai  grijă  să  faci  un   Papucii  lui  Soliman
               ne-ain  fi  făcut,  dacă  n’ai  fi  fost  dum­  viţel  frumos, că de tine atârnă să ajung
               neata  om  de  omenie ?...        mijlocaş !“
                                                   —  Ştii  să  le  orândueşti  bine,  bade   Intr'o  zi  de  ramazan.  Amărit  plecă  desculţ.
                 Preşedintele   comitetului   executiv   Tâmpescu !                  Turcul  AU  Soliman                (In Stqmbul  sânt  ca  el  mulţi)
               zâmbi  pe  sub  mustaţă.  Nu  era  pentru   —  Ei!...  Fac  şi  eu  ce  pot,  dumnea-                    Când  deodată  la  răscruci
               prima oară când venea în casa lui Tâm-   tale  faci  ce  poţi...  fiecare’n  felul  lui I   Cu  nevastă-sa,  Zaidee.
               pescu  şi  a  celorlaţi  chiaburi  din  co­  Adică  după  posibilităţi ! Că  şi  eu  sunt   A  intrat  Intr'o  moschee.  Dă  de  hoţul  de  papuci.
               mună.  Primul  pas  fusese  mai  greu.  Pe   om  de  omenie...   ..  -  Şi aşa cum fac toţi turcii      Se  repede:  „Uite  ce-i,
              urmă — mai cu un „negru vârtos", mai   Cârdăşia lui  Calistrat  Solcan cu chia­  Şi-a  lăsat  afar  'papucii  Ăştia"s,  bre,  papucii  mei!"   c
              cu  diferite  „cadouri  de  atenţie"  —  pre­  burii  a  ţinut  până’n  ziua  cu  viţelul,
              şedintele  Calistrat  Solcan  căzuse  in   când  Tâmpescu  i-a  trimis  preşedintelui                    —  „Cum  se  poate  Soliman,
              mrejele  chiaburilor.  După  aceea,  preşe­  „recunoştinţa"  cu  patru  picioare.  L-au   Preţ  de-tin  ceas  el  a  tot  spus  •   Eu,  soldat  american,
              dintele  din  Vama  a’nceput  să-i  „vămu­  întrebat  atunci  sătenii:  Versuri din  coran,  supus       Eu să fur?  îi da  de zor.
              iască"  pe  chiaburi.  Unora  din  ei  le-a   —  Da’  de  unde  ai  căpătat  viţelul,   Lui Alah  i-a spus  încet:  Doar  noi  vă  dăm  ajutor!"
              dat  aprobare  să-şi  vândă  vitele,  pentru   tovarăşe  preşedinte ?  —  N'am  bre  'n  casă  marafet.   Turcul  se  gândi  puţin
              a  se  sustrage  dela  căratul  buştenilor:                            N'am  cafea,  n'ajung  nici  banii.
              pe  alţii  ii  impuse  „benevol  şi  din  pro­  t   Cum  de  unde ?  Dela  vacă!                         Apoi zise: — Aferim,
                                                  —  Dela  vacă,  dela  vacă...  Dar  dum­
              prie iniţiativă" la diferite sume de bani,   neata  n’ai  decât un cal!  Ori poate, mai   Că  ne-ajulă-americanii
              spunându-le  că  acestea  ar  fi...  „taxe   ştii  minune,  ţi-a  fătat  calul  un  viţel ?...           Ajutorul  vostru  de-i
              mijlocaşe"  pentru  trecerea  lor  în  rân­                            A  ieşit afar'apoi.               Ca  papucii  să  mi-i  iei.
              dul  mijlocaşilor.  Astfel,  lipitorile  satu­  Unul  câte  unul,  matrapazlâcurile  lui   Dar  papucii  lui  cei  noi   Să  mă  ierţi  te  rog,  fii  bun.
              lui  au  intrat  în  rândul  mijlocaşilor,  iar   Calistrat  Solcan  au  fost  demascate  de   Când  îi  cată  nu-s  şi  nu-s.  Şi  ascultă-mă  ce-ţi  spun:
                                                 sătenii  cinstiţi  din  comună,  fapte  pen­
              banii  au  intrat  în  buzunarele  lui  Ca­                            Acolo  unde  i-a pus.             Dacă  vreţi  să  ne-ajutaţi,
                                                 tru  care  a  fost  mătrăşii  din  funcţia  de
              listrat.                           preşedinte  şl  trimis  acolo  unde  se  cu­  Şi gândeşte  ca  năucul  Dela  noi  să  vă  căraţi
                —  Noroc,  bade*'Calistrat!  zise Tâm- vine.  Vorba ceea:  „Ce-a căutat a găsit".  —  Unde  eslem,  bre,  papucul?...  ION  AROHIR

                                                     Tiparul.'Combinatul   Poligrafic  „Casa  Scânteii"  —  Piaţa  Scânteii  ,  C.  1745
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13