Page 9 - Albina_1952_05
P. 9

Anul  55,  Seria  ii-a  Nr.  227                                                                                   Joi  8  Mai  1952
                                                                                                                               ■—78 pagini  —

                                                                                                                                 REDACŢIA:  Bucureşti
                       Comitetul
                                                                                                                                slr.  Dobrogeanu  Gherea  2
                                                                                                                                     Tel.  5.89.48
                     de  conducere
                                                                                                                                   ADMINISTRAŢIA     ~
                  Mihai!  Sadoveanu                                                                                             Editura  de  Stat—Imprimate
                                                                                                                                 si  publicaţii  —  Sectorul
                  Gata  Gataction                                                                                                      Publicaţii
                  Al.  Cazaban                                                                                                  Bucureşti  str.  Bnezolanu  27
                                                       “ CRei/isla sufjtârnăiwfâ                                                      Tel.  4.66.76
                  Ion  Călugării                                                                                                 A B O N A M E N T E
                  Dumitru  Mihalache                                                                                                 7,50 lei anual
                  Dumitru  Corbea                      a  a$eZămînmbr lUitlwwtu                                                      Un  exemplar
                  Şerban  Nedelcu                                                                                                     15  Bani
                                                 Taxa poştală plătită  în  numerar  conf.  aprobării  Dir.  Generale  P.T.T.  Nr.  17.933 942



                         9  M a i  — Z iu a   V ic to r ie i

                   ş i  a   I n d e p e n d e n te i  N a ţio n a le
                  La  9  Mai,  în  inimile  noastre  se  va  Franţa,  Italia  şi  în  alte  ţări  în  care  au
                împleti  bucuria  a  două mari  sărbători :  păşit  armatele  imperialiştilor,  oamenii
                Ziua  Victoriei  şi  Ziua  Independenţei  muncii  dela oraşe şi  sate trăesc în nea­
                Naţionale  a  patriei  noastre  dragi.  In  gră  mizerie  şi  au  de  dus  luptă  grea
                această  zi  de  primăvară  mănoasă  se  pentru  cucerirea  libertăţii.
                împlinesc 7 ani  de când  genialul  Stalin   Sărbătorind  Ziua  Victoriei,  popoarele
                a  vestit  lumii  biruinţa  asupra  hitleris-  lumii  privesc  viitorul  cu  încredere,  ho-
                mului ;  totodată  aniversăm  75  ani  dela  tărite  să  apere  pacea  cu  orice  preţ  îm­
                proclamarea  independenţei  naţionale  a  potriva  uneltirilor  războinice  ale  impe­
                patriei  noastre.                  rialiştilor  americani  şi  englezi.  Răs­
                  Intre  aceste  două  sărbători  este  o  punsul  dat  de  I.  V.  Stalin  unor ziarişti
                strânsă  legătură:  fără  victoria  Armatei  americani,  în  care  se  arată  limpede  că
                Sovietice  staiiniste  împotriva  cotropi­  azi  un  al treilea război  mondial  nu este
                torilor  hitlerişti,  n’ar  fi  fost  cu  putinţă  mai  apropiat  decât  acum  2—3  ani,  a
                eliberarea  ţării  noastre  din  jugul  fas­  dat  mai  mult  avânt  în  munca  şi  lupta
                cist,  n’am  fi  redobândit  indepen­  oamenilor de pe întregul glob, pentru  a
                denţa  naţională  pentru  care  au  impune  pacea.
                luptat  la  1877  dorobanţii  români,  ală­  Poporul  nostru  priveşte  cu  ură  a-   Armata  Sovietică,  straja  păcii,  independentei  şi  libertăţii
                turi  de  vitejii  ostaşi  ruşi,  împo­  dâncă  pe  imperialiştii  americano-en­                 popoarelor.
                triva  imperiului  turcesc  care  ne  glezi,  vechi  duşmani  ai  independenţei
                asuprea  de  veacuri.  Independenţa  do­ noastre  naţionale.  Atât  înainte  de  23
                bândită  atunci,  în  1877,  pentru  care  a  August  1944,  cât  şi  după  această dată,
                curs  laolaltă  sângele  poporului  rus  aceşti  duşmani  ai  poporului  nostru  nu   îngrijirea  culturilor,  preocupare  de  seamă
                şi  al  poporului  român,  a  fost  trădată  s’au  dat  înlături  deia  nici  o  ticăloşie
                de burghezi,  de  moşieri,  de clica  regală  pentru  a  lovi  în  interesele  poporului   a  ţăranilor  muncitori  din  comuna  Dolhasca
                ce-au  vândut  ţara  bogătaşilor  ameri­ muncitor, în  independenţa patriei  noas­
                                                                                       De  1  Mai,  ziua  frăţiei  oamenilor  măsuri pentru ca şi căminul cultural  să
                cani,  englezi,  germani,  francezi,  care  tre.  Dar  clasa  muncitoare,  în  alianţă
                                                                                     muncii  din  întreaga  lume,  ţăranii  mun­ sprijine  lupta  pentru  o  recoltă  îmbel­
                jefuiau  bogăţiile  şi  munca  poporului  cu  ţărănimea  muncitoare,  sub  con­  citori  din  comuna  Dolhasca,  raionul  şugată.  Astfel,  la  căminul  cultural  s’a
                nostru,  socotindu-ne  patria  o  aolonie  ducerea  partidului,  a  spulberat  pla­  Fălticeni,  au  putut  raporta  cu  mândrie  ţinut  o  conferinţă  intitulată  „îngrijirea
                a  lor.                           nurile  imperialiste.  Faptul  că pământul   partidului  şi  guvernului  că  ei  au  înde­  culturilor  la  timp  şi  după sfaturile teh­
                  După  23  August  1S44,  când  armata  nostru  a  fost  eliberat  de  Armata  So­  plinit  planul  însămânţărilor  pe  data  de  nicienilor”.  Deasemenea,  în  prezenţa  a'
                noastră  a  întors  armele  împotriva  co­  vietică  şi  că  ne  bucurăm  tot  timpul   28  Aprilie,  cu  2  zile înainte  de  termen.  peste  150  ţărani  muncitori  s’a  prelua
                tropitorilor  hitlerişti,  luptând  alături  de  ajutorul  sovietic,  a  făcut  cu  putinţă   Acest succes le-a întărit şi mai mult ho-  crat  şi  broşura  privind  regulile  agro­
                de  vitejii  ostaşi  sovietici,  ostaşii  drep­  apărarea cu  succes  a independenţei  na­  tărîrea  de a  continua  lupta  pentru o re­ tehnice  minime  care  trebuesc  aplicate
                tăţii  şi  libertăţii,  poporul  nostru  mun­ ţionale.               coltă  îmbelşugată, îngrijindu-şi cât mai  la  toate  muncile  agrotehnice.
                citor,  condus  de  Partidul  Comunist   Poporul  nostru  muncitor,  înfruntând   bine  culturile.
                Român,  a  dobândit  adevărata  indepen­ toate  greutăţile  ivite,  a  păşit  din  vic­                  In  urma  prelucrării,  comunistul  Va-!
                                                                                       Ţăranii  săraci  şi  mijlocaşi  din  Dol­ sile Petreanu şi-a luat  angajamentul  să
                denţă,  adevărata  libertate.      torie în  victorie,  a trecut  la înfăptuirea   hasca  au văzut, chiar în satul lor, foloa­  ducă muncă  de lămurire dela om la om,
                  Biruind  hoardele  lui  Hitler,  Armata  planurilor de  stat,  la  construirea  socia­  sele  pe  care  le  pot  avea,  îngrijindu-şi  pentru  a  face cunoscut la  cât mai mulţi
                Sovietică,  condusă  cu  înţelepciune  de  lismului  nu  numai  la  oraşe,  dar  şi  la   bine  culturile.  Bunăoară,  în  anul  1951  ţărani  muncitori  sfaturile  cuprinse  în
                marele  Stalin,  a  spulberat  şi  planurile  sate.  Chezăşie  a  tuturor  succeselor   deputatul  Grigore  Gheorghiţă  a  scos  această  broşură  şi  a-i  îndemna  să  le
                miliardarilor  din  Apus,  care  urmăreau  noastre  este  prietenia  de  nesdruncinat   1.800  kg.  grâu  la  hectar,  numai  bob  şi  aplice.  Până  la  1  Mai,  tovarăşul  Pe-i
                să  vlăguiască  în  război  forţa  Uniunii  cu  marea  Uniune  Sovietică.  bob.  El  a  obţinut  acest  succes  datorită  treanu  a  stat  de  vorbă  în  această  pri­
                Sovietice  şi  chiar  s'o  înfrângă,  pentru   Ţărănimea  muncitoare  din  Republica   faptului  că  a  însămânţat  în  două  ară­
                ca astfel imperialiştii americano-englezi   Populară  Română  devine tot  mai  conş­  turi,  a  făcut  boronitul  la  vreme  şi  a   vinţă  cu  aproape  toţi  ţăranii  muncitori
                să  poată  cotropi  întreaga  lume.  tientă  că  independenţa  naţională  este   plivit  buruenile  îndată  ce  au  răsărit.   de  pe  uliţa  lui,  îndemnându-i  să  treacă
                  Dar aceste planuri mârşave ale impe­  apărată  prin  întărirea  alianţei  clasei  In  schimb,  ţăranul  muncitor  Proştiu   fără  întârziere  ia  plivitul-  şi  prăşftul
                rialiştilor americani şi englezi s’au pră­  muncitoare cu ţărănimea muncitoare —  Vasile  n’a  boronit  şi  n’a  plivit  grâul.   culturilor.  La  rândul  lor,  deputaţii Gri-
                buşit  datorită  genialei  strategii  şi  tac­  alianţă  ce  stă  la  temelia  tăriei  regi­  La  recoltat,  el  a  obţinut  la  hectar  doar  gore  Gheorghiţă  şi  Vasile  Pantea  au
                tici  staiiniste  şi  a  luptei  poporului  so­  mului  nostru  de  democraţie  populăVă.  1.100  kg.  grâu  amestecat  cu  neghină şi   stat  de vorbă  de  mai  multe ori  cu  grm
                viete.  Forţa  Uniunii  Sovietice  nu  nu­  Muncitorii  înalţă  cu  braţele  lor  hi­  ou  alte  corpuri  străine.  Căminul  cultu­
                mai  că  n’a  fost  slăbită,  dar  astăzi,  la  drocentrale ca cea dela  Bicaz, sapă Ca­  ral  a făcut cunoscut ţăranilor muncitori   puri  de  ţărani  muncitori,  discutând  pe
                7 ani după încheierea victorioasă a răz­ nalul  Dunăre-Marea Neagră, construesc  din  comună,  roadele  obţinute  de  depu­  larg despre regulile agrotehnice minimei
                boiului  în  Europa,   U.R.S.S.  este  de  noi  fabrici  şi  uzine,  ridică  productivi­               ce  trebue  aplicate  la  întreţinerea  cuU
                                                                                     tatul  Grigore Gheorghiţă. Ţăranii mun­
                două  ori  mai  puternică  decât  înainte  tatea  muncii  şi  fac  economii,  prin  apli­              turilor.
                de război.  Frontul păcii şi socialismului  carea metodelor sovietice, urmând pilda   citori  au înţeles că pentru' a avea belşug   In  grija  sa  deosebită  de  a  lua  parte
                nu  numai  că  n’a  fost  slăbit,  ci  dimpo­  stahanoviştilor  sovietici.  Ţăranii  mun­  în case, trebue să-i urmeze pilda. Astfel,   activă  la  bătălia  recoltei,  căminul  cul­
                trivă  noi  ţări  s’au  rupt  din  lanţul  im­  citori  au  datoria  de  a  urma  pilda  mun­  ei  au  boronit  Ia  vreme  700  hectare  în­
                perialist.  Astăzi,  ţările  depe  un  sfert  citorilor,  îndeplinindu-şi  îndatoririle  sămânţate în  toamnă. Fruntaşi în acea­  tural  a  pregătit  un  festival  artistic spe­
                din  suprafaţa globului sunt cu adevărat  faţă  de  stat  şi  contribuind  din  plin  la               cial  care  a  avut  toc  în  ziua  de  2
                                                                                     stă muncă sunt comunişti ca Vasile Pe-
                libere,  independente.  Alături  de  Uniu­ construirea  socialismului.                                 Mai.  Cu  acest  prilej,  tovarăşul  Greţu
                nea  Sovietică,  bastionul  păcii,  se  ri­  Ei  trebue  să  vegheze  deasemenea   treanu,  deputaţi  ca  Vasile  Pantea,  ţă­  Mircea,  directorul  căminului  cultural  a'
                dică,  din  ce  în  ce  mai  puternice  şi  în­  împotriva  uneltirilor chiaburilor ;  chia­  rani  muncitori  ca  Filip  Dobrota, Costa-   vorbit  despre   importanţa  întreţinerii
                floritoare,  uriaşa  Republică  Populară   burii nu sunt numai duşmanii ţărănimii   che  Maftei,  Amande  Neculai  şi  alţii.
                Chineză, ţările de  democraţie  populară,   muncitoare,  ci  şi  duşmanii  independen­  Urmând  îndrumările  partidului,  sfa­  culturilor.
                R.D.  Germană.  Pentru  libertate,  împo­  ţei  naţionale  a  patriei,  deoarece  ei  se  tul  popular comunal s’a  pregătit temei­  Ţăranii  muncitori  au  pornit  la  între­
                triva  cotropitorilor  imperialişti,  luptă   pun  în  slujba oricărui  cotropitor.                    ţinerea  culturilor cu şi  mai  mare avânt.
                popoarele  coreean,  vietnamez,  maiaez,   9  Mal,  sărbătoarea  victoriei  şi  a  in­  nic  de  plivit  şi  prăşit,  precum  şi  de   Până  Ia  5  Mai,  ei  pliviseră  peste  100
                precum  şi  numeroase  alte  ţări,  înro­  dependenţei  naţionale,  este zi  de înche­  îndeplinirea  celorlalte  munci  de  între­  hectare  cu  grâu.  Fruntaşi  la  întreţi­
                bite  de  bogătaşii  americani,  englezi  şi                         ţinere  a  culturilor.  S’au  luat  măsuri  să
                francezi.                          gare şi mai puternică a forţelor poporu­  fie reparate toate prăşitoarele mecanice.   nerea  culturilor  sunt  comuniştii  Vasile
                                                   lui  nostru  muncitor în  lupta  pentru în­
                  In timp  ce în ţările eliberate de osta­  florirea  patriei  noastre  libere,  pentru  La  cooperativă  au  fost  aduse 250  sape.  Petreanu,  Grigore  Cojoearu,  Todiraş
                şii  sovietici  popoarele  şi-au  dobândit   construirea  socialismului  şi  apărarea   Totodată,  comitetul  executiv  al  sfa­  Constantin  şi  alţii,  care  şi-au  terminat:
                adevărata  independenţă  şi  au  pornit cu                                                             de  plivit  serpănăturile.
                ajutorul  U/R.S.S.  la  construirea  unei   cauzei  sfinte  a  omenirii,  a  cauzei  lui  tului  popular  a  analizat  felul  cum  că­
                vieţi  diii  ce  în  ce  rîiai  bune,  în  Grecia,  Stalin,  pacea.  minul  cultural  îşi  duce  munca şi  a  luat      Ion  Bclciugan!
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14