Page 15 - Albina_1952_06
P. 15
A L B I N A 7
a
DIN UNIUNEA SOVIETICĂ t
/
A început secerişul CORESPONDENTUl
Cât vezi cu ochii, lanurile bogate de nit la lucru. Colhozurile raionului Ka- — - - - ■ - ■ - >
grâu din văile râurilor Kaska-Daria ţi şinsk din regiunea Kaska-Daria şi din
Zaravşan au prins culoare aurie. In a- raionul Nuratinsc (regiunea Samar- Din activitatea comitetului de lupta pentru pace
ceste (inuturi de miazăzi ale Uniunii cand) au început să predea cota de din Ungureni, raionul Tecuci
Sovietice a început strângerea re grâne către stat, Ia centrele de colec
coltei. Zeci de combaine au por- tare organizate din timp. La căminul cultural din satul Ungu după aceea ce este arma bacteriologi
reni, comuna Munteni, a avut loc zi că. Explicând ascultătorilor ce urmări
lele trecute o adunare a comitetului de are folosirea ei, vorbitorul a înfierat
Aşa asigură colhoznicii luptă pentru pace, la care au luat parte ticăloşia americanilor, care după ce au
năvălit în Coreea, au folosit şi folo
peste 250 ţărani muncitori.
belşugul recoltei muncii desfăşurate de comitetul de riologică, care împrăştie cele mai în
S’a făcut darea de seamă asupra sesc acolo îngrozitoarea armă bacte
Pe ogoarele Uniunii Sovietice mun In republică s’a mecanizat pe scară luptă pentru pace, apoi s’a reorganizat fiorătoare boli. Dar ostaşii Republicii
cile agricole sunt In plină desfăşurare. largă îngrijirea culturilor prăşitoare. colectivul de conferenţiari. Populare Democrate Coreene împreună
Acum se dă o atenţie deosebită îngriji Datorită mecanizării, îngrijirea acestor După aceea, secretarul comitetului cu voluntarii chinezi, luptă vitejeşte şi
rii culturilor, pentru asigurarea unor culturi se face mai repede. Cele mai de luptă pentru pace, tovarăşul Popa, nu pot fi înfrânţi. Ţăranii muncitori au
recolte mari. multe colhozuri din republică au ter a vorbit despre „Cum luptăm pentru cerut cu toată tăria să înceteze crimele
In colhozul „Stalin" din regiunea minat mult mai devreme decât anul pace”. El a arătat cu pilde chiar din barbarilor americani în Coreea.
Dnepropetrovsc (R.S.S. Ucraineană), trecut prima afânare între rânduri. Pe sat, cum cei ce şi-au însămânţat la Apoi mulţi ţărani şi-au luat angaja
care este un colhoz fruntaş, colhoznicii o suprafaţă de 100.000 ha. s’a făcut a vreme, şi-au dat cotele şi şi-au plătit mentul de a munci tot mai bine ogoa
luptă, în frunte cu comuniştii, pentru doua prăşită a floarei soarelui, porum impozitele la timp, dovedesc că sunt rele, spre a scoate recolte din ce în ce
a obţine în acest an o recoltă de grâu bului şi bumbacului. mai bogate, pentru întărirea patriei.
de cel puţin 3.000 kg. in mijlociu la Colhoznicii primesc un mare ajutor luptători de nădejde în frontul păcii.
Tovarăşul dr. Ştefan Tanu a arătat
hectar şi o recoltă de porumb de cel dela S.M.T.-uri, care sunt înzestrate cu P. Nicolae
puţin 4.000 kg. la ha. cele mai noi mijloace tehnice. Stropitul
In colaborare cu mecanizatorii dela viilor se face cu stropitoare trase de
tractoare. In livezile de fructe se folo Autoimpunerea—cale spre însemnate realizări
S.M.T. din Costromscaia, colhoznicii
îşi dau silinţa să îngrijească cât mai sesc pulverizatoare mecanice şi prăşi Roadele acţiunii autoimpunerilor au s’a hotărît oa suma trebuitoare pentru
bine semănăturile. Pentru aceasta s’a toare noi. Se folosesc deasemenea pu început a se vedea mai în toate satele clădire, 22.150 lei, să fie strânsă prin
pornit o întrecere, îndrumată de orga ternice mijloace tehnice şi la îngrijirea noastre. autoimpunere.
nizaţia de partid a colhozului. Comu perdelelor de păduri şi a culturilor de La însufleţită adunare populară din — Hoardele hitleriste în retragere au
niştii Pavel Podzigun, Feodor Fartu- legume. comuna Tulgheş, raionul Ceahlău, distrus vechea clădire a căminului cul
şnîi, Ivan Vodianic şi alţii au organi In părţile mai de miază-zi ale de pildă, la care au luat parte tural. Prin autoimpunere vom avea cu
zat discuţii cu colhoznicii pe teme le Uniunii Sovietice, pregătirile pentru peste 850 ţărani muncitori români rând de tot, căminul nostru cultural
gate de îngrijirea agrotehnică a semă strângerea recoltei sunt înaintate. şi maghiari, s’a hotărît să se nou — a spus cu multă căldură la a-
năturilor. Pe ogoarele colhozului „Drumul spre strângă prin autoimpunere suma de dunarea populară din Cenad, raionul
In Bielorusia a plouat peste tot şi comunism" din ţinutul Crasnodar, unde 30.000 lei, trebuitoare înălţării unei Sânicolaul Mare, preşedintele sfatului
pământul a fost pătruns de umezeală. lucrează brigada de tractoare a vestitu şcoli în satul Poiana Veche, sumă din popular. Adunarea a hotărît să se
Culturile de grâne, coc-sagâz, sfeclă lui tractorist I. Buneev, Erou al Mun care o bună parte s’a încasat chiar strângă suma de care e nevoie.
de zahăr şi in, se desvoltă bine. atunci. Ţăranii muncitori din Bălăceanu-Bu-
cii Socialiste, dela S.M.T. din Maloros-
Peste tot se lucrează la îngrijirea Tot pentruca Vlăstarele lor să se zău vor să se ajute cu autoimpunerea
semănăturilor. Colhoznicii sunt ajutaţi siiscaia, dă în pârg o recoltă bogată. bucure de lumina cărţii, s’au grăbit a pentru refacerea băii comunale, precum
de puternice mijloace tehnice. Pe în Deosebit de frumos este grâul de fi printre primii ce au aplicat autoim şi pentru amenajarea eleşteului de
tinderi mari de pământ răspândirea toamnă. punerea şi ţăranii muncitori din Buda, peşte.
îngrăşămintelor chimice şi lupta chi Mecanizatorii de-aici se pregătesc raionul Negreşti, care au subscris suma La începutul lunii Iunie a început
mică împotriva buruienilor se face cu pentru strângerea recoltei. Combinele de 15.000 lei pentru clădirea localului construirea unu! local pentru sfatul
ajutorul avioanelor. de şcoală. popular în comuna Motoşeni, raionul
sunt gata reparate şi în aceste zile ur
Mecanizatorii din regiunile Polesie, mează să fie scoase Ia câmp. — Tovarăşi, când vom avea cămin Zeletin. Se va folosi pentru aceasta su
Bobruisc şi Gomei au potrivit semănă cultural, vom putea spune că am făcut ma de 28.000 lei ce va fi strânsă prin
toarele trase de tractoare pentru în- I. Buneev se îngrijeşte îndeosebi de un pas mare pe calea culturalizării noa autoimpunere.
grăşarea coc-sagâzului şi a altor cul organizarea unei arii mecanizate. Pe stre — a spus Drăgoi Ion la adunarea După corespondenţele trimise de
turi arabile. aria mecanizată se fac pregătiri inten populară ce a avut loc în comuna Si- V. Dumitrescu, Stelian Banclu,
In acest an colhozurile din republi se, pentru ca Ia treeriş să se obţină miieasca (Buzău). In această adunare Jainbor Iosif, Constantin Mihai.
că mecanizează în proporţie de a- 300 tone de grâr.e şi chiar mai mult,
proape 90 la sută lucratul cartofilor, în 24 de ore. Colhoznicii socotesc o da
coc-sagâzului, sfeclei de zahăr şi inu torie de cinste aceea de a preda pri Şi-au organizat colţ roşu
lui. mele grâne statului. Membrii gospodăriei colective din radio şi a conferinţelor şi Ioana Nara,
Pe ogoarele R. S. S. Moldoveneşti Muncind cu însufleţire şi folosind Tupilaţi, raionul Piatra Neamţ, şi-au responsabilă cu popularizarea între
au dat în spic grâul şi secara. Ploile cele mai noi şi mai productive mijloace organizat de curând un colţ roşu. cerii socialiste. Deasemenea, în cadrul
Responsabil al colţului roşu a fost colţului roşu va funcţiona un cerc
din ultimele zile au grăbit creşterea tehnice, oamenii muncii de pe ogoarele ales tovarăşul Spiridon N. Tendeleu. agrotehnic.
porumbului, floarei soarelui şi bumba Uniunii Sovietice se străduesc să obţi Din colectivul de muncă mai fac par Imediat după organizarea sa, colţul
cului. nă o recoltă îmbelşugată. te: Gh. Avădanei, bibliotecar. Ana Piu- roşu a pornit la muncă. Conducerea că
garu, responsabila echipelor artistice minului cultural din Tupilaţi sprijină
de teatru, joc şi cor, Ilie Columban,
responsabil cu gazeta de perete, Vizi din plin activitatea colţului roşu.
tiu Neculai, cu organizarea audiţiilor la I. Bubă
Un ţăran muncitor compozitor
Reuşind să-şi construiască singur un tu; popular regional şi a luat premiul
pian, ţăranul muncitor Armeanu Petru doi pentru compoziţia sa „Te cânt Re
din satul Ohaba de sub Piatră, raionul publica Păcii". Compozitorul şi-a pus
Haţeg, s’a dovedit mai apoi a fi un
în această lucrare toată dragostea sa
talentat compozitor popular.
sinceră pentru patrie.
El a luat parte la concursul de com
poziţii muzicale, organizat de către sfa- Nicu Sbuchea
Prunduesc uliţele satului
Până în ultima vreme ţăranii munci mai la câteva sute de metri. Din albia
tori din comuna Frumuşeni, regiunea secată prundul se scoate uşor. Chiar
Arad, erau nevoiţi să care prundişul a doua zl după această adunare s’a
trebuincios amenajării uliţelor din satul pornit la construirea digului.
lor dela o distanţă de aproape 7 km. Acum, pe uliţele satului ţăranii
Intr’o adunare obştească ce a avut muncitori cară cât mai mult prundiş
loc la căminul cultural, ţăranii munci din albia seacă. In felul acesta el reu
Agricultura în Uniunea Sovietică a făcut uriaşi paşi înainte. tori din Frumuşeni au hotărît să con şesc să alunge noroiul din sat.
Fotografia înfăţişează îngrăşarea suplimentară cu îngrăşăminte struiască un dig pentru a abate apa
minerale a sfeclei de zahăr la colhozul „Letiin" din R.S.S. Ucraina. unui braţ al Mureşului, ce se află nu Corneliu Coadă
