Page 16 - Albina_1952_06
P. 16
8 A L B I N A
tnlr'o să p tă m â n ă C U HAZ Şl C U TÂLC
Chiaburul Dumitru Stroe din comuna Calopăr, raionul Craiova,
Poporul francez luptă pentru onoarea a încercat să dea la colectare lapte îndoit cu apă. El a fost prins
şi libertatea Franţei de colectorul Florea Epuran şi demascat (Spiridon Ignat corespondent).
Prin fel şi fel de măsuri, guvernul zeci de mii de muncitori din Le Hâvre,
francez Pinay, care ascultă poruncile Toulouse, Marsilia, Sete, Rouen, Tar-
imperialiştilor americani, păşeşte tot bcs, Montpellier, Montargis, etc.
mai mult pe calea fascismului. Anul Toate aceste frământări umplu de
trecut a fost oprită în Franţa activita spaimă pe imperialiştii americani şi slu
tea celor trei organizaţii internaţionale: gile lor ce guvernează azi Franţa. A-
Federaţia Sindicală Mondială, Federa- ceasta i-a împins, pe semne, să trimită
'ţia Democrată Internaţională a Femei 500 huligani înarmaţi care au atacat
lor şi Federaţia Mondială a Tineretului. sediul Comitetului Central al Partidu
Democrat. Decretul cu privire la inter lui Comunist Francez, în credinţa că
zicerea activităţii Consiliului Mondial vor găsi vreo brumă de ,,dovezi", vreo
al Păcii în Franţa poartă aceeaş pecete hârtioară de care să se agaţe. Şi clica
fascistă. lui Pinay unelteşte, unelteşte mereu.
Dar în patria francezilor nu e deloc Acum are de gând, spre a scăpa de
uşor de îndeplinit poruncile Washingto Jacques Duclos, care i-a dat atâtea „ne-
nului. Poporul francez se ridică cu tot cazurl“, să-l dea pe mâna tribunalului
mai multă hotărîre împotriva guvernu militar. Dar în ciuda noianului de jos
lui trădător care l-a arestat pe redac nice provocări ce le folosesc duşmanii
torul şef al ziarului l’Humanite şi a îu- oamenilor muncii, ultimul cuvânt îl va >c
drăsnit să-l întemniţeze pe conducăto avea tot poporul Franţei. Iar poporul
rul comunist Jacques Duclos. francez este strâns legat de conducă
Mârşăviile săvârşite de clica guver torii săi, aleşii poporului, care fac cin
nanţilor au stârnit un val de greve ce ste Franţei şi o vor liberă şi fericită.
se lărgeşte necontenit. Răspunzând cu Cu aceeaş adâncă indignare, ca toa
avânt chemării Confederaţiei Generale te popoarele iubitoare de pace, protes
a Muncii din Franţa, muncitorii din tează împotriva măsurilor fasciste lua
sute de întreprinderi mari şi mici au te de guvernul francez şi oamenii mun
declarat grevă. încă din primele zile au Chiaburul Stroe Dumitru Dar hoţul de chiaburan
luat parte la greve 100.000 metnlur- cii din ţara noastră, care se alătură Vindea laptele cu litru’ A fost prins de Epuran
gişti din Paris, 100.000 de constructori hotărîţi luptei dârze a patrioţilor fran Spunea: „Vând lapte curat, Care l-a şl demascat
şi 50.000 muncitori din Lyon, zeci şi cezi, pentru libertate şi pace. Căci cu apă l-am... spălat." Că dă lapte botezat
Lapte d’ăsta a’ncercat Stroe a intrat Ia apă:
Popoarele lumii înfierează Să dea şi la colectat De judecată nu scapă...
„tratatul general* cu Germania Agronomul unde-o fi ?
„Jos cu „tratatul general“! „Goniţi-I Primejdia războiului fiind o proble
pe Adenauer!”. Acestea erau lozincile mă ce priveşte pe toţi oamenii doritori In comuna Boroaia, raionul Fălticeni, Duminică, 18 Mai, la orele
depe pancartele purtate la Nurnberg de pace, „tratatul general" a stârnit 14 fix, tovarăşul inginer agronom Carp dela sfatul popular raional
trebuia să ţină o lecţie despre minimele agrotehnice. Insă el nu s'a
acum câteva zile, în timpul manifesta mânia şi ura tuturor popoarelor. dus să ţină lecţia.
ţiei de protest la care au luat parte pe In R. Polonă s’au desfăşurat nenumă
ste 80.000 oameni ai muncii. La Miin- rate manifestaţii de protest împotriva La cămin e lume multă. — Allol Tot noi din Boroaia,
clien, 150.000 de oameni ai muncii au tratatului militar separat. Ele au avut Unii zic: „S'a înoptat... Dă-mi comuna Bogdăneşti!...
ieşit în stradă şi au organizat ia 23 loc pe şantierul de construcţie al uzi Oare ce-i cu agronomul. Nu-i aci, nu-i nici în Şasea,
Mai o uriaşă manifestaţie, la care au nei metalurgice „Nowa Huţa", la uzina Ce-i cu el de-a’ntârziat?!..." Iată, nu-i nici în Drăceni,
luat parte şi delegaţii ale întreprinderi metalurgică „Sokuj" şi în toate fabri — „Frate Gheorghe, ia te uită Nici în Râsca, nici în Ilărtop,
lor industriale din Bavaria Superioară cile şi uzinele din regiunea Opolskie. Parcă-l văd venind în zare..." Nici în Rădăşeni, Liteni..
şi Şvabia. In ziarul american „New-York Post" — „Nu bădie, nu e nimeni Şi aşa, în tot raionul.
Astfel de adunări de împotrivire au se vorbeşte de nemulţumirea germani De-aşteptare fi se pare!..." Ore’nlregi l-au căutat.
Ioc în toată Germania Occidentală. Po lor şi ura populaţiei din Europa Occi — S’o fi rătăcit, se poate. S ’a stricat şi telefonul.
porul german, târît veacuri dearândul dentală în legătură cu târgul dela Sau o fi tot la raion!.. Dar deloc nu l-au aflat.
în războaie, a suferit destul. Nu poate
Bonn, care a înteţit iarăş primejdia — Chiar. Mai ştii?... Să fim mai siguri Noaptea pânzele-şi coboară
primi fără mânie planurile mârşave ale războiului în Europa. Să-l cătăm la telefon:
duşmanilor ce stau la cârma Germaniei Peste văi şi peste sat.
Occidentale. El vrea să trăiască în pace — Noi, vecinii Germaniei, ştim că ...Allol Vorbim din Boroaia, N’a mai venit agronomul
într’o Germanie unită şi democratică. dacă problema germană ar fi soluţio Dă-mi raionul Fălticeni!... Iar sătenii au plecat.
Toţi germanii cinstiţi cer cu hotărire un nată pe baza politicii sovietice de pace, ...Acolo este-agronomul? In popor este-o zicală:
tratat de pace pe baza propunerilor frontierele noastre s’ar transforma în — Nu-i aici, e pe teren. „Omul vorba să şi-o ţie"...
cuprinse în ultima notă sovietica trimi frontiere ale păcii, — scria de curând Agronomul Carp, ce ziceţi,
să puterilor occidentale. ■ ziarul cehoslovac „Svobodue Slovo". — Unde-o fi? In ce comună? N’ar fi bine să o ştie?
„Ratificarea „tratatului general" răz Popoarele lumii, între care şi poporul — Caută-l că îl găseşti!... AUREL BABEANU
boinic, poate şi trebue să fie împiedica nostru, ştiu că o Germanie democrati
tă. Creaţi un front invincibil de luptă că, independentă şi iubitoare de pace „Căminul cultural* din Stoina
al tuturor germanilor cinstiţi. Luptaţi ar fi un pas înainte pe drumul întăririi Intr’una din zile, tovarăşul Blidea — Apoi eu am venit la bibliotecă,
laolaltă pentru încheierea tratatului de păcii. Deaceea, ele luptă cu dârzenie dela Agevacop Cărbuneşti a nimerit, nu cu lapte. Văd că deasupra scrie
pace, pentru o Germanie unită, inde pentru a limpezi calea spre reglemen fiind în exerciţiul funcţiunii, în comuna „Căminul cultural".
pendentă, iubitoare de pace şi democra Stoina din raionul Hurezani. — Nu-i vorba ce scrie. Vorba-i ce
tă" cere apelul adresat de Partidul tarea paşnică a chestiunii germane. — Ce-i în clădirea asta, neică? în este.
Comunist din Germania, tuturor mem Sprijin puternic în lupta lor e marea trebă el pe un ţăran care se nimerise Prin comuna Stoina a trecut şi tova 1
brilor partidului social-democrat din Uniune Sovietică, cetatea cea mai pu pe drum. răşul Gherghescu, preşedintele sfatului
Germania Apuseană. ternică a păcii în lume. — Ce să fie? Dumneata nu vezi că popular raional. A văzut această ames
scrie: „Căminul cultural"! tecătură de cărţi şi de lapte, însă nu
— Nu-i vorba ce scrie. Vorba-i că i s’a părut mare lucru şi a trecut cu
aici se poate face un centru de lapte.
vederea. După insistenţele tinerilor din
— E bun şi laptele, dar noi avem ne-
comună şi ale activiştilor culturali, sfa
voe şi de cămin cultural.
tul popular a „rezolvat" problema loca
— Mai mare nevoe am eu de centru
de lapte şi n’am vreme să caut altul. lului de cămin mutându-1 în casele
chiâburoaicei Ana Popescu, un local cu
După ce tovarăşul Blidea a dus o
totul nepotrivit.
scurtă şi aprinsă discuţie cu preşedin
— Anapoda potriveală! îşi spun ţă
tele sfatului popular şi preşedintele coo
ranii muncitori.
perativei din comună, sala de bibliote
Tovarăşii dela sfatul popular şi dela
că s’a transformat peste noapte în cen
cooperativa din Stoina să citească Ho-
tru de lapte.
tărîrea Consiliului de Miniştri cu Nr.
A doua zi, ca deobicei, iată că vine
un sătean să ceară o carte. 1422 din 9 Decembrie 1951, să vadă ce
— Noroc bun! face acesta cam mirat scrie şi să înţeleagă apoi ce-i în co
de ce vede. muna lor.
— Haide, adu laptele la măsurat! îl Constantin Baban
Trumân şi ostaşii săi...
Caricatură de Cik Damadian (de'.a Expoziţia de Stat a artelor plastice) întâmpină responsabilul centrului. corespondent
Tiparul : Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Piaţa Scânteii c. 2168
