Page 17 - Albina_1952_06
P. 17

*■;  Riblioieca  Uenu»~
              '=•  «  ••  • 'fTS', 1   p l #      Regională
          a U î ^ ’OP   .c’r *       ”             r d o a r a - D e v a
                                             ţ   [ L i n
          •   5 i  T C l  10   „ e r o ^                                                                                     Miercuri  18  Iunie 1952

                                                                                                                            f—  8 pagini  —
                                                                                                                               REDACŢIA:  Bucureşti
                    Comitetul                                                                                                str.  Dobnogeanti  Ghere*  2
                                                                                                                                   Tel.  5.89.48
                  de  conducere
                                                                                                                                ADMINISTRAŢIA
                                                                                                                             Editura  de  Stat—Imprimate
                Mihai!  Sadoveanu                                                                                             si  publicaţii  —  Sectorul
                Gala  Gaiaction                                                                                                     Publicaţii
                                                                                                                             Bucureşti  str.  Brezolanu  27
               Al.  Cazaban                                                                                                        Tel.  4.66.70
                Ion  Călugăru                       ZRei/&ki săptămânala                                                      A B O N A M E N T E
                Dumitru  Mihalache                  aaşelămwmm1 i'ulhwrJe                                                         7,50  lei  anual
               Dumitru  Corbea                                                                                                    Un  exemplar
                                                                                                                                    15  Bani
                                              Taxa poştală plătită  în  numerar  conf.  aprobării  Dlr.  Generale  P.T.T.  Nr.  17.933 942


               Să  aplicăm  regulile  agrotehnice                                             „Aşa  ne  arătăm  dragostea

                         la  strângerea  recoltei                                        faţa  de  tovarăşul  Gheorghiu-Dej,
                                                                                     conducătorul  iubit  al  poporului  nostru1'
               Pe  întreg  întinsul  ţării  noastre  pre­ parte  din  munca  făcută  până  acum.
             gătirile  pentru  recoltare  sunt  pe  sfâr­  S.M.T.-uriie  au  un  rol  foarte mare în   Din  marile  fabrici  şi  uzine,  din  încă­  „Vă încredinţăm, tovarăşe  Gheorghiu’-»
             şite.  In  unele  regiuni,  ca  de  pildă  în  terminarea  ia  vreme  a  recoltării.  Prin  perile laboratoarelor,  de pe  băncile  şco­ Dej,  că  vom  lupta  în  permanenţă  pen­
             Dolj,  a  început  secerişul  orzului  şi  al  aplicarea metodelor sovietice tractoriştii   lilor  şi  facultăţilor,  de  pe  ogoarele  în­ tru  a  vă  sprijini  în  sarcina  importantă
             altor  cereale.  Veştile  care  vin  din  sate  vor grăbi secerişul, vor convinge şi mai   sorite  şi  pline  de  rod,  gândul  fierbinte  ce  v’a  fost  încredinţată  de  Marea  Adu-*
             arată  limpede  că  anul  acesta  oamenii  mult  ţărănimea  muncitoare  de  avanta­  de  dragoste  şi  recunoştinţă  al  oameni­ nare  Naţională,— scriu  ţăranii  munci-*
             muncii  de  pe  ogoare  sunt  şi  mai  ho-   jele  mecanizării  agriculturii.  Gospodă­  lor  muncii  din  patria  noastră  se  în­ tori  din  comuna  Milcoveni,  regiunea
             tărîţi  să  facă  toate  sforţările  pentru  a  riile  de  stat,  gospodăriile  colective,  ca
             recolta  la  vreme.  Datorită  învăţăturii  şi  întovărăşirile  au  datoria  de  a  fi  pil­  dreaptă  către  conducătorul  iubit  al  Severin.  Vom  lupta  pentru  crearea  u-
             şi  îndrumărilor  primite  din  partea  dă în  ceeace  priveşte  aplicarea  agromi­ poporului   nostru,   tovarăşul   Gh.  nei  gospodării  agricole  colective  în  co­
             partidului,  precum  şi  îndemnurilor  de­ nimului  Ia  întreţinerea  culturilor  şi  la  Gheorghiu-Dej.  După  alegerea  sa  ca  muna  noastră.  Vom  lupta  pentru  a  păs­
             putaţilor,  agronomilor  şi  activiştilor  recoltare,  precum  şi  pildă  la  predarea  preşedinte  al  Consiliului  de Miniştri,  la  tra  veşnic  trează  vigilenţa  ţăranilor
             culturali, ţăranii muncitori, colectiviştii,  cotelor.   Numeroase  cămine  cultu­ Comitetul  Central  al  Partidului  şi  la  muncitori  din  acest colţ  de ţară, încotro
             muncitorii  agricoli,  au  înţeles  mai  bine  rale,  cum  sunt  cele  din  Secuieni  Consiliul  de  Miniştri  continuă  să  so­ pândeşte  un  înverşunat  duşman  al
            însemnătatea  respectării agrominimului.  şi  Sagna,  raionul  Roman,  au  pre­ sească  fără  încetare,  telegrame  din  toa­ poporului  nostru  muncitor,  călăul  Tito,
               In  aceste  zile  trebue  să  aplicăm  una  lucrat  Hotărîrea  Consiliului  de  Mi­ te  colţurile  ţării,  cuprinzând  înflăcă­ spionul  vândut  imperialismului  ameri­
             din  cele  mai  de  seamă  reguli  din  agro-   niştri  al  R.P.R.  şi  a  C.C.  al  P.M,R.  rate  angajamente  de  luptă  şi  muncă  can.  Vom  fi  primii  în  îndeplinirea  pla­
             minim,  aceea  a  recoltării  la  timpul  sta­  privitoare la întreţinerea culturilor, pre­  neobosită  pe  frontul  construcţiei  socia­ nului  de  predare  a  cotelor,  convinşi  că
             tornicit  de  ştiinţa  agrotehnică.  Astfel   gătirea  şi  executarea  la  timp  a  strân­  liste.
             grâul  şi  orzul  se  recoltează  în  pârgă,   gerii  recoltei  şi  executarea  planului  de          în  felul  acesta  vă  vom  aduce  sprijinul
             secara  la  sfârşit  de  pârgă, ovăzul  când  colectări  pe  anul  1552.  Această  acţiune   In  telegramele lor, oamenii muncii îşi  cel  mai  preţios  în  îndeplinirea  sarcini­
             paiul  şi  spicul  s’au  îngălbenit,  iar  boa­  trebue  continuată  şi  mai  temeinic.  Să   arată  neclintita  l-otărîre  de  a  urma  ca­ lor  ce  v’au  fost  încredinţate".
             bele  dela  vârf  s’au  copt,  etc.  Toţi  cul­  se  popularizeze  Holârîrea  atât  în  adu­  lea  arătată  de  partid,  de  tovarăşul  Gh.   Vorbind  în  cadrul  adunării  generale
             tivatorii  de  cereale  au  obligaţia  de  a   nări  cât  şi  din  casă  în  casă.  Gheorghiu-Dej,  de  a  aplica  cu  tărie  în­ a  colectiviştilor,  cu  prilejul  alegerii  to­
             respecta  această  regulă,  deoarece  după   Tot  mai  puternic  simt  ţăranii   văţătura  partidului,  de  a-şi  întări  tot  varăşului  Gheorghiu-Dej  ca  preşedinte
             trecerea  timpului  prielnic  de  recoltare,   muncitori  ajutorul  clasei  muncitoa­ mai  mult  vigilenţa  revoluţionară.  al  Consiliului  de  Miniştri,  Alexandru
             boabele  se  scutură  la  seceriş  şi  treeriş   re.  Datorită  sprijinului  frăţesc  al  Uniu­  In telegrama  acţresată C.C. al P.M.R.,  Gagiu,  membru  în  gospodăria  colectivă
             şi  astfel  recolta  e  mai  săracă.  Aşa,  de
             pildă,  anul  trecut  in  comuna  Strejeştii   nii  Sovietice  şi  desvoltării  industriei  ţăranii  săraci  şi  mijlocaşi  din  comuna  „Donca  Simo”  din  comuna  Platoneşti,
             de Sus, regiunea Vâlcea, colectiviştii au   noastre socialiste, tot  mai  multe maşini   Cocu,  regiunea  Argeş,  îşi  arată  bucu­ raionul  Feteşti,  a  spus  printre  altele:
             aplicat  la cultura  grâului  regulile agro­  şi  unelte  agricole  sunt  trimise  la  sate.  ria  fără  de  margini,  care  i-a  cuprins  la  „La  16  Iunie,  pornim  să  facem  praşila
                                                 Răspunzând  acestui  ajutor  cu  grija
             tehnice,  printre  care  şi  aceea  a  secera­  pe  care  o  depun  la  strângerea  recoltei   vestea   alegerii   tovarăşului   Gh.  treia  la  porumb.  Îmi  iau  angajamentul
             tului  în  pârgă.  S’a  obţinut  în  mijlociu   şi  predarea  cotelor,  oamenii  muncii  de   Gheorghiu-Dej,  ca  preşedinte  al  Consi­ să  fiu  fruntaş  şi  la  această  lucrare,  aşa
             2.800 kg. grâu  la hectar.  In  acelaş timp   pe  ogoare  contribue  la  întărirea  alian­  liului  de  Miniştri.  „Ne  angajăm  ca  în  cum  am  fost  la  toate  muncile  de  între­
             câţiva  ţărani  muncitori  care  au  întâr­  ţei  clasei  muncitoare  cu  ţărănimea  cinstea   alegerii   tovarăşului   Gh.  ţinere  a culturilor după agrominim.  Aşa
             ziat  secerişul  au  pierdut  cam  100—150  muncitoare.             Gheorghiu-Dej  ca  preşedinte  al  Consi-  vom obţine  recolte bogate pentru  belşu­
             kg.  grâu  Ia  hectar,  căci  atât  la  secerat   Trebue combătută  şi  demascată  orice  siliului  de  Miniştri,  să  muncim  cu  în­ gul  nostru  şi  întărirea  patriei,  aşa
             cât  şi  la  treeriş  spicele  s’au  scuturat.  îngăduinţă  faţă  de  chiaburii  ce  sabo­ sufleţire,  folosind  metodele  agrotehni­  ne  arătăm  dragostea  faţă  de  tovarăşul
               Popularizarea  agrominimului  în  ve­  tează  recoltarea  şi  colectările.  cii  înaintate,  pentru  obţinerea  unei  re­  Gheorghiu-Dej,  conducătorul  iubit  al
                                                 Ţărani  muncitori, fiţi  gata  pentru  re­
             derea  recoltării  continuă  în  numeroase   coltare !  începeţi  recoltarea  la  timpul   colte  îmbelşugate.  Vom  valorifica  sur­  poporului  nostru".
             adunări  care au  loc pe tot  cuprinsul  ţâ­  fixat  de  agrominim!  Munca  voastră  pe   plusurile  noastre  prin  cooperative  şi   Cu  aceleaşi  însufleţite  angajamente
                                                                                 vom  preda  înainte  de  termen  co­
             rii.  In  regiunea  Prahova,  de  pildă,  la   ogoare,  alături  de  cea  a  clasei  munci­ tele  cuvenite  statului,  întărind  prin  au  salutat  alegerea  tovarăşului  Gh.
             adunările  populare  pentru  populariza­  toare  în  fabrici  şi  uzine,  ajută  Ia  întă­  aceasta  alianţa  dintre  ctasa  mun­
             rea  regulilor  agrotehnice  au  luat  parte   rirea  frontului  păcii,  ai  cărui  stegar  e  citoare  şi  ţărănimea  muncitoare”  —   Gheorghiu-Dej  ca  prim  ministru  al  ţă­
             peste  35.000  ţărani  muncitori.  marele  Stalin.  Ea este o chezăşie  a vic­  se  spune  în  telegrama  lor.  „Asigurăm   rii  şi  ţăranii  muncitori  din  comuna
               Strângerea  întregii  recolte,  astfel  ca   toriilor  noastre  în  lupta  pentru  belşug   conducerea  partidului  că  vom  demasca   Gliganu,  regiunea  Argeş,  membrii  gos-
             nici  un  spic,  nici un  bob,  să nil  se  piar­  şi  bunăstare,  la  care  ne  conduce  parti­  cu  toată  tăria  elementele  exploatatoare  podărei  agricole colective „Viaţă Nouă"
             dă, depinde de grija  cu  care se fac  pre­ dul  şi  guvernul  în  frunte  cu  iubitul   dela  sate  care  vor  încerca  să  lovească  din  comuna  Poiana  Mare,  regiunea
             gătirile.  Orice  zi  de  întârziere  la  sece­ nostru  conducător,  tovarăşul  Gheorghe  în  acţiunile  noastre"  —  scriu  ţăranii  Dolj,  şi  mulţi  alţi  ţărani  muncitori  din
             riş  aduce  mari  pagube,  iroseşte  bună Gheorghiu-Dej.            muncitori  din  comuna  Cocu.     mii  şi  mii  de  sate.

                                           Niciun  spic,  metan  bob,  să  nu  se  piardă


























                   1)  Dacă  la  un  metru  pătrat  se  găsesc  400  spice  şi  din  fiecare  spic  se  pagubă  de  câteva  mii  de  vagoane  boabe,  care  ar  asigura  hrana  la  sute  de
              scutură  numai  un  singur  bob,  alunei  la  un  hectar  vom  avea  o  pierdere  de  4  mii de oameni ai  muncii  timp  de  mai  bine  de  an.
                . . . . . .                                                           3)  Dacă  cerealele  nu  sunt  culese  la  timp,  şoarecii,  hârciogii,  popândăii,
              mmoane  oa  e, ceeace face cam  130 kg.                            şobolanii.,  mănâncă  şi  adună  boabe  care  pot  să  ajungă  până  la  100  kg.  la
                   2)  Numai  2  spice  lăsate  pe  mirişte  la  fiecare  metru  pătrat,  înseamnă  o  hectar.  De  pildă,  un  hârciog  mănâncă  pe  vară  40—80 kg. grăne.
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22