Page 17 - Albina_1952_06
P. 17
*■; Riblioieca Uenu»~
'=• « •• • 'fTS', 1 p l # Regională
a U î ^ ’OP .c’r * ” r d o a r a - D e v a
ţ [ L i n
• 5 i T C l 10 „ e r o ^ Miercuri 18 Iunie 1952
f— 8 pagini —
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul str. Dobnogeanti Ghere* 2
Tel. 5.89.48
de conducere
ADMINISTRAŢIA
Editura de Stat—Imprimate
Mihai! Sadoveanu si publicaţii — Sectorul
Gala Gaiaction Publicaţii
Bucureşti str. Brezolanu 27
Al. Cazaban Tel. 4.66.70
Ion Călugăru ZRei/&ki săptămânala A B O N A M E N T E
Dumitru Mihalache aaşelămwmm1 i'ulhwrJe 7,50 lei anual
Dumitru Corbea Un exemplar
15 Bani
Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942
Să aplicăm regulile agrotehnice „Aşa ne arătăm dragostea
la strângerea recoltei faţa de tovarăşul Gheorghiu-Dej,
conducătorul iubit al poporului nostru1'
Pe întreg întinsul ţării noastre pre parte din munca făcută până acum.
gătirile pentru recoltare sunt pe sfâr S.M.T.-uriie au un rol foarte mare în Din marile fabrici şi uzine, din încă „Vă încredinţăm, tovarăşe Gheorghiu’-»
şite. In unele regiuni, ca de pildă în terminarea ia vreme a recoltării. Prin perile laboratoarelor, de pe băncile şco Dej, că vom lupta în permanenţă pen
Dolj, a început secerişul orzului şi al aplicarea metodelor sovietice tractoriştii lilor şi facultăţilor, de pe ogoarele în tru a vă sprijini în sarcina importantă
altor cereale. Veştile care vin din sate vor grăbi secerişul, vor convinge şi mai sorite şi pline de rod, gândul fierbinte ce v’a fost încredinţată de Marea Adu-*
arată limpede că anul acesta oamenii mult ţărănimea muncitoare de avanta de dragoste şi recunoştinţă al oameni nare Naţională,— scriu ţăranii munci-*
muncii de pe ogoare sunt şi mai ho- jele mecanizării agriculturii. Gospodă lor muncii din patria noastră se în tori din comuna Milcoveni, regiunea
tărîţi să facă toate sforţările pentru a riile de stat, gospodăriile colective, ca
recolta la vreme. Datorită învăţăturii şi întovărăşirile au datoria de a fi pil dreaptă către conducătorul iubit al Severin. Vom lupta pentru crearea u-
şi îndrumărilor primite din partea dă în ceeace priveşte aplicarea agromi poporului nostru, tovarăşul Gh. nei gospodării agricole colective în co
partidului, precum şi îndemnurilor de nimului Ia întreţinerea culturilor şi la Gheorghiu-Dej. După alegerea sa ca muna noastră. Vom lupta pentru a păs
putaţilor, agronomilor şi activiştilor recoltare, precum şi pildă la predarea preşedinte al Consiliului de Miniştri, la tra veşnic trează vigilenţa ţăranilor
culturali, ţăranii muncitori, colectiviştii, cotelor. Numeroase cămine cultu Comitetul Central al Partidului şi la muncitori din acest colţ de ţară, încotro
muncitorii agricoli, au înţeles mai bine rale, cum sunt cele din Secuieni Consiliul de Miniştri continuă să so pândeşte un înverşunat duşman al
însemnătatea respectării agrominimului. şi Sagna, raionul Roman, au pre sească fără încetare, telegrame din toa poporului nostru muncitor, călăul Tito,
In aceste zile trebue să aplicăm una lucrat Hotărîrea Consiliului de Mi te colţurile ţării, cuprinzând înflăcă spionul vândut imperialismului ameri
din cele mai de seamă reguli din agro- niştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M,R. rate angajamente de luptă şi muncă can. Vom fi primii în îndeplinirea pla
minim, aceea a recoltării la timpul sta privitoare la întreţinerea culturilor, pre neobosită pe frontul construcţiei socia nului de predare a cotelor, convinşi că
tornicit de ştiinţa agrotehnică. Astfel gătirea şi executarea la timp a strân liste.
grâul şi orzul se recoltează în pârgă, gerii recoltei şi executarea planului de în felul acesta vă vom aduce sprijinul
secara la sfârşit de pârgă, ovăzul când colectări pe anul 1552. Această acţiune In telegramele lor, oamenii muncii îşi cel mai preţios în îndeplinirea sarcini
paiul şi spicul s’au îngălbenit, iar boa trebue continuată şi mai temeinic. Să arată neclintita l-otărîre de a urma ca lor ce v’au fost încredinţate".
bele dela vârf s’au copt, etc. Toţi cul se popularizeze Holârîrea atât în adu lea arătată de partid, de tovarăşul Gh. Vorbind în cadrul adunării generale
tivatorii de cereale au obligaţia de a nări cât şi din casă în casă. Gheorghiu-Dej, de a aplica cu tărie în a colectiviştilor, cu prilejul alegerii to
respecta această regulă, deoarece după Tot mai puternic simt ţăranii văţătura partidului, de a-şi întări tot varăşului Gheorghiu-Dej ca preşedinte
trecerea timpului prielnic de recoltare, muncitori ajutorul clasei muncitoa mai mult vigilenţa revoluţionară. al Consiliului de Miniştri, Alexandru
boabele se scutură la seceriş şi treeriş re. Datorită sprijinului frăţesc al Uniu In telegrama acţresată C.C. al P.M.R., Gagiu, membru în gospodăria colectivă
şi astfel recolta e mai săracă. Aşa, de
pildă, anul trecut in comuna Strejeştii nii Sovietice şi desvoltării industriei ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna „Donca Simo” din comuna Platoneşti,
de Sus, regiunea Vâlcea, colectiviştii au noastre socialiste, tot mai multe maşini Cocu, regiunea Argeş, îşi arată bucu raionul Feteşti, a spus printre altele:
aplicat la cultura grâului regulile agro şi unelte agricole sunt trimise la sate. ria fără de margini, care i-a cuprins la „La 16 Iunie, pornim să facem praşila
Răspunzând acestui ajutor cu grija
tehnice, printre care şi aceea a secera pe care o depun la strângerea recoltei vestea alegerii tovarăşului Gh. treia la porumb. Îmi iau angajamentul
tului în pârgă. S’a obţinut în mijlociu şi predarea cotelor, oamenii muncii de Gheorghiu-Dej, ca preşedinte al Consi să fiu fruntaş şi la această lucrare, aşa
2.800 kg. grâu la hectar. In acelaş timp pe ogoare contribue la întărirea alian liului de Miniştri. „Ne angajăm ca în cum am fost la toate muncile de între
câţiva ţărani muncitori care au întâr ţei clasei muncitoare cu ţărănimea cinstea alegerii tovarăşului Gh. ţinere a culturilor după agrominim. Aşa
ziat secerişul au pierdut cam 100—150 muncitoare. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consi- vom obţine recolte bogate pentru belşu
kg. grâu Ia hectar, căci atât la secerat Trebue combătută şi demascată orice siliului de Miniştri, să muncim cu în gul nostru şi întărirea patriei, aşa
cât şi la treeriş spicele s’au scuturat. îngăduinţă faţă de chiaburii ce sabo sufleţire, folosind metodele agrotehni ne arătăm dragostea faţă de tovarăşul
Popularizarea agrominimului în ve tează recoltarea şi colectările. cii înaintate, pentru obţinerea unei re Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al
Ţărani muncitori, fiţi gata pentru re
derea recoltării continuă în numeroase coltare ! începeţi recoltarea la timpul colte îmbelşugate. Vom valorifica sur poporului nostru".
adunări care au loc pe tot cuprinsul ţâ fixat de agrominim! Munca voastră pe plusurile noastre prin cooperative şi Cu aceleaşi însufleţite angajamente
vom preda înainte de termen co
rii. In regiunea Prahova, de pildă, la ogoare, alături de cea a clasei munci tele cuvenite statului, întărind prin au salutat alegerea tovarăşului Gh.
adunările populare pentru populariza toare în fabrici şi uzine, ajută Ia întă aceasta alianţa dintre ctasa mun
rea regulilor agrotehnice au luat parte rirea frontului păcii, ai cărui stegar e citoare şi ţărănimea muncitoare” — Gheorghiu-Dej ca prim ministru al ţă
peste 35.000 ţărani muncitori. marele Stalin. Ea este o chezăşie a vic se spune în telegrama lor. „Asigurăm rii şi ţăranii muncitori din comuna
Strângerea întregii recolte, astfel ca toriilor noastre în lupta pentru belşug conducerea partidului că vom demasca Gliganu, regiunea Argeş, membrii gos-
nici un spic, nici un bob, să nil se piar şi bunăstare, la care ne conduce parti cu toată tăria elementele exploatatoare podărei agricole colective „Viaţă Nouă"
dă, depinde de grija cu care se fac pre dul şi guvernul în frunte cu iubitul dela sate care vor încerca să lovească din comuna Poiana Mare, regiunea
gătirile. Orice zi de întârziere la sece nostru conducător, tovarăşul Gheorghe în acţiunile noastre" — scriu ţăranii Dolj, şi mulţi alţi ţărani muncitori din
riş aduce mari pagube, iroseşte bună Gheorghiu-Dej. muncitori din comuna Cocu. mii şi mii de sate.
Niciun spic, metan bob, să nu se piardă
1) Dacă la un metru pătrat se găsesc 400 spice şi din fiecare spic se pagubă de câteva mii de vagoane boabe, care ar asigura hrana la sute de
scutură numai un singur bob, alunei la un hectar vom avea o pierdere de 4 mii de oameni ai muncii timp de mai bine de an.
. . . . . . 3) Dacă cerealele nu sunt culese la timp, şoarecii, hârciogii, popândăii,
mmoane oa e, ceeace face cam 130 kg. şobolanii., mănâncă şi adună boabe care pot să ajungă până la 100 kg. la
2) Numai 2 spice lăsate pe mirişte la fiecare metru pătrat, înseamnă o hectar. De pildă, un hârciog mănâncă pe vară 40—80 kg. grăne.