Page 18 - Albina_1952_06
P. 18
5 A L B I N A
Primii pe raion la aplicarea agrominimului In atenţia cercurilor agrozootehnice
Pentru săptămâna 23—30 Iunie 1952
Despre frumoasele rezultate în mun cretarul organizaţiei de bază din gos Recoltatul legumelor de sezon şi va
că obţinute de ţăranii muncitori din co podăria colectivă, deputatul Urcan se recomandă următoarele lecţii şi apli lorificarea lor prin cooperativă sau di
muna Luncani, raionul Turda, vorbeşte Lazăr şi alţii. Pe baza sesizărilor lor caţii practice: rect pe piaţă.
gazeta de perete „Oglinda Satului". s’au luat măsuri de îndreptare. Dease- 1. Pentru cercurile agrotehnice (Cul 4. Pentru cercurile pomicol-viticole.
In faţa ei, s’au oprit Baciul Teodor, menea, au fost demascaţi chiaburii U- turi mari). Recoltatul vişinilor, căpşunilor şi
Sasu Ion Zelea, Aldea Vasile şi Bug- drea Nicolae, Neamţu Partenie, Udrea Pe lângă cele recomandate în nume stropirile la timp.
nariu Constantin, membri in gospodă Augustin, Sabados iosif, Sekelly Sa- rele din trecut se mai adaugă : Recol 5. Pentru cercurile zootehnice.
ria colectivă „Drum Nou" din comună. muilă, Balta Grigore şi alţii care nu tatul orzului de toamnă şi al fâneţelor Importanţa vaccinării păsărilor îm
Colectiviştii citesc cu mândrie că la în respectau aplicarea agrominimului. A- naturale. potriva holerei şi pestei.
treţinerea culturilor, comuna lor este ceşti chiaburi au fost obligaţi să-şi în 2. Pentru cercurile de cultura bumba Creşterea şi îngrijirea mieilor, îngri r
fruntaşă pe raion. treţină culturile. cului. jirea şi hrănirea scroafelor pline.
★ Mult au folosit colectiviştii şi ţăranii 6. Pentru cercurile apicole.
îndrumaţi de organizaţia de partid muncitori, ascultând sfatul agronomu Importanţa prăşitulul şl răritului la Creşterea mătcilor în vederea înlocui
şi de sfatul popular comunal, colecti lui Dumitru Aurel, cu prilejul valului de timp. rii a 50 la sută din cele existente în
viştii şi ţăranii muncitori individuali frig care s’a lăsat în luna Mai. Ei au 3. Pentru cercurile legumicole. stupărie.
au obţinut rezultate frumoase la în pregătit maldăre de paie umede şi gu
treţinerea culturilor. Hotărîrea Consi noaie cărora le-au dat foc la vreme. Sfatul agronomului
liului de Miniştri cu privire la regulile Astfel livezile şi grădinile au fost apă
agrotehnice ce trebue aplicate spre a se rate cu ajutorul fumului împotriva fri Când să secerăm
obţine recolte cât mai îmbelşugate, a gului şi brumei.
fost prelucrată încă pe timpul însămân- ★ Printre măsurile prevăzute de agro- Orzul trebue recoltat în pârgă, fiind
ţărilor. Apoi, agronomul de sector, Du S’a înserat. Pe uliţa principală oa minim, recoltarea la timp are o însem că dacă-1 lăsăm până la coacerea de
mitru Aurel, dela S.M.T. Câmpia Tur- menii se întorc dela munca câmpului. nătate deosebită. Recoltatul este lucra plină se usucă repede, iar spicul se
zii, a arătat într’o adunare cum trebue Ca deobicei, se opresc în faţa „Oglin- rea cea mai grea şi cea mai plină de frânge uşor.
folosite regulile agrotehnice. Deasemeni, dei Satului" şi se bucură când citesc răspundere. Putem avea culturi foarte Alegerea momentului secerişului are
frumoase şi recolte bogate. Dar dacă
la căminul cultural, tovarăşul Cimpo- că sunt fruntaşi pe raion. o mare însemnătate pentru înlăturarea
nieru Ştefan, directorul căminului, a Iată-I şi pe tovarăşul Bolony care nu vom lua măsuri pentru a le strânge pierderilor. Când se întârzie cu recol
vorbit în faţa a sute de ţărani muncitori scrie pe tablă, cu litere mari, pe frun la timp, o mare parte din producţie tarea şi vremea este uscată, mare
poate fi pierdută.
despre importanţa aplicării agromini taşii din ziua aceea : Mucsi Andrei şi parte din boabele prea coapte ies cu
Pentru a nu avea pierderi, recoltatul
mului în vederea sporirii producţiei la Macra Eugen. Nu sunt uitaţi nici cei uşurinţă din spic şi la cea mai mică
hectar. care caută să pună beţe’n roate: chia trebue făcut la timp şi într’un termen mişcare se scutură. Bobul unor cerea
Într’o şedinţă a comitetului executiv burul Zilagy Ion. scurt. încetineala în lucrări este duş le ca grâul şi secara, stă strâns într’un
al sfatului popular, s’a alcătuit un plan Mai jos se arată cum chiaburoaica Lu- manul de moarte al recoltelor. O întâr înveliş de pleavă şi, pe măsură ce se
de muncă, pentru buna desfăşurare a cacs Emma a fost aflată cu batoza des ziere cât de mică, poate să aducă pa coace, el pierde treptat apa ce-i priso
lucrărilor de întreţinere a culturilor, făcută în bucăţele, cu gândul că doar- gube foarte mari. seşte, se micşorează şi astfel se des
Ca să înlăturăm pierderile, este nea
aşa cum prevede agrominimul. Cele doar, o să împiedice buna desfăşurare părat nevoe să alegem momentul cel prinde de înveliş. In momentul coa
două sate ale comunei au fost îm a campaniei de recoltare. mai potrivit pentru recoltare. cerii depline, el devine mic, se desface
părţite în 14 sectoare. Fiecare sec Ieşind pe poartă, Mathe Ion, preşe de pleavă şi se scutură cu uşurinţă.
tor a fost încredinţat unui respon dintele comitetului executiv, se apro Grâul se seceră în momentul când Cum plantele nu se coc toate odată
sabil, care să urmărească aplicarea în pie de grupul de lângă gazeta de pe boabele sunt în pârgă. In acest moment, pe întreaga suprafaţă a lanului, sece
lanul devine gălbui. Sub spic, pe lun
tocmai a agrominimului. La câmp, rete. gimea unui lat de palmă, paiele încep ratul trebue început pe parcelele aflate
munca a fost îndrumată prin şefii de — Ehei, tovarăşe preşedinte, spuse să se îngălbenească, frunzele se usu în pârgă, fără să aşteptăm coacerea
tarlale. Afară de aceasta, preşedin râzând colectivistul Ţopu Vasile, după lanului în întregime.
tele comitetului executiv a luat legă cum vedem, azi avem oaspeţi de „cins că, bobul prinde a se îngălbeni şi a Recoltatul se face în timpul cel mai
tură cu cooperativa, pentru a se apro te" pe tablă : Zilagy şi Lucacs. se întări. Strâns între degete, bo scurt cu putinţă, folosindu-se din plin
bul nu se sparge, însă poate fi pătruns
viziona din timp cu uneltele şi îngrăşă- — Cinste de chiaburi, frate Ţopu — cu unghia. Recoltat în pârgă, grâul îşi toate maşinile şi braţele de muncă din
mintele de care are nevoe comuna. grăi preşedintele, şi în ochi îi sclipi un desăvârşeşte coacerea în snopi şi ca fiecare gospodărie şi S.M.T.
Rezultatul muncii bine îndrumate şi străfulger de mânie. Nu i-om lăsa să-şi pătă o culoare roşcată. Boabele se u- Spre a reduce cât mai mult pierde
organizate n’a întârziat. Astăzi, colec facă de cap 1 sucă în scurt timp, rămân pline şi rile, cerealele recoltate vor fi legate
tiviştii şi ţăranii muncitori văd cu bu ★ grele — fără a se sbârci — şi îşi păs imediat în snopi şi strânse în clăi. Clă-
curie că pe tarlalele lor, grâul este Umbrele serii se lăsaseră de mult trează întreaga putere de încolţire. ile vor fi aşezate în rânduri drepte,
frumos. Se prevede o bună recoltă la peste comună. Colectiviştii şi ţăranii Secara se seceră la sfârşit de pârgă. pentru a putea face desmiriştitu! prin
sfecla de zahăr, care a fost prăşită a muncitori se pregăteau de culcare. Du Până la coacerea deplină, boabele de tre ele.
doua oară, Ia floarea soarelui şi la po pă o noapte de odihnă, vine o nouă zi secară continuă să strângă şi să în Snopii vor sta în clăi 4—5 zile, pen-
rumb, care a fost prăşit la vreme cu de muncă. magazineze substanţe hrănitoare. Dacă truca boabele să-şi întregească coace
prăşitoarea. înainte de a se aşeza la masă, co se recoltează mai devreme, secara se rea. După aceea, snopii sunt căraţi la
lectivistul Aldea Vasile simţi nevoia
In fiecare săptămână, în şedinţa co stârceşte şi pierde din greutate. arie şi se clădesc în şire sau stoguri.
mitetului executiv al sfatului popular, să-şi spună şi nevesti-si bucuria: Ovăzul nu are o coacere egală. El Căratul snopilor de pe câmp nu trebue
— Tu, femeie, ştii ceva ?
responsabilii de sectoare şi şefii de — Oi şti dacă mi-oi spune. se recoltează în momentul când boa să întârzie, mai cu seamă în regiunile
tarlale arată care este situaţia pe te — Comuna noaslră-i prima pe ra bele dinspre vârful spicului ajung la ploioase. Dacă sunt lăsaţi prea mult
ren. Astfel, tovarăşul Sasu, vicepreşe ion, la îngrijirea culturilor după re coacere deplină, iar cele dela mijloc timp în clăi, boabele încolţesc.
dinte al sfatului şi agent agricol, a a- şi din partea de jos a spicului sunt în Respectând regulile agrotehnicii la
rătat că pe un lot al comunei, semă gulile agrotehnice. Treabă bună, ne pârgă. Dacă aşteptăm până se vor coa recoltare, ţăranii muncitori vor fi cu
vastă. înseamnă că de acum, satul a în
nat cu orz şi ovăz erau multe bu ce toate boabele, vom avea pierderi ochii în patru, veghiind ca chiaburii să
ruieni. Imediat s’au luat măsuri şi lotul ceput să meargă cu nădejde înainte, pe mari, datorită scuturării. Nu trebue
a fost curăţat. Asemenea observaţii au drum de viaţă nouă. recoltat nici mai devreme ca jumătatea nu dăuneze bunului mers al campaniei
mai făcut şi tovarăşii Coman Iuliu, se N. DUMBRAVA de sus a spicului să fie bine coaptă. de recoltare, treeriş şi colectări.
Sfaturile S.M.T. au o importanţă de cestora, se analizează şi se iau în dis
osebită pentru întărirea legăturilor S faturile S. M.T. cuţie felul cum fiecare luptă pentru
dintre S.M.T.-uri, gospodăriile colec panii agricole, sau de câte ori este ne lor de primăvară, sfaturile S.M.T-. au obţinerea de recolte mari; cum se a-
tive şi întovărăşiri. Ele au fost înfiin voe. analizat munca din această perioadă, plică regulile minime agrotehnice, cum
ţate astă primăvară, pe lângă fiecare Una din sarcinile principale ale sfa scoţând la iveală lipsurile şi făcând se respectă obligaţiile prevăzute în con
staţiune de maşini şi tractoare, pe baza tului S.M.T. este analiza muncii propuneri de îndreptare. tract; cum se întăreşte şi se des'voltă
Hotărîrii C.C. al P.M.R. din 18 Sep S.M.T., a gospodăriilor colective şi a De pildă, în şedinţa sfatului S.M.T. S.M.T., gospodăriile colective şi înto
tembrie 1951. întovărăşirilor, în ceeace priveşte în din Strehaia, regiunea Gorj, tovarăşul vărăşirile; cum îşi achită obligaţiile
Regulamentul de funcţionare a sfa deplinirea obligaţiilor trecute în con Căldăraru, directorul staţiunii, pe lân faţă de stat şi pliata în natură pentru
tului S.M.T. arată că acesta are sarcina tractul tip. Contractul prevede execu gă analiza realizărilor obţinute de cele lucrările făcute de S.M.T. Deaseme-
să analizeze şi să facă propuneri pen tarea la timp şi în bune condiţii agro 7 brigăzi de tractoare care au lucrai nea, se discută şi toate problemele care
tru îndeplinirea în cele mai bune con- tehnice a tuturor lucrărilor agricole; la gospodăriile colective şi întovărăşiri, sunt legate de buna desfăşurare a mun
diţiuni agrotehnice a planului de pro repararea la timp a tractoarelor, ma a arătat şi o seamă de lipsuri. Printre cilor agricole. Acum în preajma recol
ducţie al S.M.T.-ului, gospodăriilor co şinilor şi uneltelor agricole; răspândi altele, el a arătat că brigada care a lu tării, toate sfaturile S.M.T. trebue să
lective şi întovărăşirilor agricole (de rea şi aplicarea metodelor agrotehnice crat pe tarlalele gospodăriilor colecti se întrunească pentru a organiza cât
tip T.O.Z.). mai bine campania de strângere a re
sovietice; introducerea asolamentului ve din Coreiu şi Valea Marcului a în
Din sfat fac parte: colectivul de con cel mai potrivit regiunii; folosirea cât sămânţat porumbul în rânduri strâm coltei.
ducere al S.M.T., preşedinţii gospodă mai chibzuită a mijloacelor de produc be, din vina agronomului de sector al Sfaturile S.M.T. devin sprijin puter
riilor agricole colective şi întovărăşiri ţie ale S.M.T. cât şi ale gospodăriilor S. M. T., care nu a controlat îndeajuns nic al activităţii staţiunilor de maşini
lor deservite de fiecare S.M.T. La şe colective şi întovărăşirilor, etc. calitatea lucrărilor. şi tractoare, gospodăriilor colective şi
dinţele sfatului, pot fi invitaţi fruntaşi La sfârşitul fiecărei campanii, direc Tovarăşul Cicoare, preşedintele gos întovărăşirilor agricole, numai dacă a-
în producţie atât dela S.M.T. cât şi din nalizează cu spirit de răspundere toate
torul S.M.T., în calitate de preşedinte podăriei colective din Valea Rea, a a-
gospodăriile colective şi întovărăşiri. al sfatului, face o dare de seamă în rătat că brigada 3-a S.M.T. a făcut aceste probleme şi dacă iau hotărîri
Convocarea membrilor la şedinţe se care arată munca depusă de staţiune, lucrări de bună calitate. El a propus ca pentru o cât mai bună organizare a
muncii.
face de către directorul S.M.T. care cât şi de fiecare gospodărie colectivă tractoarele să grăpeze cu două corpuri
şi întovărăşire deservifă de ea. Dease- de grape. DUMITRU FRAS1E
este preşedintele sfatului. Şedinţele se
menea, se arată rezultatele obţinute în Sfaturile S.M.T. au un rol de seamă Director al Direcţiei Evidenţei
pot ţine la sediul S.M.T. sau la sediul
urma aplicării propunerilor făcute în în organizarea şi îmbunătăţirea muncii şi Organizării gospodăriilor a-
unei gospodării colective. Ele au Ioc şedinţa dela începutul campaniei. atât în S.M.T. cât şi în gospodăriile gricole colective şi întovărăşi
la începutul şi la sfârşitul fiecărei cam La sfârşitul campaniei însămânţări- colective şi întovărăşiri. In şedinţele a rilor agricole
