Page 19 - Albina_1952_06
P. 19
A L B I N A 3
Noi înscrieri în gospodăriile agricole colective Ţăranii muncitori ţin sfat
Gospodăriile agricole colective din re muncitori, singura cale de a scăpa de despre Hotârîrea guvernului şi partidului
giunea Stalin au dovedit şi anul trecut sărăcie şi exploatare, pornind spre o
că munca în comun, pe tarlale întinse, viaţă fe'ricită, îmbelşugată, este calea privitoare la întreţinerea culturilor,
cu maşini şi folosind metode agroteh gospodăriei colective.
nice înaintate, este cu mult superioară Văzând roadele muncii în colectiv şi la recoltare şi la îndeplinirea planului
faţă de munca ţăranului individual, pe ascultând de îndemnul comuniştilor, de colectări
fâşii înguste de pământ. De pildă, gos. numeroşi ţărani muncitori au pornit cu
podăria colectivă din comuna Angheluş, hotărîre pe drumul vieţii noi. Astfel, în Căminul cultural din Nicşeni, regiu chiaburii Vasiliu Gheorghe, Ţurcanfl
raionul Sf. Gheorghe, a recoltat în gospodăria colectivă din Porumbenii nea Botoşani, se îngrijeşte îndeaproape Gheorghe, Aciocănesei Nicolae şi Gră-<
mijlociu 2.700 kg. grâu la hectar, în Mari, toate cele 400 familii de ţărani să răspândească în rândurile ţăranilor dinaru Mihai nu au desmiriştit până
timp ce ţăranii muncitori cu proprietate muncitori din comună au intrat în gos muncitori îndemnurile şi învăţăturile când nu au fost daţi în judecată. Chia
individuală din această comună au scos podăria colectivă. In raionul Odorhei, partidului şi guvernului. Zilele trecute burii Bobescu Petre, Ambrozie Prelipi-
1.400 kg. grâu la hectar. în 9 comune au intrat în gospodăriile ţăranii muncitori au fost chemaţi să as ceanu şi alţii nu şi-au dat cotele da
Datorită recoltelor bogate obţinute colective toţi ţăranii muncitori. In în culte şi să discute Hotărîrea guvernului grâu, ca apoi să le ascundă şi să spună
de gospodăriile colective, membrii lor treaga regiune Stalin, în 24 de comune şi partidului privitoare la întreţinerea că nu mai au de unde da.
culturilor, pregătirea şi executarea la
au primit mari cantităţi de produse şi sate toţi ţăranii muncitori au intrat timp a strângerii recoltei şi executarea — Chiaburii nu vor să respecte mini
mele agrotehnice, — a spus printre al
pentru zilele-muncă făcute. La gospo în gospodăriile colective. Chiaburii vă planului de colectări pe anul 1952.
dăria colectivă din Bod s’a dat pentru zând cum tot mai mult Ie fuge pă După ce tovarăşul Ivas Dumitru, se tele ţăranul muncitor Ilaş Gheorghe.
fiecare zi-muncă, 6 kg. grâu, 2,300 kg. mântul de sub picioare, turbează de cretarul sfatului popular şi bun acti Duceţi-vă şi vedeţi porumbul lui Dă-
orz şi alte produse, în afară de bani. mânie. Duşmanul de clasă se înveni vist al căminului cultural, a citit Hotă mian Gheorghe, Hurduc Vasile, Bobe
Comuniştii şi activiştii căminelor cul nează şi mai mult când vede cum sute rîrea, a luat cuvântul tovarăşul Apetre- scu Petre, Aciocănesei Neculai. L-au
turale din regiunea Stalin au populari şi sute de ţărani muncitori fac cereri chesei Mihai, preşedintele sfatului popu năpădit buruienile, iar ei stau cu mâi
zat succesele obţinute de gospodăriile pentru a forma noi gospodării colec lar. Vorbind despre aplicarea regulilor nile în sân. Aceşti duşmani nu şi-au
colective, arătând că pentru ţăranii tive. agrotehnice la întreţinerea culturilor şi plivit nici grânele, până nu i-a forţat
sfatul popular.
protecţia plantelor, el a arătat impor
tanţa plivitului, prăşitului, precum şi a Comuniştii Rusu Ion, Prisăcaru I-
Aproape toţi ţăranii muncitori cârnitului şi ciupitului la bumbac. El a Dumitru, Ilaş Gheorghe, precum şi alţi
subliniat că bumbacul trebue prăşit de ţărani muncitori ca Filip Toader, Lungu
din comună au intrat in gospodăria colectivă cinci ori, iar porumbul de cel puţin trei Gheorghe şi Ţurcanu Ştefan şi-au luat
angajamentul să facă la timp cel puţin
ori, ca şi floarea soarelui şi cartoful. In
ceeace priveşte măsurile pentru pregă trei praşile la porumb, floarea soarelui
Pe tarlalele gospodăriei colective muncă făcute în gospodărie. Familia tirea recoltării, tovarăşul Apetrechesei şi cartofi, aşa cum spune Hotărîrea.
„Ogorul Roşu" din comuna Hagieni, colectivistului Alex. I. Necula, care ve a arătat că ţăranii muncitori au datoria In această adunare tovarăşa Dubaca
regiunea Ialomiţa, lanurile de grâu nise regulat la muncă, a primit 2.383 să-şi repare grabnic toate uneltele tre Aglaia, preşedinta cooperativei, a spus
bine plivit bat cu spicul mai sus de kg. grâu, 1.078 kg. sfeclă, 426 kg. orz buincioase, că atelierele de reparat u- că va aproviziona cooperativa cu seceri,
pieptul calului. Porumbul, prăşit a şi însemnate cantităţi de porumb, fa nelte vor funcţiona tot timpul. coase, fiare de plug, cărbuni şi alte
doua oară, se înalţă în fiecare zi. Cele sole, floarea soarelui, ceapă, cartofi, Recoltarea şi treerişul trebue făcute mărfuri pentru a sprijini din vreme
trei motoare fixate pe malul Ialomiţei varză, borceag, mazăre, cânepă, lână, după toate regulile agrotehnice. De- campania secerişului şi treerişului. Di
rectorul căminului cultural, tovarăşul
scot apa care umblă pe canale prin brânză. Pe deasupra, a mai primit şi asemeni să Fie reparate carele, trioarele, Păun Ciobanu, şi-a luat angajamentul
grădinăria gospodăriei colective, sau 116.000 lei vechi. Venituri mari au avut hambarele, să fie desinfectate depozi că se vor da cât mai multe serbări la
poposeşte să scalde întinderea firişoa- şi alţi colectivişti care au muncit în tele de cereale. Ariile trebue asigurate cămin şi pe arie, cu conferinţe şi pro
relor de orez din parcelele îndiguite. gospodărie. Văzând belşugul colecti cu butoaie pentru apă, cu nisip şi tot grame artistice legate de sarcinile tra
Văzând aceste ogoare minunate te în viştilor, ţăranii muncitori au înţeles ce ceeace e nevoe pentru preîntâmpinarea sate de Hotărîre.
focurilor.
trebi : cum s’a ajuns aici ? înseamnă a lucra pământul în colectiv — „Să fim cu ochii în patru — a Pe arii vor fi duse biblioteci volante,
In anul 1949, într’o şedinţă a orga cu maşini, după metode agrotehnice so spus preşedintele — ca nu cumva iar laxâmp se va face cititul în colectiv
nizaţiei de bază, unde erau prezenţi vietice, pe tarlale întinse. Deasemeni, chiaburii să ne saboteze secerişul şi al ziarelor. Se vor organiza audiţii la
22 comunişti, s’a pus pentru prima dată au înţeles că cine munceşte bine şi cu treerişul, care trebue făcute cu multă radio, pe arii şi la cămin. Pe fiecare
problema gospodăriei colective la Ha sârg, primeşte bucate multe în gospo chibzuială şi la vreme !“ arie va fi câte o gazetă de perete, unde
gieni. Seara aceea a însemnat în dăria colectivă. De aceea, în toamna Tovarăşul Apetrechesei a mai arătat se vor oglindi rezultatele muncii şi vor
ceputul unor zile de luptă îndârjită, anului 1951, până la 1 Ianuarie 1952, că desmiriştitul trebue făcut imediat fi popularizaţi fruntaşii. Se vor alcătui
luptă în fruntea căreia au fost trei to s’au înscris în colectiv încă 63 familii după seceriş; pentru aceasta grâul, se posturi de-prim ajutor sanitar, spriji
varăşi : Stan St. Vintilă, secretarul or de ţărani săraci şi mijlocaşi. cara, orzul şi ovăzul se vor lega în nite de activiştii culturali
ganizaţiei de bază, Marin D. Marin Totuşi, mai erau mulţi ţărani mun snopi care se vor clădi în clăi în rân Când a venit vorba de colectări, a
şi Florea Cih. Gheorghe. Ei împreună citori care şedeau încă la îndoială. duri drepte. Deasemeni, a amintit că fâ cerut cuvântul şi ţăranul muncitor Co-
nul trebue strâns înainte de seceriş In jocaru Vasile:
cu ceilalţi comunişti au mobilizat pe Chiaburul Ion Stănescu, strecurat în cuvântarea sa a stăruit mult asupra co
— îmi iau angajamentul că voi da
ţăranii săraci şi mijlocaşi împotriva gospodărie, clevetea pe delături ba că lectărilor care sunt o datorie patriotică primul cota către stat. Doresc ca şi anul
chiaburilor. Printre cei mai primejdioşi nu e bine în gospodărie, ba câte altele. pentru fiecare ţăran muncitor. Pentru acesta comuna noastră să ia, ca şi anul
chiaburi e şi Axinte Toma, care pe La fel ca el făceau şi Constantin St. ducerea la bun sfârşit a acestor sarcim, trecut, chitanţa nr. 1 pe raion la pre
vremea aceea era învăţător şi directorul Nae şi Aurel Ionescu. organizaţia de partid, organizaţiile de darea cotelor. Fiecare dintre noi să ne
căminului cultural. Axinte Toma căuta După ce adunarea generală a hotărît masă şi căminul cultural trebue să des achităm cu cinste de această datorie
să împiedice adunările satului, care alungarea .chiaburilor pătrunşi în gos făşoare o largă muncă de lămurire şi patriotică. Grâul predat drept cotă să
aveau loc la căminul cultural. In ciuda de organizare a ţăranilor muncitori. tie curat Să dăm pâine bună clasei
uneltirilor lui şi a tuturor .piedicilor podăria colectivă, lucrurile s’au lumi Au mai luat apoi cuvântul nume muncitoare, care ne trimite tractoare,
nat. Ţăranii muncitori rămaşi în afară
puse în cale de ceilalţi chiaburi, comu au început să se apropie în număr mai roşi ţărani muncitori care au arătat maşini, unelte şi atâtea şi atâtea măr
niştii au dus necontenit lupta tot mare de colectivişti şi să facă cereri multe din lipsurile de anul trecut, care furi, nouă, celor de pe ogoare. Să de-
timpul verij lui 1949. Toamna, în Sep de intrare în gospodăria colectivă Până nu trebue să se mai repete. Ei au făcut mascăm fără cruţare pe toţi chiaburi'
tembrie, depuseseră cereri, pentru a se în Februarie 1952, în gospodăria colec propuneri şi şi-au luat angajamente. care vor încerca să se sustragă dela
Astfel tovarăşul Ciobotaru Gheorghe, colectare.
uni în gospodăria colectivă, 76 ţărani tivă din Hagieni intraseră 284 familii secretarul organizaţiei de bază P.M.R. După ce au discutat îndelung Hotă
săraci şi mijlocaşi.
de ţărani muncitori, adică aproape toţi a arătat că anul trecut ariile nu au fost rîrea cu privire la îngrijirea culturilor,
Chiaburii Const. R. Mănăilă, lorgu ţăranii săraci şi mijlocaşi din comună. aşezate în locuri potrivite şi s’au făcut recoltare şi colectare, ţăranii muncitori
Vintilă, Tudor Matei şi alţii şi-au înte Astăzi, organizaţia de bază şi condu transporturi fără rost. Trioarele n’au au plecat spre casele lor. Fiecare era
ţit uneltirile. Ei au pornit o acţiune şi cerea gospodăriei colective veghează cu funcţionat cum trebue. iar chiaburilor hotărît să respecte întocmai sarcinile
mai făţişă împotriva tinerei gospodării şi mai multă străşnicie asupra duşma proprietari de batoze nu li s’a impus.un din Hotărîre. Cuvântul guvernului şi
colective care se înfiripa în Hagieni. nului de clasă. Deasemeni, în munca ce pian de lucru bine stabilit. Chiaburul partidului îi călăuzeşte către bunăstare
Unii ţărâni muncitori, ca de pildă Gh. o desfăşoară colectiviştii, se aplică în Prăjinaru llie şi-a reparat batoza de şi belşug în ţară, pentru oamenii mun
Saghin, au început să-şi retragă cere- tocmai hotărîrile partidului şi guvernu mântuială, ca apoi pe arie să se fărâme cii dela oraşe şi sate.
■ rite. Lupta era din ce în ce mai grea. lui. Cele 1.341 hectare însămânţate cu şi să întârzie treerişul. Deasemenea, Aurel Băbeanu
In tot timpul iernii, unii ţărani munci- diferite culturi sunt îngrijite de colec
’ teri. bâ îşi retrăgeau cererile, ba le-dă tiviştii din Hagieni potrivit agromiiji-
deau din nou. Dar comuniştii nu s’au mului. Plivitul păioaselor s’a făcut în
lăsat. Organizaţia de partid a hotărît întregime, prăşitul al doilea la porumb
să curme această situaţie. In luna Mai este pe terminate, iar la floarea soarelui
1950, ia căminul cultural a avut loc o a început al treilea prăşit. S’au făcut,
adunare cu toţi cei ce semnaseră ce deasemeni şi pregătiri pentru recol
reri. Dintre aceştia, numai 35 au ră tare. Au fost reparate secerătoarele şi
mas hotărîţi să înfiinţeze gospodăria celelalte unelte agricole, s’au fixat locu
colectivă. Aceasta s’a inaugurat la 28 rile de arie, s’au format echipele pen
Mai 1950. tru seceriş, pe fiecare brigadă.
Numărul colectiviştilor nu era mare. In cinstea alegerii tovarăşului
Dar erau oameni hotărîţi, dornici de Gheorghe Gheorghiu-Dej ca preşedinte
muncă. In tot timpul iernii Iui 1950— al Consiliului de Miniştri, brigăzile
1951, la căminul cultural s’au ţinut gospodăriei agricole colective din Ha
seri culturale, unde s’au citit broşuri gieni şi-au luat noi angajamente în în
despre munca şi viaţa colhoznicilor, trecerea socialistă pentru a termina la
apoi au avut Ioc conferinţe, serbări. In vreme îngrijirea culturilor de porumb,
primăvara lui 1951, s’au mai înscris în floarea soarelui, orez şi pefttru recolta
gospodăria colectivă încă 21 ţărani
muncitori. rea la timp şi în bune condiţiuni a cul
Toamna s’au împărţit veniturile. turilor de păioase. Revizuirea secerătoarelor-legătoare la uzinele „Semănătoarea" din
Fiecare colectivist a primit după zilele- GEORGE NESTOR Bucureşti, înainte de a fi trimise pe teren
