Page 2 - Albina_1952_06

2 A L B I N A

In atenţia cercurilor agrotehnice
Şedinţa p le n a ră Pentru săptămâna dela 9—16 Iunie tehnice urmând sfaturile date în revis­
1952 recomandăm cercurilor agroteh­ ta noastră, au pus în practică cunoş­
tinţele însuşite în perioada de studiu.
st C. C. a l Po E . nice următoarele lec{ii practice: Astfel, In urma lecţiilor practice fă­
Pentru cercurile agrotehnice (culturi
mari) : Recoltatul rapiţei; distrugerea cute de cercul agrotehnic dela gospo­
cuscutei din lucemieri şi trifoişti, pe dăria colectivă din Hărman, regiunea
In zilele de 26 şi 27 Mai 1952 a 5. Gheorghe Apostol lângă celelalte lecţii recomandate în Stalin, colectiviştii au aplicat în bune
avut loc sub preşedinţia tov. Gheor- 6. Chivu Stoica numărul trecut. condiţiuni măsurile agrotehnice termi­
ghe Gheorghiu-Dej şedinţa plenara 7. Emil Bocinăraş Pentru cercurile legumicole: îngri­ nând mult mai de vreme lucrările de
a Comitetului Central al Partidu­ 8. Petre Boriiă jirea răsadului şi transplantatul; ame­ întreţinere a principalelor culturi. Co­
lui Muncitoresc Român. 9. Constantin Pârvulcscu najarea irigajiei, plivit, rărit, tutorat lectivistul Nan Gheorghe, membru ăl
Luând în desbatere rapoartele (arăcit). cercului agrotehnic, în urma lecţiilor de
prezentate de Comisiile de Partid Membri supleanţi: Pentru cercurile pomicole: Lucrarea zootehnie a aplicat pentru prima oară
care au anchetat gravele abateri solului şi stropirea pomilor pentru com­ în gospodăria colectivă metoda „Alăp­
săvârşite de fosta conducere a Mi­ baterea păduchelui San-Jose. tatul viţeilor la găleată".
nisterului de Finanţe şi a Băncii Iosif Rangheţ Pentru cercurile viticole: Legatul Colectiviştii din gospodăria colectivă
R.P.R. în sistemul financiaro-ban- Dumitru Colin viei, copilitul, stropitul contra manei. Brane{-Dolj, în urma lecţiilor ţinute,
car şi al schimbului de mărfuri, Pentru cercurile zootehnice : Imbăe- aplică polenizarea artificială.
C.C. al P.M.R. a constatat că : în Biroul Organizatoric; rea oilor după tundere; importanţa a- Folosind,exemplul cercurilor agroteh­
1. Vasile Luca, pierzând simţul lăptării raţionale a viţeilor.
de clasă, s’a rupt de Partid, de cla­ 1. Alexandru Moghioroş Pentru cercurile apicole : Transportul nice fruntaşe, să aplicăm pe o scară
sa muncitoare, s’a înconjurat de 2. Gheorghe Apostol stupilor în pădurile de tei sau în fâ- cât mai largă metodele agrotehnice
elemente duşmănoase, s’a ridicat 3. Petre Boriiă neţe înflorite. înaintate pentru obţinerea de recolte
împotriva liniei generale a Partidu­ 4. Chivu Stoica Mulţi din membrii cercurilor agro- îmbelşugate.
lui ,a introdus propria sa linie o- 5. Ana Pauker
portunistă de dreapta — de stimu­ 6. Gheorghe Stoica Sfatul agronomului
lare a elementelor capitaliste dela 7. Leonte Răutu
sate şi oraşe, provocând mari dau­ 8. Gheorghe Fiorescu Răriful culturilor
ne Statului şi creind dificultăţi în 9. Sorin Toma
aprovizionarea oamenilor muncii. 10. Liuba Chişinevschi S’ar putea pune întrebarea: dece nu şi numărul plantelor ce trebue să crea­
2. Tov. Teoliari Georgescu a ma­ 11. Nicoiae Ceauşescu se lasă să crească toate plantele ră­ scă pe un hectar pentru ca să se ob­
nifestat o atitudine împăciuitoristă sărite şi să producă rod ? Din practică ţină recoltele cele mai mari.
faţă de devierea de dreapta a lui în Secretariat: reese că pentru fiecare plantă de cul­ Porumb cu talie mică, Cincantin,
V. Luca, căutând să ascundă pro­ tură este nevoie de o anumită supra­ Hângănesc, galben timpuriu, Scorum-
priile sale greşeli de dreapta, lipsa faţă de hrană, numită suprafaţa opti­ nic: 40.000 plante Ia hectar; 4 plante
sa de combativitate împotriva duş­ 1. Gheorghe Gheorghiu-Dej mă, adică cea mai potrivită. Dacă plan­ Ia m.p.
manului de clasă şi pierderea vigi­ 2. Iosif Chişinevschi tele sunt prea dese, recolta scade, dacă Porumb cu talie mijlocie, Românesc,
lentei revoluţionare. 3. Alexandru Moghioroş sunt prea rare recolta deasemenea sca­ Portocaliu, de Arieş, Bănăţean: 28.000
în legătură cu cele de mai sus 4. Miron Constantinescu de. Deaceea trebue să se respecte în­ plante la hectar; 3 plante (a m.p.
Comitetul Central al Partidului 5. Gheorghe Apostol tocmai prevederile din regulile agro­ Porumb cu talie mare, Dinte de cal,
Muncitoresc Român a hotărît în tehnice cu privîre la desimea plantelor I.C.A.R. 34 şi Dobrogean: 25.000 plan­
unanim itate: Plenara a hotărît cooptarea în de cultură. In cazul când culturile sunt te la hectar; 2,5 plante la m.p.
Excluderea lui Vasile Luca din C.C. al P.M.R. a următorilor mem­ prea dese trebue rărite, iar când sunt Foarca soarelui: 40—50.000 plante la
Comitetul Central şi trimiterea sa bri supleanţi ai Comitetului Cen­ cu lipsuri să se umple golurile. hectar ; 4—5 plante la m.p.
în faţa Comisiei Controlului de tral : Numai în lanuri bine încheiate se Bumbac zona l-a: 100—110.000 plan­
Partid ; pot obţine recolte ca ale vestitului col­ te la hectar; 10—11 pe m.p.; Bumbac
Scoaterea lui Teohari Georgescu Gheorghe Stoica hoznic sovietic Mark Ozemâi de peste
din Secretariatul C.C. al P.M.R., Ghizela Vass 22.000 kg. porumb la hectar. zona Il-a: 110—120.000 plante la hec­
din Biroul Politic şi Biroul Organi­ Nicoiae Ceauşescu Răritul trebue făcut cât mai devre­ tar; 11—12 pe m.p.; Bumbac zona
zatoric şi trimiterea lui la muncă me, părăsindu-se obiceiul vechi de a se IlI-a: 120—140.000 plante la hectar;
de jos. In cuvântarea de închidere a lu­ face lucrarea când plantele scoase la 12—14 pe m.p.
T.recându-se la realegerea Biro­ crărilor şedinţei plenare, tov. Gh. rărit pot sluji şi ca nutreţ pentru vite. Sfecla de zahăr: 110—120.000 plante
ului Politic, Biroului Organizatoric Gheorghiu-Dej, secretar general al Regulile agrotehnice prevăd că rări­ la hectar; 11—12 pe m.p.; Sfeclă de
şi Secretariatului Comitetului Cen­ Comitetului Central al Partidului tul trebue făcut la porumb şi floarea nutreţ 80—90.0C0 plante la hectar;
tral, Plenara a ales în unanimitate Muncitoresc Român, a subliniat că soarelui când plantele au 3—4 frunze,
pe următorii tovarăşi • desbaterile şi hotărîrile luate de 8—9 pe m.p.
Comitetul Central au dovedit uni­ la bumbac când apare prima frunză Fiecare ţăran muncitor să ţină sea­
în Biroul Politic; tatea de neclintit a Partidului, a adevărată, iar la sfecla de zahăr şl ma de depărtarea dintre rânduri, să
conducerii sale şi fermitatea sa în nutreţ când apar două frunze. Orice
lupta pentru lichidarea oportunis­ întârziere aduce după sine scăderi de socotească câte plante trebue să lase
1. Gheorghe Gheorghiu-Dej mului şi împăciuitorismului. pe rând pentruca plantele în lan să
2. Alexandru Moghioroş recolte şi scăderile sunt cu atât mai aibă desimea arătată mai sus.
3. Iosif Chişinevschi (Din „Scânteia" Nr. 2360 mari cu cât întârzierea se prelungeşte. N. DRAGOI
: 4. Miron Constantinescu din 29 Mai 1952). Tot în regulile agrotehnice se arată inginer agronom
M WliBn— B— BMMQ— W W
Secfia agricolă a raionului Ineu, re­ Inginerii şi tehnicienii agronomi şui inginer Feflea Petru, s’a arătat
giunea Arad, şi-a întocmit un amănun­ cum poate fi recunoscut cu ochiul liber
ţit pian de muncă, pe baza căruia în luptă pentru popularizarea şi aplicarea păduchele de San Jose şi metodele cele
zilele de 18 şi 23 Mai s’au prelucrat mai bune de luptă împotriva acestui
agrominimele în toate comunele, satele, regulilor agrotehnice duşman al pomilor fructiferi.
gospodăriile colective şi gospodăriile glme, ci să fie puţin păios. Lucrarea gafoanelor s’au adunat grupuri mari In urma acestor lecţii, agenţii agri­
de stat. trebue repetată din 2 în 2 ani. de ţărani muncitori care au ascultat coli şi brigadierii gospodăriilor agricole
La prelucrarea făcută în ziua de 23 Tovarăşului Gheorghe Oprea i s’a ex­ conferinţa ţinută de inginerul Crişan. colective din raionul Gurahonţ şi-au în­
Mai, la căminul cultural din comuna plicat că polenizarea artificială supli­
Ineu a vorbit inginerul agronom Crişan mentară la secară se face foarte lesne, ★ suşit în mod temeinic anumite metode
agrotehnice, pe care le vor aplica pe
In raionul Gurahonţ, vecin cu ra­
Sinesie, în faţa a peste 600 ţărani cu ajutorul unei funii trase de 2 oa­ ionul Ineu, colectivul de tehnicieni ai teren. Datorită acţiunii practice de
muncitori. Participarea într’un număr meni deasupra lanului de secară înflo­ secţiei agricole au pus accentul în mod popularizare a măsurilor agrotehnice,
atât de mare la conferinţă, se datoreşte rită, în aşa fel ca funia să atingă uşor deosebit asupra lucrărilor agrotehnice aproape în toate comunele din raion a
muncii de agitaţie, desfăşurată în rân­ spicele. Această metodă măreşte pro­ ce trebue făcute plantaţiilor de pom) început strângerea spicelor de orz şi
durile ţăranilor munc’tori de către or­ ducţia cu 15—20 la sută. fructiferi, care formează baza econo­ grâu, atacate de tăciune. Deasemenea,
ganizaţia de bază din comună, Răspunzând ţăranului muncitor Bu­ miei raionului. Nu s’a neglijat însă nici a început stropirea pomilor fructiferi,
g Conferinţa tovarăşului Crişan Sine- nica Petru, inginerul agronom Crişan pentru combaterea păduchelui de San
sie a fost ascultată cu mult interes. a arătat că desmiriştitul îşi îndeplineşte partea ce revine culturilor de câmp şi Jose.
La sfârşit conferenţiarul a răspuns nu­ tnenirea numai dacă se face odată cu îndeosebi lucrărilor de îngrijire a cul­
meroaselor întrebări puse de ţăranii secerişul sau cel mai târziu la 3—5 turilor. lată câteva exemple din munca unor
muncitori. Tovarăşului Demeter Ioan, zile după seceriş. Numai în felul acesta, Prelucrarea regulilor agrotehnice s’a Ingineri şi tehnicieni agronomi care
secretaru] organizaţiei de bază din gos­ pământul de pe care s’a ridicat recolta făcut deasemenea la căminele culturale. şi-au pus toate cunoştinţele în slujba
podărit fcolectivă „Republica" i-a ară­ îşi păstrează bine umezeala. Apoi din iniţiativa inginerilor agro­ ţărănimii muncitoare. Pilda lor trebue
tat că 'atunci când gospodăria colectivă O frumoasă iniţiativă a colectivului nomi Feflea Petru şi Noian Ştefan s’au urmată de toţi inginerii şi tehnicienii
aplică îngrăşăminte chimice, este bine de tehnicieni ai secţiei agricole a ra­ organizat lecţii de aplicaţii practice cu agronomi, llrmându-le sfaturile, oame­
isă facă lucrarea în prezenţa unui teh- ionului Ineu, a fost aceea de a se ţine agenţii agricoli şi cu brigadierii gospo­ nii muncii depe ogoare vor obţine re­
nlcfaif Sgtonom, pentru a nu se da can­ conferinţe de prelucrare a agrominime- dăriilor agricole colective din raion. colte bogate, sprijin puternic în lupta
tităţi !hai mari sau mai mici decât cele lor, la staţia de radioficare din comu­ La una din aceste lecţii practice, noastră pentru pace, chezăşie a unui
stabilite pentru fiecare cultură în parte. nă. Astfel in ziua de 20 Mai, cu ocazia s’a făcut recunoaşterea „tăciunelui sbu- trai îmbelşugat.
Colectivistului Anton Guleş 1 s’a răs­ târgului raional, megafoanele staţiei de rător" şi a „tăciunelui îmbrăcat" care EMIL PALLADE
puns că pe ogoarele argiloase, aşa cum produc pagube însemnate la culturile inginer agronom
este cel din hotarul gospodăriei colec­ radioflcarâ au anunţat în mai multe de orz, de grâu şi alte cereale de pri­ şeful serviciului agricol
tive, gunoiul de grajd dat ca îngrăşă­ rânduri începerea prelucrării regulilor măvară. din sfatul popular
mânt nu trebue să fie putrezit în Intre- agrotehnice. In scurt timp, în jurul me- In altă lecţie organizată de tovară- al regiunii Arad