Page 22 - Albina_1952_06
P. 22
B A L B I N A
Gospodăria „Ajutorul" chiaburului Biblioteca dela coltul roşu
agricolă colectivă Ţăranii muncitori din comuna Apol- verii trecute, secţiunea financiară a al S.M.T.-uiui nostru
„16 Februarie" dul de Sus, raionul Sebeş, ştiu că res raionului Sebeş trimisese în comuna
pectarea legilor Republicii noastre Apoldul de sus, pe agentul încasator In biblioteca colţului roşu al S.M.T.-
din comuna Baba Ana Populare este o datorie patriotică. Ei Moga Ilie să-l „ajute" pe Muntean ului nostru din comuna Zorlenl, regiu
şi-au făcut această datorie plătindu-şi care era nou în muncă. Moga l’a „aju nea Bârlad, sunt până acum 300 cărţi
se pregăteşte pentru la timp impozitele. Cu toate acestea, tat" timp de trei luni pe Muntean Du de ideologie, literatură, ştiinţă şl mal
aşa după cum arătau registrele, până mitru. El încasa banii şi pe Muntean cu seamă manuale şl broşuri tehnice,
recoltare în luna Ianuarie 1952, mulţi ţărani să îl punea să iscălească chitanţele. Din pentru tractorişti şl mecanici. Cititul se
raci şi mijlocaşi erau „în urmă" cu banii primiţi, Moga îşi umplea buzu face la noi şi individual şi în colectiv.
După ce au citit Hotărîrea guvernu achitarea impozitelor. narele şi vărsa statului numai cât îi că Tractoriştii vin la colţul roşu şl cer
lui şi partidului cu privire la întreţi- Controlul a scos ia iveală că oame dea printre degete. cărţile de care au nevoe, ori primesc
rea culturilor, pregătirea şi executa nii îşi făcuseră datoria, dar banii înca Ţăranii muncitori din comună ştiau îndrumări dela bibliotecar despre ce
rea la timp a strângerii recoltei şi exe saţi nu fuseseră vărsaţi ia stat, ci in însă că Moga Ilie este chiabur, fiul ce cărţi trebue să citească. In timpul când
tractoriştii se află împreună la sediul
cutarea planului de colectare pe anul traseră în buzunarul... agentului înca lui mai mare jecmănitor de pe valea
1952, membrii gospodăriei colective „16 sator. Sebeşului şi ginere de chiabur. Ivan S.M.T.-ulut, în intervalele dintre cam
Februarie'4 din comuna Baba Ana, re — Nu se poate, ziceau ţăranii mun Maria, Domnaru Dumitru, Ioan Sofron paniile agricole sau în vreme de iarnă,
cititul se face şi în colectiv, în grupe
giunea Buzău, au înteţit pregătirile în citori. Muntean Dumitru, agentul în şi alţii au trimis reclamaţii la secţia
vederea recoltării. casator din comună, e om sărac, om financiară a raionului, în care acuzau de citit. In sala mare a colţului roşu,
au loc discuţii în jurul cărţilor citite
Îngrijind cu sârg culturile, cele 2 cinstit. Nu ne face el obrazul de ruşine pe încasatorul chiabur. Dar aceste acte
brigăzi au terminat de plivit pentru a şi n’o să caute să lovească în intere au fost înmormântate Ia secţie şi nu sau se fac recenzii. In primăvara acea
doua oară 63 hectare grâu de toamnă, sele noastre şi ale statului. Aşa spu au fost trimise la tribunal, unde se ju sta, s’au făcut recenziile romanelor
neau locuitorii, dar inspectorul finan deca pricina. „Secerişul", „Moşia oamenilor slobozi"
4 hectare grâu de primăvară, 10 hec
ciar dela raion, Androne Simion, spu Dar datorită vigilenţei ţăranilor să
tare orz, 5 hectare ovăz. Este pe termi „Viforul" şi altele.
nea altfel. Ioan Sofron a plătit 8.000 raci şi mijlocaşi, justiţia a fost încu-
nate praşila a doua la porumb, sfecla lei vechi. Unde-i chitanţa şi unde-s noştinţată de amestecul chiaburului în Când tractoriştii se află pe locurile
de muncă, organizăm biblioteci volan
de zahăr şi floarea soarelui. In munca banii? Domnaru Dumitru a dat 4.000 treburile financiare ale comunei. In
de întreţinere a culturilor a fost evi lei, dar s’au vărsat numai 2.000 lei. urma cercetărilor făcute, s’a dovedit te. Pentru fiecare brigadă, trimitem câ
Chitanţele erau semnate de încasato că modificările în chitanţe sunt făcute te o bibliotecă volantă la locul de
denţiată la gazeta de perete brigada în
rul Muntean Dumitru, aşa cum erau de mâna lui Moga şi că toţi banii in muncă. De pildă, în campania însămăn-
tâia de câmp, condusă de tovarăşul semnate şi alte chitanţe. Banii fuseseră
traseră în buzunarul acestuia. ţărilor din primăvara aceasta, am avut
Traian Nicolai. încasaţi dar nu fuseseră vărsaţi. Prin Chiaburul a fost arestat şi va da so II biblioteci volante. La fel am orgr
In vederea recoltării s’a trecut la re urmare, spunea inspectorul financiar,
n’am ce-i face, el e hoţul. Muntean a coteală în faţa justiţiei pentru unelti nizat lucrul acesta şi pentru perioada
paratul maşinilor şi uneltelor agricole fost dat afară din serviciu şi trimis în rile prin care a încercat să lovească în
şi la revizuirea atelajelor. Au fost puse campaniei de recoltare.
judecată. regimul nostru de democraţie populară. Sunt tractorişti care citesc până la
la punct 2 secerători simple, o seceră- Inspectorul Androne Simion „uitase"
toare-legătoare şl au fost revizuite 10 însă un lucru şi anume că în timpul Budrală Dumitru 10 cărţi şl broşuri pe lună. Printre a-
ceştia se numără: Moraru Pavel, Pri
atelaje.
cep Mir cea sau Cosma Vasile. Numai
încă de astă toamnă gospodăria co
la „Biblioteca Tânărului Muncitor" sunt
lectivă a făcut contract cu S.M.T.-Ino-
abonaţi 64 tractorişti din S.M.T.-i\ io-
teşti pentru recoltare, treeriş şi desml-
slru.
riştit.
Tractoristul Leonte Laurenţiu, şef de
Odată cu reparaţiile, colectiviştii s’au
brigadă, a studiat dintr’o broşură pe
îngrijit şi de pregătirile în vederea tre-
care o avem in bibliotecă, metoda Iul
erişulul. Aria a fost fixată în apropie
Ivan Buneev. In campania însămânţări-
rea tarlalei de grâu. A fost asigurat
ior de primăvară, el a aplicat această
combustibilul şi au fost pregătiţi 100
metodă şi a ieşit printre fruntaşii în
saci.
muncă. Ca dânsul au făcut şi Cerbii
Totodată colectiviştii îngrijesc bine
Uheorghe şi Lucreţia Beţiva, care de-
ferma de porci, păsări, oi, precum şl
asemeni sunt printre fruntaşii în mur>
prisaca de albine, care le aduc venituri
că. Acum, tractoriştii noştri citesc că.
însemnate. Produsele sunt valorificate
ţile din bibliotecă, unde se scrie despre
prin cooperativa „6 Martie" din oraşul
cete mai înaintate metode de muncă în
Mizil. In luna Mai gospodăria colectivă
campania de recoltare şi treeriş.
a vândut pentru oamenii muncii dela
oraş 5.000 ouă, 110 miei şi 1.500 kg.
Neculai Donose
brânză. director adjunct politic al S.M.T.
Brigada U.T.M.-istă a lui Radu Mocanii dela gospodăria agricolă
Stelian Banciu de stat din comuna Ţinteşti, raionul Buzău, la stropitul viei Zorleni
„Grâu frumos ca al nostru cam rar
găseşti în raionul Adjud" îmi spunea Au lăsat pregătirile de recoltare Pufeşti însă, nu s’a făcut mai ' '""'ic
nici după apariţia Hotărîrii din u
dăunăzi, un ţăran muncitor din comu nie cu privire la strângerea recoltei.
na Pufeşti. Şi are dreptate. Grâul şi la voia întâmplării Câte nu s’ar fi putut face, de pildă,
celelalte cereale au crescut mari în pai, în ziua de 12 Iunie. Dar în această zi.
bogate’n spic. să facă. Mai mult, cred că pregătirea Din cele cinci arii de care are nevoe Ca 1 istrat Popa, preşedintele sfatului
Hotărîrea Consiliului de Miniştri al în vederea recoltării este o treabă u- eotrţuna', a fost fixată una singură. Nu popular, a plecat cu căruţa dela ora 12
R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. privitoare şoară. se ştie'cine vor fi responsabilii de ba la secţia M.A.T. Domneşti şi s’a în
la întreţinerea culturilor, pregătirea şi Din cauza lipsei organizării şi a u- toze. ’ tors noaptea, târziu. Agentul agricol
executarea la timp a strângerii recoltei nui plan, cele cinci ateliere de reparat Lipsurile nu se opresc aici. In comu Ion Angliei a fost şi el plecat prin co
ş; executarea planului de colectări pe lucrează la întâmplare. Numeroşi ţărani nă nu au fost popularizate temeinic mună, „într’o misiune specială", iar
anul 1952 atrage atenţia asupra grijii muncitori vor să urmeze pilda comu regulile agrotehnice cu privire la re noaptea s’a întors obosit şi „chefuit".
ca recoltarea să se facă la timp, pen- niştilor Costescu Petre, Dumitru Si coltare, desmiriştit şi păstrarea cerea Aşa s’a pierdut una din zilele cele
tiu ca nici un bob să nu se piardă. mion şi alţii, care şi-au reparat unel lelor. Agrominimul n’a fost citit decât mai de preţ în pregătirea campaniei
Hotărîrea obligă toate comitetele exe tele, dar această dorinţă nu poate *i o singură dată, la căminul cultural. de recoltare. Aşa se pierd o seamă de
cutive ale sfaturilor populare să facă îndeplinită atâta vreme cât la ateliere Comitetul executiv al sfatului popu zile în comuna Pufeşti, zile hotărîtoaie
din vreme toate pregătirile. este o adevărată harababură. Iată lar nu a întocmit listă de oamenii care pentru buna desfăşurare a campaniei
In comuna Pufeşti pregătirile sunt dece până în ziua de 13 Iunie au fost vor lucra la arii, nu se preocupă să în de recoltare.
lăsate însă la voia întâmplării. Comi reparate abia 25 la sută din maşinile fiinţeze posturi de prim ajutor sanitar Din cauza nepăsării comitetului exe
tetul executiv a pornit la lucru fără un cutiv s’ar putea pierde o bună parte din
plan de muncă. Planul nu s’a făcut, şi uneltele din comună. Chiaburul lio- şi nici de pregătirea materialelor de recoltă. Iată de ce comitetul executiv
pentrucă înşişi membrii comitetului e- vici Stelian nu a fost obligat să-şi re pază împotriva incendiilor. al sfatului popular al raionului trebue
xecutiv, în frunte cu preşedintele, Ca- pare batoza care stă mereu stricată, In numeroase comune din ţară, co să controleze mai îndeaproape felul
listrat Popa, nu au studiat temeinic iar chiaburul Curtman tărăgănează mitetele executive au ţinut seama de cum îşi duc activitatea tovarăşii din
Hotărîrea. Ei s’au mulţumit doar cu reparaţia batozei. El este crezut pe cu experienţa anilor trecuţi şi au început conducerea comunei Pufeşti şi să ia
prelucrarea făcută la sfatul popular al vânt că la treeriş maşina îi va func pregătirile de recoltare îndată ce s’a măsuri de îndreptare.
raionului. Ei nu ştiu ce anume trebue ţiona. terminat campania de însămânţări. La AUREL MUNTEANU
