Page 23 - Albina_1952_06
P. 23
A L B I N A 7
€/ Strângerea recoltei de grâu
îftttt* 'CMffitâiHiiii în China de Est
Pe ogoarele Chinei de Est s’a copt peste 7.187.500 hectare ceeace depăşeş*
Se prăbuşeşte şandramaua de minciuni o bogată recoltă de grâu. In provincia te cam cu 10 la sută suprafaţa însămân
Fucian, recoltarea grâului este termi ţată anul trecut.
Pentru a „motiva" arestarea condu Dar roata istoriei nu stă pe loc şi ni nată. Intr’o serie de regiuni ale altor După datele adunate până acum, re-»
cătorului comunist Jacques Duclos, gu meni nu o poate opri. In ciuda maşina- provincii a început secerişul. coltarea grâului din China de Est vă
ţiunilor poliţieneşti, a tuturor dosarelor
vernanţii Franţei scornesc fel de fel Campania generală de recoltare a întrece anul acesta nivelul anului tre^
măsluite şi a documentelor false, un cut cu 10 la sută, iar în unele provincii,'
de minciuni, una mai năstruşnică decât început de pe la începutul lunii Mal.
lucru e în afară de orice îndoială : po Anul acesta, în China de Est s’a în ca de pildă în provinciile Ciencian şl
cealaltă. porul francez va învinge. Şi acest lu sămânţat cu grâu o suprafaţă totală de Ciansu, cu 20 la sută.
Minciunile şi scornirile acestor slu cru se vede tot mai limpede, din dâr-
goi ai bogătaşilor americani nu pot zenia cu care se împotriveşte duşmani
Lumină în satele Po!oniei populare
însă înşela poporul francez. Chiar zia lor săî“. Mărturii vii ale acestui adevăr
rele care apără interesele exploatatori sunt grevele ce se ţin lanţ în întreaga
— Să laşi aşchiile astea blestematei loniei noi şi noi puncte luminoase*
lor sunt nevoite să declare că toate Franţă. Manifestaţiile uriaşe de protest Noi stăm fără un ban în casă şi tu Sunt satele în care casele ţărăneşti au
minciunile nu vor servi până la urmă, ca cea de acum câteva zile din Paris, iroseşti în fiecare noapte gazul din azi becuri electrice.
4a nimic. apoi din oraşele: La Souterraine, lampă, — se răstea înainte, bătrâna In noua Polonie sunt 15.000 sate e-'
„Există motive să ne temem că actul Troyes, Ottange, etc., sunt tot mai dese Biodowa, la fiul ei, Janek, căruîa-i lectrificate şi aceasta s’a înfăptuit nu
era tare drag să meşterească la pla mai în 7 ani.
de acuzare va fi pentru magistraţi o şi mai puternice. Poporul francez, luptă
noare... Judecând ceeace s’a făcut înainte, sub
problemă grea, cu atât mai mult cu tot mai dârz. El vede cum guvernul domnia burghezo-moşierimii ar fi
In trecut, în toate casele muncitori
cal acuzarea continuă să rămână vagă" Pinay se căzneşte chiar acum, de pildă, fost nevoe de cel puţin 300 de ani,
lor şi ţăranilor muncitori polonezi, ga
scrie ziarul reacţionar „Le Monde". să treacă prin Adunarea Naţională zul de lampă era o problemă ce nu se pentru a se electrifica 15.000 de sate.
Astăzi, Janek lucrează ca laborant
Degeaba năduşeşte reacţiunea fran monstruosul buget de război de 1.400 deslega uşor.
miliarde franci şi înţelege tot mai bine la fabrica de ciment „Goleszow". El
ceză frământându-se să scornească Azi, în multe sate din Polonia popu
că guvernanţii ţării se silesc din răspu citeşte, învaţă mereu, în camera lui
vini închipuite conducătorilor poporu lară arde „lampa lui Ilici".
teri să împlinească poruncile călăilor lumina arde până noaptea târziu, •
lui. Şandramaua putredă a minciunilor Guvernul Poloniei populare arată o lumină albă, puternică, dela un bec
americani, urzitorii unui nou măcel
plăsmuite de imperialiştii americani şi mondial. mare grijă pentru electrificarea sate electric. Copiii Poloniei noi nu mai au
guvernanţii francezi se duce de râpă. Oamenii muncii din Franţa se alătură lor. In fiecare lună, apar pe harta Po- copilăria chinuită a lui Janek.
— „Dumneavoastră — spune Jacques în număr tot mai mare Partidului Co
Duclos în declaraţia făcută in faţa ju munist Francez, cerând grabnica elibe înfloreşte agricultura In R. P. Albania
decătorului de instrucţie şi publicată rare a conducătorilor comunişti, bravi
în ziarul I’Humanite — aveţi sarcina fii ai poporului, luptători dârzi pentru Nu se topise încă peste tot zăpada buri, semănatul de vară al cartofi-1
ţi în toate regiunile R.P. Albania în lor. polenizarea artificială, cârâitul
de a apăra o putere care se prăbuşeşte. libertate şi pace. cepuseră muncile agricole de primă bumbacului, semănatul în rânduri În
împotriva „tratatului general" vară. crucişate al păioaselor, cultivarea grâ
In trecut, recolta ogoarelor era la ului ramificat, etc.
In apelul comitetului de luptă împo totul imperialiştilor americani, a stârnit cheremul vremii. Seceta şi vânturile Prin folosirea acestor metode, apoi a
triva militarizării, pentru încheierea o mânie ce creşte necontenit. uscate distrugeau semănăturile. După maşinilor şi a uneltelor tot mai per
tratatului de pace adresat populaţiei Zilele acestea comitetul de întreprin instaurarea regimului de democraţie fecţionate, precum şi prin desfăşurarea
din Germania de Apus, fiecare cetăţean dere al uzinei de construcţii şi maşini populară, Partidul Muncii a mobilizat largă a întrecerilor în muncă au fost
genrnan e chemat să împiedice ratifica „Geiger" din Karlsruhe, s’a adresat tu masele de ţărani muncitori la o serie obţinute succese nemaiîntâlnite în agri
rea tratatului separat dela Bonn, să turor oamenilor muncii îndemnându-i de însemnate acţiuni menite să ridice cultura R. P. Albania. H
lupte împotriva planurilor războinice să ducă fără încetare lupta împotriva agricultura Albaniei pe o nouă treap
O deosebită grijă se dă acum I*
.ce ’e cuprinde, să lupte pentru o viaţă tratatului încheiat de Adenauer cu im tă. Un canal de 40 km. lungime a tăiat R. P. Albania creşterii şi îngrijirii ani
liberă, pentru pace şi prietenie între perialiştii provocatori de războaie. în două şesul Muzeke, făcând din el un malelor. In 1948 au fost înfiinţate pri
popoare. minunat câmp pentru cultura bumbacu
Tinerii mineri din acelaş oraş cheamă mele staţiuni de montă. Astăzi sunt
„Tratatul general" e ca balaurul din lui. Sunt aproape gata lucrările de con peste 110. La gospodăriile agricole de
poveste, ce nu se va sătura decât hră- tineretul minier din Germania de Apus struire a marelui canal Peqiu—Kavaja, stat şi centrul de studii şi selecţionare
nindu-se cu fiii noştri, dacă-1 vom lăsa să lupte cu înflăcărare pentru viitorul care va iriga chiar în acest an, mii de zootehnică din Shkodra s’a făcut un
să trăiască", spun oamenii cinstiţi din lor, împotriva „tratatului general". hectare cu apele răului Shkumbin. Tot şir de lucrări pentru îmbunătăţirea ra
Germania de Apus, împotrivindu-se Lupta zecilor de milioane de germani odată se lucrează la secarea mlaştini selor de animale şi s’au stabilit recor
lor din regiunile Korca, Fier, Durres
tot mai hotărîţi uneltirilor sângeroase cinstiţi şi dornici de pace, de o Germa duri, între care şi acela cu privire la
şl din alte locuri. Pe sute de hectare
ale duşmanilor păcii. nie unită şi democrată, creşte mereu, s'au făcut plantaţii de eucalipţi. mărirea productivităţii viţeilor şi la
„Acela care semnează acest „tratat împotriva susţinătorilor „tratatului ge Anul acesta suprafaţa însămânţată mărirea producţiei de lapte. Astfel, vaca
general" militarist, acela care ajută la neral". Masele largi populare cer să se cu bumbac a sporit cu 15 la sută faţă „Aferdita" a dat în 300 zile 4.331 litri
ealizarea lui, nu este german", se încheie un adevărat tratat de pace, aşa de anul trecut. întreg pământul din lapte cu 4 la sulă unt, iar viţelul „Ka-
preajma mării, dela Saranda până la rafil" creşte în greutate cu 800—1.200
spune în apelul adresat membrilor par cum a propus Uniunea Sovietică, ceta
Shkodra, a fost cultivat cu această
tidului social-democrat din Germania. tea de neînvins a păcii. Şi fără îndoială grame pe zi. In oraşele şi satele din
plantă. Mult a fost ajutată agricultura
Târgul încheiat între imperialiştii a- că până la urmă poporul german îşi prin folosirea înaintatelor metode agro R.P. Albania clocoteşte munca insufle-
mericani, englezi şi francezi şi guvernul va vedea dorinţa împlinită, va trăi în- tehnice sovietice ca: iarovizarea semin ţită a poporului liber ce-şi îmbunătă
trădător dela Bonn, guvern vândut cu tr’o Germanie unită, democrată, liberă. ţelor. semănatul porumbului în cui ţeşte zi de zi viaţa.
Peste puţine zile se împlinesc doi ani din adâncul inimii, pe cei mai sângeroşi
de când cei mai sângeroşi criminali Să fie oprită călăi ce i-a cunoscut omenirea, impe
pe care i-a cunoscut istoria, imperia rialiştii americano-englezi.
liştii americano-englezi, au cotropit o mâna eălăilor americani! Inima întregii omeniri cinstite bate
ţară mică şi liniştită, Coreea. In acea alături de inima eroicului popor co
stă vreme, barbarii veacului 20, sub curând, bandiţii americani au început sutele, cu miile. Din ordinul generalului reean. Ca un singur om, întreaga ome
oblăduirea steagului Organizaţiei Na „a se bate" cu cei 80.000 prizonieri co călău Boatner, comandantul lagărelor nire strigă : Să fie oprită mâna călăilor
ţiunilor Unite, au folosit cele mai cri reeni şi chinezi, deţinuţi în lagărele de prizonieri de pe insula Kociedo, ar americani! Apelul prizonierilor de
minale şi mai ruşinoase arme pentru morţii de pe insula Kociedo. Vor mân matele imperialiste înarmate până în război de pe insula Kociedo a ajuns la
a îngenunchia un popor ce doreşte să cătorii de oameni să „dovedească" lumii dinţi au atacat lagărele de prizo urechea milioanelor de oameni. In faţa
trăiască liber şi fericit. Inmânuşaţii că, chipurile, cei 80.000 prizonieri nu nieri lipsiţi de apărare. Asemenea la fraţilor lor, în faţa întregii omeniri
călăi ai omenirii n'au putut şi nu vor vor să se mai întoarcă în patria lor, că găre îngrozitoare — faţă de care ves cinstite, prizonierii de pe insula Ko
putea să îngenunche însă bravul tinerii nu mai vor să-şi vadă niciodată titele lagăre organizate de călăii hi- ciedo jură că nu vor îngenunchia tn
popor coreean. Vitezele oşti coreene, soţiile sau iubitele, că taţii nu mai vor tlerişti rămân în umbră — nu sunt nu faţa călăilor americani, că pentru ni
sprijinite puternic de voluntarii chi să sărute fruntea înfierbântată a copii mai pe insula Kociedo. Imperialiştii a- mic în lume, nu-şi vor trăda patria.
nezi, au dovedit că lupta dreaptă a u- lor. Cum vor să „dovedească" călăii a- merieani se silesc să omoare cât mai — „Cauza noastră este dreaptă, noi
nui popor, cauza sfântă a păcii şi li mericani lucrul acesta? Ascultaţi măr mulţi oameni, în cât mai multe locuri. luptăm pentru drepturile omului, pentru
bertăţii este mai puternică decât toate turisirea lui Sin Den En, care a reuşit Bunăoară, în lagărele dela Pusan, Mu- întoarcerea în patrie. Vom lupta până
tunurile, oricare ar fi calibrul lor, mai să fugă din lagărele americane ale san, ete„ numai în primele două luni la moarte pentru această cauză sfântă".
puternică decât toate armatele de gân morţii. ale acestui an, au fost împuşcaţi şi Aşa sună, printre altele, apelul prizonie
gănii ciumate şi holerate. — „Unul din călăi mi-a gravat cu spânzuraţi 7.000 prizonieri coreeni şi rilor de pe insula Kociedo.
fierul roşu pe piept cuvintele: „Bandi chinezi.
Este ştiut că criminalilor de mese Acum, când se împlinesc doi ani dela
rie când le vine pofta de omor, ucid tul roşu". Cu un cleşte el mi-a smuls Canaliile imperialiste, întocmai fiarei începerea războiului banditesc din Co
1 tot ce găsesc în cale. Acest fel de „vi unghiile, a turnat peste trupul meu apă sălbatice ce îşi urlă sfârşitul, simt că reea, poporul nostru, alături de toate
clocotită, m’a obligat să ridic capul, li se apropie ceasul în care cel mai
tejie", bestiile imperialiste americane popoarele lumii, spune din inimă eroi
Lau dovedit cu prisosinţă. Când mă apropiind de gâtul meu un fierăstrău mare judecător, — popoarele lumii, — cului popor coreean :
ascuţit şi ameninţându-mă că îmi va va da o sentinţă dreaptă. Pentru aceas
nâncă bătaie sdravănă pe front „civi tăia capul". ta făptuesc cu zel, cu cruzime, crime — Suntem alături de tine. Sprijinim
lizatele" armate imperialiste spintecă Asemenea exemple care spulberă gră în masă, cu mijloace care, pe tine om cu dragoste de frate lupta ta dreaptă,
pruncii dela sânul mamelor, spânzură mezile de minciuni ale măcelarilor de cinstit din orice parte a lumii ai.fi, te înainte, pentru victoria păcii 1
bătrânii şi femeile fără apărare. Mai de popoare dela Washington se găsesc cu fac să clocoteşti de mânie, să-i urăşti GEORGE CIUDAN
