Page 24 - Albina_1952_06
P. 24
5 A L B I N A
CU HA CU T A L C
Omul cu carnetul Un senator american
Căruţa gonea stârnind colbul drumu ai lucrat pentru mine. Şi punându-şi In oraşul Peekwall, din America, a- adică 5.000 dolari, ca să mă scoateţi
lui. In scaun, cu pălăria trasă pe-o carnetul la loc se îndepărtă mândru. vea loc o mare adunare electorală. Vor din încurcătură.
sprânceană, stătea brigadierul silvic Nu mult după aceea l-a chemat pe Che- bitorul dela tribună sfătuia oamenii a- — Nu se poate — făcu senatorul.
Covaci Gavril din comuna Popeşti, re rezi Gavril din comuna Cuzap şi l-a toc dunaţi să-l aleagă negreşit pe senato Dă-mi 7.000 şi facem târgul 1
giunea Bihor. mit să-i facă roata fântânii. La plată, rul Winterson. Deodată se auzi din Până Ia urmă, s’au învoit. La pleca
Aproape de intrarea în sat, ţăranul scoase iar bonierul. mulţime un cetăţean oarecare, numit re, senatorul îl întrebă pe ajutorul de
sărac Ghile Florian ieşi înaintea cailor. — Ţine două căruţe, că vezi bine, pă Mapsy: primar:
— Opreşte puţin, te rog, domnule durea e a statului, bonuri nu se găsesc — Nu ascultaţi, oameni buni, minciu — Un lucru te rog să-mi spui: cine
brigadier. în drum, dar tu ai lucrat la mine şi eu nile ce vi se îndrugă aici 1 Senatorul te-a sfătuit să vii la mine ?
— Ce-i mă, ce mă opreşti în timpul sunt omul statului. Winterson e un pungaş erdinar. Se ştie — Un oarecare Mapsy a vorbit de
funcţiei ? Nu trecu mult şi-i chemă pe Petruţ că, pentru bani, el a ascuns hoţiile dumneavoastră, la o adunare electorală
— Păi cu bonul cela de lemne. De Octavian şi Şipoş să-i facă acoperiş la multor funcţionari, care, altfel, ar fi în din oraşul nostru...
când mă porţi pe drumuri, a prins a-mi fântână. La plată scoase iar bonierul. fundat puşcăria. In aceeaş zi senatorul trimise lui
pioua in casă. — Ţineţi băieţi, pentru 4 căruţe, că Chiar în seara aceea, ajutorul de pri Mapsy 5 dolari şi următoarea scri
— Să fii sănătos. E pădurea statu de, pădurea e a statului, bonuri nu se mar din Peekwall, care fusese la adu soare :
lui şi bonuri nu se găsesc în drum. găsesc în drum, iar voi aţi lucrat la nare şi auzise tot, a plecat direct la „Dragă domnule Mapsy. Nu te cu
Mână Şandore 1 Şi brigadierul silvic mine şi eu sunt omul statului. senatorul Winterson. nosc, dar după câte aflu, duci în ora
nici nu se mai uită la omul ce-1 oprise Dar, într’o zi, pe când Cherezi Ale — Domnule senator — începu el — şul dumitale o puternică acţiune e-
în drum. xandru se întorcea din pădure cu că viu la dumneavoastră, pentrucă am a- lectorală, în folosul meu. Iţi mulţu
In cele din urmă brigadierul Covaci ruţa plină cu lemne de construcţie, tot flat despre trecerea de care vă bucu mesc şi te rog să primeşti, ca recu
Gavril ajunse acasă. Şi fiindcă a venit unul şi unul, iată că-i iese înainte pre raţi în faţa autorităţilor. Numai dum noştinţă din partea mea, aceşti bani
vorba de casa brigadierului, trebue spus şedintele sfatului popular din comuna neavoastră mă puteţi salva. S’a desco şi de acum înainte să-mi faci aceeaş
că aceasta era de curând ridicată. O- Voevozi. perit că am luat 10.000 dolari din casa reclamă favorabilă, la adunările elec
mul tocmit pentru ultimele lucrări, mun — De unde sunt lemnele ? primăriei. Vă dau jumătate din sumă, torale. Al dumitale, senator Winterson"*
cise bine. Casa era gata. Brigadierul îşi — Păi, să vezi : eu am muncit bri
frecă mâinile mulţumit. gadierului, care-i omul statului, şi el
— Bravo 1 Ai lucrat cu spor. Acum mi-a dat un bon pentru lemne tot de-
să facem socoteala... ale statului.
Cu un gest mărinimos, duse mâna la De atunci s’a aflat peste tot poves
buzunarul dela piept şi scoase un car tea carnetului şi ce fel de om al sta
neţel pe care-1 bătu pe genunchi. Apoi tului era Covaci Gavril. Pungaşul a
muie creionul în gură şi complectă un trebuit să dea seama pentru toate pun
bon. găşiile sale; oamenii din sat i-au spus
— Ţine. Ai două căruţe cu lemne de când a fost demascat:
construcţie. Calitatea întâia 1 — „Ei Gavrile, ai uitat nişte prover
— Păi... ce-o să zică oamenii din be bătrâneşti, ca acestea : „Ulciorul nu
comună, care aşteaptă bonuri de-atâta merge de multe ori la apă“ şi „Să nu
timp 1 fii darnic cu bunul altuia, adică... cu
— Ce-î pădurea lor ? Pădurea e a bunul poporului".
statului şi bonuri nu se găsesc pe drum. V. STERESCU
— Bine, dar... După o corespondenţă trimisă de
— Eu sunt un om al statului, iar tu Maghiar Salvator.
Când „vorbesc" buruienile şi gângăniile
Intr’un lan de porumb din împreju cute ne-am luat la întrecere la sburat.
rimile satului Potcoava, raionul Călă Dar... m’a întrecut, — recunoscu flutu
raşi, buruienile stăteau de vorbă : rele, lăsându-şi aripele în jos.
— Ce-i cu agrominimu! acesta, fră- — Mincinosule! Ce, oamenii sboară?
ţioare ? întrebă mohorul pe ciulin. Te — Oamenii nu sboară. Doar Dionisie
pomeneşti că ni s’a împlinit veleatul. Ciobotaru a sburat, cu prilejul prelucră
— Nu te speria atâta ! îl linişti ciuli rii agrominimului. Să-l fi văzut ce-a fă
nul. Aseară treceau doi ţărani pe aici cut numai într’o singură zi : A prelu
şi i-am auzit vorbind că’n tot satul nu crat agrominimul la gospodăria colec
surst decât 3 sau 4 broşuri despre agro- tivă din satul Potcoava. Când au vrut
minim. oamenii să-i ceară câte o lămurire, el
— Dacă-i aşa, treaba-i bună. Dar
numai atâtea să fi trimis dela Bucu şi sburase. S’a oprit la căminul cul
tural şi a mai prelucrat odată agromi
reşti ? nimul. Acolo s’a ridicat un om să-l în
— Ba au trimis mai multe, numai că trebe ceva, dar Dionisie sburase iarăşi.
până la 1 Iunie, peste 2.000 de broşuri S’a oprit tocmai în satul Găunoşi, unde
- zăceau împachetate la secţia agricolă a avea de făcut aceeaş prelucrare. înco
sfatului popular al raionului Călăraşi. tro a mai sburat apoi, nu mai ştiu, căci
— Bună treabă, bună treabă 1 se bu Tito : A vorbit ?
cură o volbură, în timp ce un fluture am rămas mult în urmă. Udebistul: Da, a strigat: Trăiască U.R.S.S.!
cu dungi cenuşii se lăsă pe floarea ei — Cu tehnicieni de-alde dânsul, pu Desen de Cik Damadian (dela
albă. ţin ne pasă de agrominim, se învio Expoziţia de Slat a artelor plastice)
— Stai la un loc, mă, se scutură su rară buruenile. Nu prind oamenii nicio
părată volbura. Noi vorbim serios şi învăţătură dela dânşii.
ţie îţi arde de joacă. Acum să vă mai spun un secret: ştiţi Literatură periculoasă *
— Ba nu-mi arde deloc. Dar îmi de ce a sburat aşa repede Ciobotaru
sunteţi dragi, că de n’aţi fi voi, n’aş Dionisie ? Intr’o familie din America cei doi soţi — Asta nu se poate, protestă mama',
mai face ouă şi n’ar mai fi omizi. — De ce, de ce ? se sfătuiau ce cărţi bune trebue ştii doar că e periculos pentru copii să
— Mai încet bre, mai încet, nu ve 1— Fiindcă aşa i-a fost trasată sar să citească fiul lor, în vârstă de 12 ani. „ , . , ,
deţi ce repede s’apropie un om pe drum? cina de către Bâtlan Ştefan, şeful sec - Eu zic să-i dăm o carte despre c,teasca llteratura despre viaţa bandi-
Te pomeneşti că vine Ia prăşit 1 şi de ţiei agricole şi.Vasiliu Ştefan, şeful ser viaţa lui Truman, zise tatăl. ţilor şi pungaşilor.
spaimă, o buruiană se încolăci sdravăn viciului agricol. Să facă trei prelucrări
pe un fir plăpând de porumb. într’o zi.
— Nu vă temeţi, sări iar fluturele. II — JDar oare membrii comitetului exe Ei nu mai m int...
cunosc eu. Este Ciobotaru Dioiiisie, de cutiv al sfatului popular raional îi lasă
la sfatul popular al raionului. pe toţi să se ţină aşa de... curse de vi S’a întâmplat dăunăzi dimineaţa... Slugo'ti-americanilor mai spun
— Atunci pe el, — sare o viespe ca teză ? spuse un şoarece ieşind de sub Berlinul de Apus îşi trăia viaţa „Tratatul general“ că-i bun ?
re ascultase la vorba lor. un hat. Plină de-obidă şi sărmană — „Nu—zise vânzătorul—oameni buni
— Astâmpără-te nebuno, că-i de-al Sub cizma grea, americană. Ziarele lor azi nu spun minciuni1'... i
nostru. — Ba eu c'ed—zise grâul din preaj Trecând atunci din întâmplare Şi-apoi, c’un zâmbet ghiduşar:
— Multe mai ştii şi tu, — bombăni mă — că nu-i va mai lăsa, căci o să Pe-aproape de un chioşc cu ziare, — „Da, nu mai mint... căci nu apar
un bondar care cotrobăia din floare în Ie ducă... vântul la urechi tot ce vorbiţi Fritz Wald întreabă vânzătorul:
floare. acum voi. — „Cum mai mint cei dela Bonn Sunt tipografii'n grevă d’eri încoace,
— Pe dânsul îl cunosc. Mai zilele tre M. PALT1NEANU poporul ? Cer un adevărat tratat de pace".
TlD arul : Com binatul P o ligrafic „Casa Scânteii" — Plata Scânteii C. 2251 m
