Page 25 - Albina_1952_06
P. 25
* * P . C , d r ‘
F:
F , '£ i o A 9 Tp
I
Anul 55, Seria ll-a Nr. 234 Miercuri 25 Iunie 1952
— 8 pagini —
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul str. Dobnogeanu Gherea 2
Tel. 5.89 4 8
de conducere
ADMINISTRAŢIA
Editura de Stat—Imprimate
Mihail Sadoveanu si publicaţii — Sectorul
Gala Gaiaction Publicaţii
Bucureşti str Bnezolanu 27
Al. Cazaban Tel. 4.66.76
UZeMshisuptămfwnfă
Ion Călugăru A B O N A M E N T E
Dumitru Mihalache 7,50 lei anual
aaşeZâmlnmm* tUiUUuHtfa Un exemplar
Dumitru Corbea 15 Bani
Taxa poştală plătită in numerar cont. aprobării Dir. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942 _______________________ I
Toaîă grija pentru îndeplinirea Ţăranii muncitori îşi arată neţărmurita dragoste
întregului plan de colectare pentru partid, pentru cârmaciul poporului muncitor
a produselor agricole Pentru întreg poporul muncitor ale cinstea alegerii tovarăşului Gheorghe
Suntem în toiul verii. Pe ogoarele Această rămânere în urmă Ia colectări, gerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Con-i
patriei noastre dragi se dă bătălia re în unele raioane, se datoreşte în mare Dej, ca preşedinte al Consiliului de siiiului de Miniştri, să muncim cu în
coltării. A început şi treerişul în sute măsură încălcării liniei partidului. Par Miniştri, înseamnă un .puternic îndemn sufleţire, folosind metodele agrotehni
de sate. In aceste zile în faţa ţăranilor tidul nostru foloseşte colectările ca o
muncitori stă o sarcină deosebit de în pârghie puternică în mâna statului pen în obţinerea de noi şi minunate suc ce înaintate, pentru obţinerea unei re
semnată: îndeplinirea la timp a planului tru îngrădirea şi eliminarea chiaburilor cese în muncă. colte sporite. Vom da la timp cotele la
de colectări. Predarea cotelor este o şl speculanţilor. Purtătorul principal al Sute şi sute de mii de muncitori, co colectare şi ne vom uni într’o gospodă
îndatorire patriotică, o obligaţie stator abaterii de dreapta dela linia par
nicită prin lege, pentru ţăranii munci tidului a fost Vasile Luca. El a lectivişti, ţărani muncitori, studenţi şi rie colectivă, singura cale care va a-
tori, întovărăşiţi şi colectivişti. Toţi dus o politică care a servit ţelu funcţionari, salută cu entuziasm alege duce mai multă fericire şi belşug în
producătorii agricoli sunt obligaţi să rile duşmanilor, ale chiaburilor. Va rea în fruntea guvernului a secretarului casele noastre".
predea cota la vreme. Nu trebue să sile Luca a fost sprijinit în a- general al Comitetului Central al Par Plini de bucurie, scriind tovarăşului
existe nicio îngăduinţă faţă de chiaburi, ceastă abatere de tovarăşii Teohari
faţă de cei carc-i susţin şi le înlesnesc Georgescu şi Ana Pauker. Numai dato tidului Muncitoresc Român, a celui mai Gh. Gheorghiu-Dej, membrii gospodă
să se sustragă dela colectare. rită luptei susţinute a partidului, care iubit fiu ai poporului nostru muncitor, riei colective „Gheorghe Doja“ din co
Ţăranii săraci şi cei mijlocaşi au s’a unit strâns în jurul Comitetului Cen
datoria sfântă de a sprijini cu toate tral şi al tovarăşului Gh. Gheorghiu- şi îşi iau angajamente. muna Filipeşti-Târg-Prahova îşi înfă
puterile organele de stat care strâng Dej, a fost descoperită şi zădărni Din toate colţurile ţării sosesc zilnic ţişează recunoştinţa lor faţă de partid
cotele, să-i demaşte pe chiaburii care cită abaterea Iui Vasile Luca şi a celor
sabotează colectările şi să-i oblige, după ce l-au sprijinit. numeroase scrisori prin care ţăranii care i-a îndrumat să păşească pe dru
lege, să dea cota cuvenită statului. Indrumându-ne pe drumul unei vieţi muncitori îşi arată cu acest prilej dra mul unei vieţi noi. Ei îşi iau angaja
Oamenii muncii dela sate văd bine fericite, cum n’a mai avut poporul nos
că jstatul nostru de democraţie popu tru, partidul ne învaţă că trebue sâ gostea neţărmurită faţă de partid şi de mentul faţă de conducătorul iubit al
lară asigură, cu ajutorul produselor zdrobim orice îngăduinţă faţă de chia
agricole colectate, hrana populaţiei buri. Aşa cum spune, legea, chiaburii tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, guvernului şi partidului, al poporului
muncitoare dela oraşe şi mare parte să fie obligaţi să predea cota majorată cârmaciul înţelept al poporului nostru nostru, să desvoite necontenit gospo
din materiile prime agricole pentru cu 20 la sută. Cei care se sustrag sub muncitor, hotărîrea de a lupta fără o- dăria lor colectivă şi să lupte neînce
industria socialistă a ţării noastre. Tot orice formă dela colectare, să fie jude
odată statul vânzând unele produse caţi şi pedepsiţi aspru. dihnă pentru înflorirea şi întărirea pa tat pentru a zădărnici orice uneltire a
agricole în afara ţârii, poate cumpăra Pentru ca agricultura noastră să triei noastre şi împotriva oricărei de duşmanilor, a chiaburilor, care caută
maşini, unelte, care folosesc la întări prospere, pentru ca atât în oraşe cât
rea industriei noastre. Industria noastră şi la sate să fie belşug de bucate, tre vieri dela linia stalinistă a partidului să împiedice unirea ţăranilor săraci şi
întărită va produce mai multe tractoare, bue să ne dăm acum contribuţia la nostru. mijlocaşi în gospodării colective.
maşini agricole, îmbrăcăminte mal bună desvoltarea industriei socialiste, la con
şi mai multă, la preţuri scăzute. struirea socialismului. Numai astfel In telegrama trimisă tovarăşului Gh, Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei
îndeplinind mai bine planul de exploatarea chiaburească va fi înlătu Gheorghiu-Dej, membrii gospodăriei a- de stat din Agnita, regiunea Sibiu,
colectări, ţăranii muncitori vor contri rată pentru totdeauna, iar munca pe
bui mal mult, alături de clasa munci ogoare va fi pe deplin liberă. Pe gricole colective „23 August" din co s’au angajat să-şi înzecească străduin
toare, la înălţarea hidrocentralelor, a ogoare vor vul zeci de mii de tractoare, muna Făcăeni, regiunea Ialomiţa, îşi ţele pentru ca gospodăria din care fac
noilor uzine, la terminarea mai combine, seceta va fi combătută, satele
devreme a Canalului Dunăre-Marea vor înflori cum mulţi nici nu visează. iau angajamentul de a porni cu mai parte să fie exemplu pentru ţăranii
Neagră, la construirea socialismului în Predarea cotelor la vreme şi veghea mult elan la îndeplinirea muncilor a- muncitori.
patria noastră dragă. Cotele slujesc sta necontenită împotriva chiaburilor întă
tului pentru aprovizionarea armatei resc baza regimului nostru de demo gricole de vară, de a asigura întreţi Asemenea telegrame străbătute de
noastre populare ce stă de strajă inde craţie populară — alianţa între clasa nerea culturilor în cele mai bune con- încredere şi entuziasm au mai trimis
pendenţei şi cuceririlor pe care le-am muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
dobândit, pentru hrana copiilor din Astfel creşte puterea patriei noastre, diţiuni agrotehnice, de a face recolta membrii gospodăriei colective „Steaua
şcoli şi pentru alte acţiuni în folosul păşim mai dârz spre socialism, putem rea cerealelor şi treerişul la timp şi a Roşie" din regiunea Cluj, membrii gos
tuturor celor ce muncesc. apăra cu mai multă tărie cauza păcii.
Odată cu cotele pe 1952 trebue pre Oameni ai muncii de pe ogoare! Nu preda cotele cuvenite statului chiar în podăriilor agricole colective din comuna
date toate restanţele de cotă din 1951. uitaţi o clipă că predarea cotelor la primele zile după începerea recoltării. Batoş, regiunea Mureş, ţăranii munci
Anul trecut, în unele sate ca de pildă vreme, de către toţi producătorii agri
în Gorbăneşti-Botoşani, Platoneşti-Ialo- coli, întăreşte succesul reformei băneşti, Ţăranii muncitori din comuna Bărăş- tori din comuna Frumuşeni, regiunea
mtţa şi altele, chiaburii au fost lăsaţi ajută deosebit de mult Ia făurirea unei tii de Vede din regiunea Argeş, scriu Arad şi din alte sute şi sute de sate
să saboteze în voie şi debunăseamă pia vieţi din ce în ce mal bune la oraşe şi
nul colectărilor nu a fost îndeplinit. la sate ! în telegrama lor: „Ne angajăm ca în ale patriei noastre.
Au terminat Căminul cultural sprijină
secerişul orzului campania de recoltare
(Prin telefon dela corespondentul Membrii comitetului de conducere
nostru). al căminului cultural din comuna
Prundu, regiunea Bucureşti, după ce au
In regiunea Arad, secerişul orzului
e în toi. Luptând pentru culegerea la studiat Hotărîrea guvernului şi parti
timp a recoltei şi fără pierderi, mun dului cu privire la îngrijirea culturi
lor, recoltare şi colectare, au trecut la
citorii şi tehnicienii gospodăriilor agri discuţii şi propuneri pentru planul de
cole de stat, colectiviştii şi ţăranii mun muncă al căminului cultural. S’a făcut
citori au început secerişul de îndată ce un plan care prevede manifestări ar
orzul a dat în pârgă, aplicând învă tistice, seri culturale, conferinţe. Se
vor face fotomontagii care să înfăţişe
ţămintele agrominimului.
ze experienţa colhoznicilor sovietici în
Fruntaşe în muncile de recoltare muncile de recoltare, panouri, lozinci şi
sunt gospodăriile de stat şi gospodă gazete de perete la arie. Se vor forma
riile colective care dau pildă de apli mici biblioteci volante care vor fi duse
care a regulilor agrotehnice la seceriş la locul de muncă, unde se va orga
şi desmiriştit. niza citirea în comun a ziarelor şi
Până la 22 Iunie, în regiunea Arad revistelor. Aparatul de radio va fi ins
au terminat secerişul orzului gospodă talat la arie.
riile agricole de stat Siria, Sofronea şi Pe zi ce trece, tot mai luminoasă devine viaţa ţăranilor care, în Dela această şedinţă, colectivul de
Sânnicolaul Mic şi gospodăriile colec drumaţi de partid, au pornit pe drumul gospodăriei agricole colective muncă al căminului cultural în frun
tive din Ineu şi Apateu. şi al întovărăşirilor, drumul belşugului şi al fericirii. te cu directorul I. Târcă a şi început
In fotografie colectivistul Gheorghe Vâlcu, din gospodăria agricolă
Pe tarlaiete de pe care s’a cules or realizarea celor puse în plan.
colectivă „Viaţă Nouă" din comuna Poiana Mare, raionul Calafat, re
zul, s’a făcut şi desmiriştitul printre giunea Dolj, împreună cu familia sa, stând la masă. Gleb Statnic
clăi. corespondent
