Page 26 - Albina_1952_06
P. 26
5 A L B I N A
a
Sîatul agronomului In atenţia cercurilor agro-zootehnice
Pentru
săptămâna 30 Iunie — 7 rea lor în vederea pregătirii conserve
Foloasele desmiriştituM Iulie 1952, se recomandă următoarele lor.
lecţii şi aplicaţii practice:
Printre lucrările care ajută la spo desmiriştite. La staţiunea experimen 1. Pentru cercurile agrotehnice (cul 3. Pentru cercurile pomicol-viticole.
rirea recoltelor, desmiriştitul, adică a- tală agricolă Studina (regiunea Dolj), turi mari) : Lucrarea solului în livadă şi vie,
rătura Ia adâncime mică îndată după recolta de orz obţinută pe terenul des Aplicarea măsurilor agrotehnice la stropirile contra păduchelui de San-
recoltarea din timpul verii, are un rol miriştit a fost cu 400 kg. la hectar recoltatul grâului de toamnă şi la des Jose şi contra manei.
foarte însemnat. mai mare decât pe cel nedesmiriştit. miriştit. 4. Pentru cercurile zootehnice.
După ridicarea recoltei, seminjele Pentru toate aceste foloase, desmi 2. Pentru cercurile legumicole :
Importanţa vaccinării
multor buruieni se scutură pe pământ, riştitul este trecut printre lucrările a- întreţinerea culturilor dc legume, împotriva dalacului ; animalelor
uneori atât de multe, încât se ajunge grotehnice minime obligatorii, prevă recoltatul legumelor de sezon şi alege Amenajarea adăpătorilor la păşune;
la 10.000—24.000 seminţe pe un me zute în Ilotărîrea Consiliului de Mi
tru pătrat. Deasemenea, multe buruieni niştri din 28 Martie 1952.
din cele rămase continuă să crească Desmiriştitul trebue să se facă oda A lb i n e le s p o re s c r o d u l p l a n t e l o r
şi să se desvolte, luând apă şi hrană tă cu recoltarea, sau cel mult la 2—3
din pământ. zile după recoltare. Intre I—15 Iulie înfloreşte floarea soarelui. Mutând stupii de albine
In acelaş timp, multe insecte vătă Desmiriştitul nu se fate pe toate te în lanurile de floarea soarelui, ajutăm legatul florilor şi obţinem o pro-
mătoare şi alţi duşmani ai culturilor renurile la fel. Terenurile curate ca ducţie sporită la hectar.
folosesc buruienile drept gazde până re nu au pir sau alte buruieni cu ră
când răsar semănăturile de toamnă. dăcini tari se desmiriştesc cu discui-
De pildă volbura serveşte drept gazdă torul la 4—5 cm. adâncime, sau în
pentru insecta numită buba semănă lipsă cu plugul, ori cu polibrăzdarul
turilor; loboda ajută la răspândirea fără cormane la 7—8 cm. adâncime.
insectelor care atacă sfecla; pirul este In urma plugului se grăpează sau şi
gazdă pentru viermele de sârmă, pen mai bine se leagă 1—2 foi de grapă
tru cărăbuş ca şi pentru rugina cerea uşoară sau mijlocie după plug.
lelor. Terenurile îmburuienite cu pir, cos-
Deasemenea, după ridicarea recoltei, trei, hrean, mur sau rugi, bozi, pălă-
razele soarelui încălzesc direct suprafa midă, lăptucă, volbură, troscot, susai,
ţa pământului care astfel se usucă foar etc. se desmiriştesc cu plugul la adân
te repede. Pe de altă parte, terenul este cime de 12—16 cm. Imediat după a-
îndesat din cauza ploilor. Intr’un pă ceasta se trece cu diseuitorul în lung la
mânt îndesat apa se pierde cu multă adâncime de 5—7 cm. şi în curmeziş
uşurinţă. In câteva zile după ridicarea la 10—12 cm. pentruca să se mărun-
recoltei pământul se usucă şi apoi cra ţească bine rădăcinile buruienilor.
pă, uscăciunea pătrunzând tot mai în Terenurile cu multă pălămidă se
adâncime. In terenul uscat şi îndesat, desmiriştesc cu diseuitorul la 5 cm. a-
microorganismele aerobe (vieţuitoare dâncime, imediat după recoltare ; când
m:ci care nu se văd cu ochiul liber şl pălămidă are 2—3 frunze se ară cu
care au nevoe de aer pentru desvolta- polibrăzdarul la 10 cm. sau cu dis- Şcoli profesionale ale Rezervelor de Muncă
rea lor) nu pot produce schimbările cuitorul ta 12 cm. adâncime ; după cc
Pentru formarea de muncitori cali Examenul medical este obligatoriu
necesare pentru a asigura hrana plan pălămidă iese din nou în număr mare,
telor; în locul lor se desvoltă micro se ară cu plugul cu antetrupiţă la ficaţi necesari industriei noastre, au pentru toţi tinerii.
Actele necesare la înscrierea în şco
organismele anaerobe, care n’ati nevoe 22—23 cm. adâncime. fost create în ţara noastră, după exem lile profesionale sunt următoarele:
plul Uniunii Sovietice, şcolile Rezer
de aer, dar nu pot forma substanţe Prin mecanizarea agriculturii desmi velor de Muncă.
hrănitoare pentru plante. Cererea de înscriere timbrată şi
riştitul devine o lucrare foarte uşor de Şcolile profesionale din sistemul semnată de părinte sau tutore ; extra
Toate aceste neajunsuri se pot în executat. In urma combinelor sunt Rezervelor de Muncă pregătesc cadre sul de naştere ; certificatul de şco
drepta prin desmiriştit. Datorită des- prinse discuitoare care desmiriştesc de muncitori calificaţi pentru indus laritate ; certificatul de stare mate
miriştitului făcut imediat după recol câmpul odată cu seceratul, aşa cum se triile : metalurgică, siderurgică, mi rială, eliberat de Secţia Financiară a
tare, seminţele de buruieni încolţesc şi întâmplă acum în agricultura sovie nieră, petroliferă, chimică, transporturi, Sfatului Popular, din care să reiasă
sunt apoi distruse printr’o nouă lu tică. In gospodăriile noastre agricole construcţii, energie electrică şi electro averea pe care o posedă părintele şi
crare a pământului. In acelaş timp de stat şi în gospodăriile colective, ca tehnică. impozitul respectiv; adeverinţă dela
La examenul de admitere în şcolile întreprinderea sau instituţia unde lu
pământul se aeriseşte şi se afânează şi pe tarlalele ţăranilor muncitori în profesionale se pot înscrie băieţi şi fete crează părintele, din care să reiasă
păstrând apa. Stratul afânat prin des tovărăşiţi, tractoarele pot purta 2—3 în vârstă de 14-16 ani împliniţi. funcţia şi salariul lunar primit.
nuriştire îngădue aerului şi apei din discuitoare sau un plug cu mai multe Tinerii absolvenţi a 7 clase elemen
înscrierile se fac între 20 Iunie 1952
ploi să pătrundă mai lesne în pământ. brăzdare, care să execute arătura de tare sunt admişi numai pe baza şi 10 Iulie 1952 la şcoala profesională
Experienţele făcute la Institutul Sa- desmiriştire în timpul cel mai scurt. examenului medical, fără examen din localitatea cea mai apropiată de
ratov din U.R.S.S. au arătat că în te O arătură adâncă de 18—25 cm. fă teoretic. domiciliul părinţilor.
renul desmiriştit se găsesc pe fiecare cută la 2—3 săptămâni după desmi Deasemeni, sunt admişi în aceleaşi Examenul de admitere începe în ziua
metru pătrat cu 74,25 litri mai multă riştit, înfoiază pământul pe o adânci condiţiuni şi cei care au rămas cori de 14 Iulie 1952.
apă decât în cel nedesmiriştit. me mai mare făcându-1 în stare să jenţi ia examenul de absolvire a 7 clase, Lămuriri suplimentare se pot cere
cu obligaţia de a-şi da corijenţa în
Recoltele obţinute pe tarlalele des- primească mai multă apă şi mai mult sesiunea de toamnă. dela Secretariatul oricărei şcoli profe
miriştite au fost întotdeauna mai mari aer, sporind foarte mult foloasele a- Candidaţii cu 4, 5 şi 6 clase elemen sionale din sistemul Direcţiei Generale
decât acelea obţinute pe. locurile ne- duse de desmiriştit. tare se admit pe bază de examen. a Rezervelor de Muncă.
Până acum câteva săptămâni în co De situaţia din comuna Alunu este
muna Alunu, din raionul Horezu, erau Chiaburii camuflaţi din Âiunu-Horezu vinovat şi comitetul executiv al sfatu
„numai" 14 chiaburi. După părerea lui popular al raionului Horezu. Lipsiţi
lut Zăgărin, preşedintele comitetului locaş" şi chiaburul Diaeonescu Ion. tetul executiv a! sfatului popular al co de vigilenţă, mai mulţi tovarăşi din
executiv al sfatului popular al Prin 1948 acesta era trecut chiabur, în munei nu a luat măsuri să treacă în comitetul executiv se împacă de mi
comunei Alunu, a lui Răvaş Mihai, 1949 a fost trecut ca mijlocaş, deşi fa rândurile chiaburilor pe toţi cei care nune cu o serie de elemente duşmă
agentul agricol şi a aşa zişilor „spe brica rachiu la două cazane cu alam- au exploatat şi exploatează pe ţăranii noase şi au încadrat aparatul finan
cialişti" ai secţiei financiare a raionu bice proprietatea lui, deşi avusese câr muncitori. Organizaţia de bază a ana ciar numai cu aşa zişi „specialişti".
lui Horezu, „puteai să cauţi cu lu ciumă, moară şi-şi lucra cele 15 hec lizat adânc felul cum s’a manifestat Iată de ce la secţia financiară a ra
mânarea şi n’ai mai fi găsit măcar un tare cu clacă şi în dijmă şi a specu abaterea de dreapta în această comună, ionului Horezu găseşti pe fiul de mo
chiabur de leac". lat cu câinoşie în timpul secetei. Fos a arătat în bună paste pe toţi cei ce şier Păunescu Petre, p^ legionarul fost
Aşa se face că timp de trei ani de tul referent Ioniţă Pandia, ginerele trebuesc trecuţi în rândul chiaburilor. şef de cuib Luculescu P., pe chiaburul
zile Vasile Murarete a fost ţinut drept chiaburului, a modificat prin registre Comitetul executiv al sfatului popular Victor Iliescu, etc.
mijlocaş. Cât de „mijlocaş" a fost Mu şi l-a botezat pe chiabur drept mijlocaş. a continuat să meargă însă pe o linie Nu e de mirare astfel că după
rarete, o dovedeşte faptul că în 1949 Pierzând cu desvârşire dragostea faţă ce slujeşte numai chiaburilor. In felul ce o parte din chiaburi au fost
a avut peste 22 hectare pământ, iar de clasa muncitoare şi ţărănimea mun acesta Gheorghe Munteanu, proprietar scoşi din rândul mijlocaşilor, „spe
până în 1951 s’a îmbogăţit şi mai citoare, Zăgărin, preşedintele comitetu. a 50 pogoane pământ, 50 oi, boi, cai, cialistul" legionar Luculescu P.,
mult prin jaf, adunând peste 25 hec lui executiv al sfatului popular comu care exploatează braţe de muncă până care a trecut prin comună în ?,inspec
tare. Murarete, care e proprietar şi a nal a devenit unealta chiaburilor. la 600 zile pe an, a rămas trecut ca ţie", s’a declarat nemulţumit de felul
unui cazan de ţuică, a speculat fără Preşedintele sfatului popular şi a- mijlocaş. Tot mijlocaş este trecut ş^ cum au fost categorisiţi chiaburii. El
milă pe timpul secetei, a exploatat pe gentul agricol, care este şi vicepreşe Achim Gaşa, proprietar a 15 pogoane şi-a manifestat deschis dorinţa ca mulţi
cei cu care îşi muncea pământul şi dinte al sfatului popular, au îngăduit pământ şi care, cu ajutorul cazanului dintre chiaburi să fie socotiţi „mijlo
stoarce şi astăzi sudoarea Valeriei şi îngădue ca chiaburii să nu predea de ţuică, jefueşte ca în codru. Aseme caşi".
Crăciun, pe care o ţine slugă. cotele către stat. Chiaburul Ilie Avra- nea lor au mai rămas trecuţi în rândul Comitetul executiv al sfatului popular
Tot pe nedrept a fost socotit mijlo mescu a rămas să dea 1.140 kg. grâu mijlocaşilor şi alţi mulţi chiaburi. raional trebue să treacă de îndată la
caş şi chiaburul Vlăduţă Ion, care pe încă din 1950. Pantelimon Avram — In abaterile ce se fac în ceeace pri măsuri contra uneltelor duşmanului. El
lângă 15 hectare pământ mai are joa- rudă apropiată a agentului agricol — veşte scoaterea chiaburilor din cate trebue să tragă la răspundere pe pre
găr, moară şi cazan de ţuică. La fel a fost „păsuit" pentru mal multe sute goria mijlocaşilor se vădeşte nu numai şedintele sfatului popular al comunei
a fost trecut prin înşelăciune în ca de kilograme de grâu datorate statu acţiunea duşmănoasă a uneltelor chia- Alunu şi pe ceilalţi duşmani strecuraţi
tegoria mijlocaşilor şi Năjruin D. A- lui încă din 1950. bureşti strecurate în conducerea sfatului în aparatul de stat.
drian, chiabur cu moară, joagăr, Nici după ce în comună s’a prelu popular comunal, ci şi faptul că cate Să fie aplicată linia partidului, aşa
maşină de darăcit, batoză, două case crat articolul redacţional din ziarul gorisirea chiaburilor s’a făcut între cum ne învaţă iubitul cârmaci al po-
şi pământ prin părţile Gorjului. „Scânteia" din 3 Iunie a. c. : „Pentru patru pereţi, din biro-u, fără a cere porului, tovarăşul Gheopghe Gheorghiu-
Sa vederti1 cum a fost botezat „mij continua întărire a partidului", comi sprijinul masei ţăranilor muncitori. Dej.
