Page 27 - Albina_1952_06
P. 27
"Tţ
A L B I N A 3
La seceriş Activitatea brigăzilor artistice
pe tarlaua gospodăriei de stat de agitaţie în timpul verii
De câteva zile, la gospodăriile agri Seceratul jrzului în gospodăria de Căminele culturale, casele de citit şi agitaţie trebue să cuprindă cântece,
cole de stat, pe tarlalele colectivişti stat Româneşti a pornit la vreme, po colţurile roşii din gospodăriile agricole jocuri, poezii, scenete, monoloage,
lor şi pe ogoarele ţăranilor muncitori trivit agrominimului. Şeful de echipă colective, învăţând din Bogata expe strâns legate de sarcinile care stau în
p început recoltarea orzului. Drumov Gheorghe, responsabilul tru rienţă sovietică, organizează în lunile faţa ţărănimii muncitoare în această
In multe părţi ale regiunii Dolj, re- pului dela Teasc, a urmărit zilnic fa de vară, la locul de muncă, o vie agi perioadă. Programul trebue să cuprin
toltarea orzului este pe sfârşite. Co zele de coacere a orzului. Pe ziua de taţie politică de masă pentru buna des dă, deasemeni, opere despre patrio
lectiviştii din comunele Galicea Mare, 15 Iunie a observat că într’o zi-două făşurare a muncii, folosind „brigăzile tismul fierbinte, strâns împletit cu in
Poiana Mare şi Piscul Vechi, au termi orzul va fi în pârgă; a anunţat condu artistice de agitaţie”. ternaţionalismul proletar, despre lupta
nat seceratul orzului. In gospodăriile cerea gospodăriei şi a doua zi a pri Astfel cămrnul cultural din comuna pentru pace, despre ajutorul ce ni-l dă
de stat din comunele Tâmbureşti, Se- mit maşinile; 3 tractoare, 3 secerâ- Străjeştii de Sus-Vâlcea, sau cei din Uniunea Sovietică. Brigăzile artis
garcea şi Mihăiţa, unde recoltarea se toare, discuitoare, greble mecanice şi' corn. Bradu, regiunea Sibiu, atât în tice au datoria să arate ţărănimii
face cu ajutorul combinelor autopropul o combină. Deoarece orzul nu avea a- vara trecută cât şi în primăvara a- muncitoare că trebue să-şi îndepli
sate (care merg singure, fără să aibă celaş stadiu de coacere în întreaga ceasta au organizat brigăzi artistice de nească îndatoririle faţă de stat şi să
nevoe de tractor) trimise din Uniunea tarla, adică nu era peste tot la fel de agitaţie la locul de muncă contribue mai mult, alături de clasa
Sovietică, lucrările sunt mult înaintate. copt, şeful de echipă a băgat seceră- Brigada artistică de agitaţie este un muncitoare, la opera de construire a
Ţăranii muncitori urmează pilda gos toarele în primul rând în porţiunea de colectiv, format deobicei din 3 până la socialismului.
podăriilor de stat şi a gospodăriilor lângă pădure, unde coacerea ajunsese 8 sau 10 activişti culturali, care se Înainte de începerea programului ar.
colective. Ţăranul muncitor Chiţibura în pârgă. deplasează la locurile de muncă, adică tistic, cel mai bun vorbitor dintre
Ilie din Mihăiţa, a început secerişul Odată cu pregătirea de seceriş, to la câmp, la arii, centre de colectare, membrii brigăzii, conferenţiarul, va
orzului în aceeaş zi cu gospodăria de varăşul Drumov a luat şi alte măsuri. etc., unde în timpul repaosului prezintă face o scurtă dare de seamă asupra
stat din comună. El a organizat aria lângă apa Maminii. scurte programe cultural-artistice mo felului cum merg muncile, legând
editează strâns situaţia locală de problemele
bilizatoare.
Deasemenea,
★ A cerut batoze în vederea treerişului. „Foaia de luptă”, difuzează broşuri, interne şi externe. Programele prezen
Magazia de cereale, a fost curăţită şi
Iată-ne pe tarlaua cu orz a gospodă ajută la întocmirea graficelor, 1 note tate trebue să fie scurte.
riei agricole de stat din Româneşti desinfectată. lor fulger şi tablelor de onoare, par Scoaterea „Foii de luptă” este o sar
Tarlaua aflată în hotarul comunei ★ ticipă la pavoazarea locului de mun cină importantă a brigăzii artistice de
Teasc, se întinde cât vezi cu ochii dela La gospodăria de stat din Româ că. Recrutarea membrilor în brigada agitaţie. „Foaia de luptă” cuprinde ar
balta Mamina până’n Jii. In marea neşti secerişul orzului a început la de agitaţie trebue să fie un prilej de ticole despre tovarăşii cari s’au evi
alburiu-gălbue de orz vâslesc 3 sece- timp şi lucrarea se desfăşoară repede întărire a activităţii artistice, scoţând denţiat, sau caricaturi despre negli
rători-legători, purtate de tractoare. pentru a nu avea pierderi. Totuşi, în şi alungând din echipe pe toţi chia jenţa altora şi în mod deosebit face
burii şi uneltele lor. demascăii concrete ale duşmanului de
Snopii care ies legaţi din maşină sunt unele privinţe, la această gospodărie
Membrii brigăzii vor fi recrutaţi din clasă. Ea trebue să constitue un mij
strânşi în clăi de către echipele de mai sunt lipsuri care trebue curmate
rândul muncitorilor, învăţătorilor, func loc însemnat de informare politică a
muncitori. In urmă, greblele mecanice fără întârziere pentru ca muncile de ţărănimii muncitoare. După ce a fost
ţionarilor şi trebue să fie cele mai
trec peste mirişte în lungiş şi’n curme recoltare să se facă la timp şi în bune bune forţe ale căminelor culturale şi întocmită, se afişează şi la gazetele dela
ziş, astfel ca niciun spic să nu se condiţiuni. De pildă, brigăzile nu au ale colţurilor roşii din gospodăriile arii, centre de colectare, cât şi la ga
piardă. Noaptea, printre clăile aranjate piese de schimb de rezervă. In ziua de agricole colective. Pentru întărirea zetele ceiăţeneşti din sat.
brigăzilor de agitaţie se vor încadra Programul artistic şi materialul fo
în linie dreaptă, tractoriştii desmiriş- 20 Iunie s’a rupt un înodător la o se-
elevi şi studenţi aflaţi în vacanţă, ele losit pentru „Foaia de luptă” sunt în
tesc cu discuitoarele la lumina faruri cerătoare-legătoare şi a trebuit ca mentele cele mai potrivite. tocmite de responsabilul brigăzii la
lor dela tractoare. piesa să fie adusă dela centrul gospo Prin toate formele sale de activitate, olaltă cu membrii acesteia şi împreună
Bună treabă fac maşinile : 7 hectare dăriei la o depărtare de 20 km. Intre brigada de agitaţie are rolul de a cu conducerea instituţiilor cultural-
secerate pe zi, când pentru un pogon timp maşina a stat. duce o muncă permanentă de infor educative, cerând dela bun început
abia prididesc 5 oameni care lucrează In gospodăria de stat din Româneşti mare politică a ţărănimii muncitoare sprijinul organizaţiei de partid, fără
despre sarcinile politico-economice de care nu se poate desfăşura o bună
cu secera. Tractoristul Stanciu Gheor- nu s’a dat toată atenţia însuşirii şi
care stau in faţa tuturor oamenilor şi temeinică activitate.
ghe şi cu Fota Constantin, mecanic pe aplicării de fiecare muncitor şi tehni Din întreaga activitate a brigăzilor
muncii din ţara noastră. Totodată bri
secerătoare, au depăşit norma b sece cian a minimelor agrotehnice. însuşi gada va sprijini îndeplinirea sarcini de agitaţie, din programul artistic
riş, făcând 12 hectare în 15 ore de inginerul şef nu aplică agrominimul lor prafftice imediate, impuse de buna prezentat, din fiecare cântec, joc, poe
lucru. cum trebue. De pildă, deşi pe miriştea desfăşurare a campaniilor agricole în zie, să facem un îndemn pentru ţă
curs, îngrijirea culturilor, seceriş, tre- rănimea muncitoare în câştigarea bă
Deodată privirea îţi este atrasă de o de orz dela Teasc au rămas multe bu-
eriş, colectare, etc. tăliei pentru pâinea poporului.
uriaşă maşină. Departe în mijlocul rueni cu rădăcini tari cum sunt pălă-
Programul brigăzilor artistice de DINU VAS1LE
tarlalei de orz ce pare nesfârşită, lu mida şi pirul, desmiriştitul se face cu
crează o combină autopropulsată de discuitorul la 5—6 cm. adâncime şi nu
fabricaţie sovietică. Combina e nouă- cu plugul Ia 12—16 cm. adâncime, Vom strânge recolta
nouţă. Ea seceră, treeră orzul şi din după care să se treacă cu discuitorul în timpul cel mai scurt
când în când varsă boabele din mers în lungiş şi curmeziş.
în căruţe; paiele le strânge şi le lasă înlăturând din mers aceste lipsuri, De cum a apărut Hotărîrea Consi căminului cultural au avut Ioc două
liului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C.
din loc în loc în căpiţe' mari pe câmp. dând importanţa cuvenită aplicării conferinţe, la care tehnicienii agro
al P.M.R. din 6 Iunie, noi am prelu
Combina este o adevărată uzină pe minimelor agrotehnice la toate lucră nomi eu vorbit despre recoltare şi des-
crat-o în comitetul executiv al sfatului
roate care parcă înghite hectare de rile de recoltare, gospodăria de stat miriştit.
popular şi apoi la căminul cultural, în
orz, secerând şi treerând câte 15 hec din Româneşti va putea obţine suc Comitetul executiv i-a obligat pe
faţa a numeroşi ţărani muncitori.
tare pe zi; combina înlocueşte munca cese şi mai mari în muncă, fiind pildă chiaburi să termine cât mai repede pre
După ce am prelucrat Hotărîrea, am
a 160 oameni. vie pentru ţăranii muncitori. gătirii, ca să nu îngreuneze bunul
făcut un plan de muncă în care am
mers al recoltării. Când unii chiaburi
arătat cine din comitetul executiv se
ca Stănescu Ion, Vasile Stănculescu,
A început secerişul ocupă de reparaţii, de .controlul şi Stan Uiescu, FI. Georgescu, tărăgăneau
funcţionarea atelierelor, de organizarea
cu repararea uneltelor, ei au fost de
ariilor şi de celelalte munci care asi
mascaţi în faţa comunei de către de
gură reuşita campaniei de recoltare.
putaţii sfatului popular. Comitetul exe
Datorită muncii organizate, ţăranii
cutiv a luat măsuri, obligându-i pe
muncitori şi-au reparat uneltele înainte
chiaburi să facă toate pregătirile de
de vreme. La 15 Iunie toate repara
recoltare.
ţiile erau terminate în comuna noastră
Deasemeni, îndrumaţi de organiza
In fruntea muncilor de pregătire a
ţia de partid, am luat legătură cu în
campaniei de recoltare sunt comuniştii
văţătorii, pentru strângerea spicelor
Cazacu Ion, Dobre Marin, Staicu Gh.
rămase pe mirişte cu ajutorul pionie
şi alţii.
rilor şi elevilor.
In comună am pregătit 4 arii, dintre
Ducând la bun sfârşit planul nostru
care 2 electrificate, peniruca lucrul să
de muncă, suntem siguri că vom ter
meargă şi noaptea şi să facem treerişul
mina recoltarea cu 5 ziie înainte de
în cât mai scurt timp. S.M.T.-Costeşti
termen. Astfel noi contribuim la în
ne vine în ajutor dându-ne pentru tre-
tărirea alianţei între clasa muncitoare
eriş 4 batoze reparate în bune condi
şi ţărănimea muncitoare, la întărirea
ţiuni.
succesului reformei băneşti.
O altă preocupare a sfatului popular
este aceea de a populariza prin cămi MARIN DOBRE
Secerişul orzului la ferma Academiei Republicii Populare Române nul cultural agrominimul în ce priveşte secretar al sfatului popular al
'(comuna Dârvari, raionul Pleniţa, regiunea Dolj). recoltarea şi desmiriştitul. In cadrul comunei Costeşti, regiunea Arge^
