Page 3 - Albina_1952_06
P. 3
3
A L B I N A
S.M.T. Sântandrei se pregăteşte După m uncă şl rezu ltate
pentru recoltare
învăţătoarea Florica Iftescu din comuna Sfântul Gheorghe, regiunea
r Dealungul şoselei care desparte dea 8 tractoare, mai multe pluguri, grape Ialomiţa, directoare a căminului cultural şi agitatoare in organizaţia de bază
lurile Mureşului de ale Sovatei, se în stelate, etc. P.M.R., duce o rodnică muncă pentru popularizarea minimelor agrotehnice.
tinde o mare verde de grăne ce undu- Odată cu reparaţiile, la staţiune se Zilele trecute, ea a adunat un grup de ţărani muncitori, cu care a mers pe
'ie în bătaia vântului. La scoaterea pregătesc cadre de batozari pentru bu câmp, arutăndu-le căi de frumoase sunt culturile pe tarlalele lucrate după
rodului bogat din dealurile povărnite, na desfăşurare a treerişulul. 12 colec ştiinţa agricolă înaintată şi cum arată cele lucrate după obiceiul din băirâni,
cu metode înapoiate.
pe alocuri pietroase şi nisipoase, au tivişti şi fii de colectivişti învaţă dela
dat un ajutor preţios şi tractoriştii dela muncitori cum să lucreze mai bine,
S.M.T. Sântandrei, regiunea Mureş. Cu pentruca recolta gospodăriilor lor co
tractoarele lor K.D.35 pe şenile, de fa lective să fie treerată in timpul cel mai
bricaţie românească, muncitorii staţiu scurt.
nii au biruit pantele înclinate uneori Muncitorii şi tehnicienii S.M.T. Sânt
până la 40 grade, au învins împotri andrei au chemat la întrecere toate
virea pământului bolovănos. Folosind Staţiunile de Maşini şi Tractoare din
metoda sovietică Ivan Buneev, a gra regiunea Mureş, pentru terminarea tu
ficului orar şi muncind în întrecere so turor reparaţiilor până la 15 Iunie. La
cialistă, tractoriştii au terminat din desmiriştit, se va aplica metoda Bu
vreme toate lucrările de primăvară şi neev, iar la treeriş metoda organizării
au făcut economii la piese de schimb ariilor a lui Neculai Brediuc. Folosind
şi combustibil în valoare de 9.000 lei. metoda Buneev, S.M.T. Sântandrei va
Abia se terminaseră însămănţările şl termina desmiriştitul în 10 zile, în loc
S.M.T-ul a început pregătirile în ve de 15 zile cât a fost planificat. Toţi
derea recoltării. întrecerea socialistă a tractoriştii vor studia minimele agro
continuat cu noi obiective. Echipa iul tehnice pentru a putea ajuta pe colec
Gheorghe Alexandru a chemat la între tivişti şi întovărăşiţi la aplicarea lor.
I. In fotografia de mai sus, se vede grâul gospodăriei agricole colec
cere echipele lui Asolaş Alexandru şi Până la începerea campaniei de seceris tive „I. C. Frimu“ din comună. Grâul a crescut des şi înalt, bate la brâu, şl
Satmary Alexandru pentru depăşirea şl treeriş, echipa artistică a staţiunii nu are r.iciun fir de buruiană. La cules, va da recolte bogate, pentru că a fost
planului şi pentru munca de calitate. va da 4 festivaluri în comunele unde pus cu semănătoarea în pământ arat adânc de tractoare, pe locul unde anul
trecut a fost mazăre. Sămânţa a fost aleasă şi bine tratată. In primăvară,
In vederea grăbirii reparaţiilor, s’a tre se duce munca de lămurire pentru for culturile au fost grăpate şi plivite de două ori.
cut la munca pe ansamble, adică pe marea de noi întovărăşiri agricole de
părţi de maşină, după metoda sovietică tip T.O.Z.
Bugacev. Astfel, în câteva zile, s’au
pus la punct 4 discuitoare, 4 batoze. C. CONSTANTINESCU
Sfatul popular al comunei Cerneie
sileşte pe chiaburi să aplice minimele
agrotehnice
Până acum trei săptămâni, lucrările al unei organizaţii de masă şi un depu
de întreţinere a culturilor se desfăşurau tat. Aceste echipe merg zilnic pe teren
foarte încet în comuna Cerneie din ra în cele opt sectoare ale comunei şi în
ionul Craiova. Din pricină că nu se deamnă pe ţăranii muncitori să facă
pliveau la timp, pe unele tarlale bu îngrijirea culturilor după recomandă
ruienile întrecuseră înălţimea culturilor rile agrotehnice. Deasemeni, au fost
de păioase. 7 luate măsuri ca în fiecare seară agen
Unii ţărani muncitori ca Zam tul agricol Constantin Nica să ţină ' 2. tată şi grâul întovărăşirii de tip T.O.Z. din comuna Sfântul Gheor
fir Constantin sau Ion lordăcjoiu o ţi scurte şedinţe cu cei trei şefi de tar ghe, aşa cum se vede in fotografia doua. Acest grâu este mai mic decât al
colectiviştilor, pentru că în întovărăşire încă nu s’a aplicat asolamentul, dar
neau morţiş că „porumbul trebue pră lale, unde fiecare să arate cum se gă totuşi este şi el cu mult mai bun decât al ţăranilor muncitori ce au lucrat
şit în luna Iunie şi apoi răriţat şi mu- sesc culturile în tarlalele ce le au în de unul singur, pentrucă a fost semănat la timp, in pământ lucrat cu maşi
şuroit aşa cum au pomenit ei din bă grijă. Acolo unde muncile au rămas în nile şi tractoarele S.M.T.
trâni". Aceste vorbe nu erau ale ţă urmă, se iau măsuri de îndreptare.
ranilor muncitori, ci venin împroşcat Deasemenea, membrii comitetului exe
de chiaburii Matei Dumitru, Oprescu cutiv al sfatului popular controlează
Dumitru, Ion Văduva şi Andreiaş Ni- zilnic pe teren felul cum se înfăptueşte
colae. Astfel voiau lipitorile satului să planul de muncă.
îndepărteze pe ţăranii muncitori de pe Ca urmare a muncii politice dusă de
calea arătată de guvern şi partid, ca comunişti şi deputaţi şi datorită confe
fea folosirii ştiinţei în agricultură, pen rinţelor cu caracter agrotehnic ce s’au
tru obţinerea de recolte bogate. ţinut cu regularitate la căminul cultu
Cu prilejul prelucrării minimelor a- ral, în comuna Cerneie s’au plivit a
grotehnice, care a avut loc la cele patru doua oară 300 hectare grâu, 150
cămine culturale din comună, comu hectare secară şi s’a trecut la praşila a
niştii şi deputaţii au dat pe faţă unel doua la porumb.
tirile chiabureşti. In faţa adunării obş Mergând zilnic pe teren, în sectoa
teşti ce a avut loc zilele trecute la că rele ce le-au fost repartizate, şefii de
minul cultural „înfrăţirea", tovarăşul tarlale au observat că în timp ce cul
Purcă Constantin, directorul căminului, turile ţăranilor muncitori Nicolae Du
a demascat pe chiaburul Ion Văduva, mitraşcu, Gheorghe Nedelcu, Gheorghe
care căuta să influenţeze oamenii, în- Răduţ, Marin Şt. Ilie sau Gheorghe 3. Şi ţăranul mijlocaş Dumitru B. Cristache se va bucura de recoltă
demnându-i să răriţeze porumbul. Di Teodor sunt îngrijite după prevederile curată, deşi în cantitate mai mică decât colectiviştii şi întovărăşiţii. El a
rectorul căminului cultural a arătat cum agrominimului şi au crescut înalte şi semănat sămânţă curată şi tratată şl a plivit buruienile la vreme, nelăsân-
du-le să năpădească lanul.
comunistul Nicolae Dobre a scos anul puternice, culturile chiaburilor Ion Vă
trecut de pe pogonul din valea Jiului duva, Dumitru Matei, Oprea Dumitru
1.200 kg. porumb, deoarece nu a rări şi Andreiaş Nicolae sunt pipernicite şi
ţat, ci a făcut trei praşiie la timp. In năpădite de buruieni. După ce şefii de
schimb porumbul lăsat în buruieni şi tarlale au arătat comitetului executiv
apoi răriţat, a dat numai jumătate din această situaţie, s’a întrunit o şedinţă
cât a dat pe pământul lui Nicolae în care tovarăşul Neamţu Ion, preşedin
Dobre. tele comitetului executiv a arătat că
In urma prelucrării agrominimului, aşa cum ne spune Hotărîrea guvernului
comuniştii Gh. Terpeş, Marin Gh. Săn- cu privire la aplicarea minimelor agro
doiu, Mihai D. Păcănoiu, deputaţii Gh. tehnice, acestea sunt obligatorii pentru
Dumitraşcu şi N. Poşca, precum şi ute- toate gospodăriile, oricui ar aparţine
iniştii Mihai Vlad şi Năstase Vizitiu, ele. In aceiaşi zi, chiaburii au fost de
au fost primii care au aplicat minimele mascaţi în faţa ţăranilor şi siliţi să-şi
agrotehnice. Ei au plivit de-al doilea îngrijească culturile, aplicând minime'e
culturile de păioase, iar Ia porumb şi agrotehnice. Apoi comitetul executiv a
floarea soarelui au făcut praşila a doua dat sarcină şefilor de târlele să con
şi răritul plantelor. Pentruca toţi ţă troleze zi de zi felul cum chiaburii îşi
ranii muncitori să urmeze pilda comu întreţin culturile. Chiaburilor ii s’a a-
niştilor, organizaţia de bază a P.M.R. tras atenţia că dacă nu vor lucra după
a îndrumat sfatul popular să-şi orga regulile agrotehnice, vor fi traşi la răs
nizeze temeinic munca. Astfel s’au orj pundere în faţa justiţiei pentru sabotaj 4. Ogorul ţăranului mijlocaş Mihail Grigore-Tonciu e alături jle al Iul
ganizat.opt echipe alcătuite fiecare din AUREL FRIGIOIU Dumitru Cristache. El n’a tratat sămânţa şi n’a plivit buruienile. lată-i şl
câte un membru de paflid, un membru redactor al ziarului „înainte" Craiova grâul: rar, pipernicit, năpădii de rapijă sălbatică, neghină şi pălămidă. El
trebue să-şi plivească imediat grâul.
