Page 30 - Albina_1952_06
P. 30
A L B I N A
Desvoltarea ramurilor Autoimpunerea O caravană a păcii
de producţie
sporeşte veniturile contrîbue la înflorirea satelor noastre Comitetul de luptă pentru pace al re
gospodăriei colective Noi şi noi construcţii se înalţă în Folosind autoimpunerea, se vor giunii Buzău a organizat şi trimis în
multe sate din toate colţurile ţării. De înălţa lăcaşuri de lumină în Răuceştii satele din cuprinsul regiunii o carava*
Către sfârşitul anului 1950 gospodă mare folos îi este ţărănimii muncitoare de Sus, raionul Tg. Neamţ, Băbeni-Ol- nă a păcii.
ria noastră colectivă a fost vizitată de în această privinţă autoimpunerea. <eţ, raionul Bălceşti, în satul Ciortea, In toate satele caravana a fost în
o delegaţie sovietică, printre care erau La adunarea populară din Tălpigi, raionul Caransebeş, în Babana, raionul tâmpinată cu bucurie. Sute de ţărani
şi doi preşedinţi de colhoz. Tovarăşii raionul Tecuci, de pildă, la care au luat Piteşti, în Sălcioara, raionul Buzău, muncitori aşteptau cu nerăbdare să as
preşedinţi de colhoz ne-au spus nouă, parte peste 800 locuitori, s’a hotărît Ciumuleşti, raionul Fălticeni, etc. culte o conferinţă şi să vadă un film
colectiviştilor, că trebue să ne gândim ridicarea unui local pentru şcoală şi a — 25 de ani a fost primar chiaburul legat de lupta pentru pace. înainte de
ce va fi în viitor în satul nostru şi că unuia pentru sfatul popular. Tudor Pavel şi şi-a clădit pentru el rularea filmului, tovarăşul Ghiţă Ion,
la temelia desvoltării gospodăriei noas 650 ţărani muncitori din Filipeşti, casă mare de n’o pot cuprinde ochii, însoţitorul caravanei, ţinea o conferinţă
tre colective, pe lângă creşterea pro raionul Galaţi, au hotărît în adunarea dar satul l-a lăsat în paragină, — au în care arăta cum se duce lupta pen
ducţiei culturilor, trebue să stea creşte- populară ca prin autoimpunere să se spus oamenii cinstiţi din satul Surduc, tru pace la noi în ţară şi în toate ţă
terea animalelor. strângă banii necesari pentru îngrădi comuna Copăcel, raionul Oradea, la rile lumii.
Am ascultat povaţa tovarăşilor sovie rea curţii şcolii şi construirea a 20 de adunarea populară, când au hotărît cu
tici. Am schimbat toate scroafele pe a- bănci pentru şcoală. toţii, cu mare însufleţire, să pornească Ori de câte ori ţăranii muncitori au
nimale de rasă York. Astăzi avem 8 Dragostea ţărănimii muncitoare pen chiar de a doua zi Ia pietruirea satului aflat veşti noi despre crimele sălbatice
scroafe gata să fete. Ne-am apucat să tru noua cultură se vede şi în ridicarea dela un capăt la celălalt. ale imperialiştilor americani săvârşite
construim un grajd în care să încapă a numeroase cămine culturale. Ţăranii împotriva poporului coreean şi pri
(După corespondenţele primite dela
80 vite. Ne-am pregătit fonduri şi până muncitori din Giuvărăşti, raionul Tur- tovarăşii: Badea Gh. Ion, Gh. Mer- zonierilor de război chinezi şi coreeni,
' la 1 Iulie vom cumpăra 15 vaci de soi. nu-Măgurele, vor avea până în toamnă leanu, Eugen Popescu, Constantin
Avem o stână cu peste 200 oi şi o căminul lor cultural cu bibliotecă şi adunările s’au transformat în manifes
Nicola, Balog Fior ian, Andriescu
crescătorie de păsări. Am pus 30 sală de cinematograf. Gh., D. Avarvarei). taţii de înfierare a barbariilor ameri
cloşti care vor mări crescătoria până cane.
la 500 păsări. Prisaca noastră a a- In 25 de zile caravana a vizitat 17
juns dela 14 la 50 stupi. Ingrăşăm comune, filmul şi conferinţa fiind ur
100 porci aparţinând oficiului de a-
chiziţionare şi îngrăşare de animale. mărite cu mult interes de peste 7.600
Ştim că pentru a putea desvolta ţărani muncitori şi colectivişti.
ferma de animale, trebue scb ne asigu Stelian Banciu
răm baza furajeră. Deaceea, anul a- Muncitorii dela gos
cesla, faţă de anul trecut, am însămân
ţat de 6 ori mai mult borceag, de 2 podăria agricolă de stat Directorul căminului
ori şi jumătate mai multă lucernă şi „7 Noembrie" din co
trifoi, de 3 ori mai mult orz, de 2 ori muna Segarcea, regiu e „foarte ocupat“
mai mult ovăz, ele. nea Dolj, au perrnit să
Noi suntem încă la începutul desvol ajute pe ţăranii munci Căminul cultural din comuna Risi
tării ramurilor de producţie. Totuşi am tori din comună, insta piţi, raionul Pleniţa, nu are nici un
înregistrat o seamă de succese care ne- fel de activitate. Serbări la cămin nu
au convins de importanţa desvoltării lând lumină electrică în s’au mai dat de multă vreme, deoare
gospodăriei prin cât mai multe ramuri. casele lor. In fotogra ce echipele artistice s’au destrămat.
Anul trecut din banii obţinuţi pe valori fie: tovarăşul Alexandru
Deasemeni, nu se organizează nici seri
ficările de carne, lapte, brânză şi pieli- Bălăcescti, şeful uzinei
cele de miel, am putut împărţi 600.000 gospodăriei agricole de culturale şi nici conferinţe. Motărîrile
lei vechi colectiviştilor pentru zilele- partidului şi guvernului nu sunt
muncă făcute, in afară de mari canti stat „7 Noembrie", îm popularizate în rândurile ţăranilor
tăţi de produse. O mare parte din bani preună cu tovarăşul Ion muncitori. Cele trei aparate de radio
ne-au slujit la mărirea fondului indi Opriţă, lucrează la in nu funcţionează. Directorul căminului
vizibil. stalarea luminii elec cultural, Ioancea Petre, spune că nu
Desvoltarea cât mai largă a ramuri trice la locuinţa colecti are timp să se ocupe de activitatea
lor de producţie, sporeşte veniturile, în vistului Dobrescu Petre.
tăreşte gospodăria colectivă, aduce culturală, fiindcă este „foarte ocupat".
belşug în casele noastre. Secţia de cultură şi artă a sfatului
popular raional trebue să ia măsuri
Vasile Novac
preşedintele gospodăriei colective pentru a îndrepta situaţia dela căminul
„Victoria" Muncelul de Sus, cultural din Risipiţi.
regiunea Iaşi M. Sinderman
întovărăşirea agricolă tip T.O.Z. din şi cele 230 hectare grâu dau semne de
comuna Nicolae Bălcescu, regiunea Aşa se întăreşte întovărăşirea mult belşug. întreaga campanie de re
Constanţa, se întăreşte mereu. coltare, precum şi acţiunea de predare
încă din toamna trecută, când a apă din comuna Nicolae Bălcescu a cotelor vor decurge după un plan
rut Hotărîrea partidului asupra mun bine chibzuit. Intovărăşiţii sunt hotă-
cii pe tărîmul construirii gospodăriilor adânc cu tractoarele S.M.T.-Dorobanţi. citori, conducerea căminului cultural a rîţi să fie printre primii pe raion la
agricole colective- şi al întovărăşirilor Apoi au .fost însămânţate cu diferite organizat 4 conferinţe despre mini predarea cotelor către stat.
agricole, comuniştii, deputaţii şi acti culturi. Căminul cultural tot timpul a mele agrotehnice. Intovărăşiţii au apli Căminul cultural mai are şi alte
viştii culturali au dus întruna muncă fost un preţios ajutor pentru întovără cat cu încredere regulile agrotehnice. forme de a sprijini întovărăşirea. Ast
de lămurire în rândurile ţăranilor mun şiţi. La cercul agrotehnic au învăţat Astfel, ei au plivit semănăturile de fel, aproape în fiecare seară se organi
citori. Chiaburi ca alde T. Mateescu, I. cum să muncească după metodele agro toamnă de două ori; prăşitul porumbu zează audiţii la radio şi citirea ziare
N. Petcuiescu şi B. Târşoagă, căutau tehnice, aşa cum muncesc colhoznicii lui merge bine; până la seceriş va fi lor. Aci vin ţăranii muncitori din afara
pe toate căile, prin fel de fel de unel sovietici. Cei care s‘au sârguit mal gata şi praşila doua, apoi va începe întovărăşirii, Intovărăşiţii şi adesea vin
tiri să împiedice înfiinţarea întovără mult să înveţe din minunata ştiinţă praşila treia. La floarea soarelui s’a şi colectiviştii. La discuţii, de cele mai
şirii. Chiaburii R. Manolache, Luca agrotehnică sunt ţăranii întovărăşiţi: început praşila treia. S’au evidenţiat în multe ori se fac propuneri pentru îmbu
Stroe, R. Vameş şi I. Vâşcea, lupi îm Petcuiescu Aloman, I. Oaida, I. Popa, munca pentru îngrijirea culturilor ur nătăţirea muncii în întovărăşire. De
brăcaţi în piei de oi, zicându-şi „buni T. Datcu, C. Putinică, Şt. Vâslan, D. mătorii întovărăşiţi: C. Pavel, C. Azur, mult folos au fost întâlnirile la căminul
gospodari", ţineau morţiş să intre şi Munteanu, M. Chirpec şi I. Oţelea. Ei M. Putinică, Safta Trandafir şi llinca cultural între întovărăşiţi şi colectivişti.
ei în întovărăşire. Dar ţăranii muncitori se duc adesea la bibliotecara căminu Neculai. Agentul agricol I. Botezatu a La aceste întâlniri intovărăşiţii au pri
nu s’au lăsat înşelaţi şi i-au demascat lui cultural, Maria Cherpec şi cer cărţi ţinut o conferinţă despre pregătirea mit diferite sfaturi din partea colecti
la căminul cultural. „N’au ce căuta agrotehnice. recoltatului şi despre predarea cotelor. viştilor care au mai multă experienţă
chiaburii cu noi în întovărăşire — spu Căminul cultural popularizează cu Intovărăşiţii au hotărît să respecte în în munca făcută pe tarlale mari, aşa
nea Aloman Petcuiescu, care azi este grijă Hotărîrile partidului şi guver tocmai Hotărîrea guvernului şi parti
preşedintele întovărăşirii. Ei nu ne vor nului. Statutul model al întovărăşirilor dului. Până acum ei şi-au reparat cele cum ne învaţă şfcinţa agrotehnică. Tot
binele. Vor să se pună deacurmezişul, agricole pentru cultivarea laolaltă a 15 semănători, plugurile pentru desmi- odată Intovărăşiţii îndeamnă cât mai
vor să ne învrăjbească... Dacă bagi pământului a fost prelucrat până a- riştit, mai au puţin şi termină de elec mulţi ţărani muncitori să se înscrie în
duşmanul în casa ta, te loveşte când cum de trei ori. S’a dat mare atenţie trificat cele două arii, etc. Curând va vara aceasta în întovărăşire, unde
nici nu te aştepţi..." Hotărîrii privitoare la întreţinerea cul începe secerişul. Pe alocuri orzul depe munca este mai bine organizată şi dă
S‘a făcut întovărăşirea. 110 familii turilor, recoltare şi colectare. După ce cele 110 hectare ale întovărăşiţilor a
cu peste 880 hectare, au pornit cu sârg această Hotărîre a fost prelucrată în început să dea în pârgă. Spicele sunt rezultate mult mai bune, decât în gos
la muncă. Cele 3 tarlale au fost arate faţa întovărăşiţilor şi ţăranilor mun mari şi bogate, au rod bogat. La fel podăria individuală.
