Page 31 - Albina_1952_06

A L B I N A
l m jiijw
Eroicul popor coreean va învinge
«/
La 25 Iunie 1952, s’au împlinit doi poporul şi să-l silească să se plece lor.'
ani de când eroicul popor coreean îşi Cruzimile hoardelor americane n’au în-*
apără vitejeşte, cu arma în mână, liber­ spăimântat poporul coreean, ci i-au
tatea şi independenţa patriei împotri­ aprins şi mai puternic ura împotriva
Politica nesdrancinatâ de pace
va cotropitorilor americani. cotropitorilor.
a Uniunii Sovietice Zadarnice au fost toate încercările In ultima vreme noi crime au fost să­
călăilor de peste Ocean de a înfrânge vârşite. De astădată sălbăticiile s’au în­
La începutul săptămânii trecute, da­ au şi folosit arma bacteriologică în voinţa de luptă a bravului popor. A- dreptat împotriva prizonierilor de răz­
torită iniţiativei Uniunii Sovietice, Con­ Coreea. In neputinţa lor de a înfrânge jutat în lupta sa dreaptă de marele boi coreeni şi chinezi. Militarii coreeni
siliul de Securitate a început la Was­ viteazul popor coreean, imperialiştii a- popor chinez, poporul coreean condus şi chinezi căzuţi prizonieri au fost su-»
hington discutarea a două chestiuni mericani şi-au luat drept aliaţi insec­ de iubitul său conducător, Kim lr Sen, puşi la torturi groaznice, în scopul de
dintre cele mai însemnate : ratificarea tele molipsite cu ciumă, holeră şi alte şi-a apărat cu eroism pământul ţării a-i face să renunţe la patria lor şi să
de către ţăvle care n’au făcut încă a- boli care seceră cu miile vieţile oame­ sale, libertăţile cucerite prin muncă şi slujească în armatele trădătoare ale lui
ceasta, a înţelegerii internaţionale în­ nilor. luptă, după ani îndelungaţi de suferinţe Ciang-Kai-Şek şi Li-Sân Man.
cheiate în 1925 la Geneva, privitoare la La Consiliul de Securitate, reprezen­ de pe urma ocupanţilor japonezi. Insula Kociedo şi celelalte lagăre de
interzicerea folosirii armei bacteriolo­ tanţii imperialiştilor caută prin min­ Deşi au trebuit să lupte cu un duş­ prizonieri au devenit adevărate lagăre
gice şi problema admiterii de noi mem­ ciuni şi făţărnicie să-şi ascundă cri­ man mult mai numeros şi înarmat pâ­ ale morţii. Nu de multă vreme bestiile
bri în O.N.U. Dar şi de astădată im­ mele. Dar popoarele nu se lasă înşe­ nă în dinţi cu cele mai moderne arme, au pornit cu tancuri, aviaţie şi trupe
perialiştii americani şi-au arătat colţii late. Ele vor şti să plătească cu vârf ostaşii Armatei Populare împreună cu înarmate până în dinţi să pedepsească
lor de duşmani înrăiţi ai omenirii. şi îndesat criminalilor ce folosesc arma detaşamentele de voluntari chinezi, au pe prizonierii care nu s’au dat înfrânţi
Se ştie că Statele Unite se numără bacteriologică. respins toate atacurile înverşunate date ci s’au împotrivit terorii sălbatice la
printre acele ţări care n’au semnat con. Propunerea admiterii de noi membri de hoardele imperialiste americane, care sunt supuşi. Nici că se poate o
venţia dela Geneva din 1925. Truman în O.N.U. este de multă vreme tără­ provocându-le totodată pierderi grele crimă mai josnică. împotriva unor oa­
şi ceilalţi guvernanţi americani nu vor gănată, tot datorită împotrivirii impe­ în oameni şi materiale de război. meni lipsiţi de apărare să porneşti
să semneze convenţia şi zic cu făţăr­ rialiştilor americani. Reprezentanţii Neputincioşi să îngenunche pe calea tancurile, mitralierele, ca şi cum te-ai
nicie că nu merită să fie adusă în Uniunii Sovietice cer să fie primite ca armelor poporul coreean, hoardele a- război cu armate întregi. Aceasta-i aşa
discuţie. De ce se feresc imperialiştii membre în O.N.U. toate cele 14 state, mericane au pornit să pustiască ora­ zisa „vitejie” a cotropitorilor ameri­
americani să aducă vorba despre aceas­ printre care şi ţara noastră, care au fă­ şele şi satele, prin Bombardamente de cani.
tă problemă atât de însemnată? De cut cereri de primire. aviaţie, să ucidă populaţia civilă. Încăl­ In lupta sa dreaptă, eroicul popor
bună seamă nu pentru că ar merge pe Convocarea Consiliului de Securitate când orice simţ al omeniei, năvălitorii coreean a avut ajutorul moral al tu­
calea păcii, ci pentru că urmăresc să-şi şi propunerile făcute de I. A. Malik, americani săvârşesc de 2 ani cele mai turor popoarelor şi îndeosebi al popoa­
ducă la îndeplinire planurile lor ne­ reprezentantul Uniunii Sovietice, dove­ înfiorătoare crime în faţa cărora pă­ relor din Uniunea Sovietică, din R.P.
bune, tocmai folosindu-se de cele mai desc încă odată politica nesdruncinată lesc şi îngrozitoarele crime ale hitle- Chineză, din ţările de democraţie
barbare arme, printre care se numără de pace a Uniunii Sovietice, care folo­ riştilor. Mintea omenească aproape că populară şi din R. D. Germană. Po­
şi arma bacteriologică. Dealtfel, toată seşte orice prilej pentru a apăra cauza refuză să-şi închipue că asemenea fără­ trivit politicii ei nestrămutate de pace,
lumea ştie că imperialiştii americani păcii. delegi se .mai pot întâlni în veacul Uniunea Sovietică n’a încetat o clipă
nostru. Mamele, bătrânii şi copiii sunt să înfiereze agresiunile americane din
Lupta poporului german sfârtecaţi şi împuşcaţi în chip sălbatic. Coreea şi să lupte pentru pace în Co­
Numai în com-una Mertal, districtul reea. In urma propunerii reprezentan­
împotriva „tratatului general" Suncihon, într’o pivniţă, supuşi la tor­ tului Uniunii Sovietice la O.N.U., I. A.
turi groaznice, au pierit 2.890 de oa­ Malik şi datorită mâniei aprige a
Poporul german se uneşte tot mai desfăşurat congresul Uniunii creştin- meni. Pentru orice om cinstit fântâna popoarelor, americanii au fost siliţi să
strâns în lupta împotriva tratatului se­ democrate din Turingia, ţinut în ora­ înseamnă locul de unde se adapă cel pornească discuţii pentru încheierea
parat militarist şi pentru un tratat de şul Weimar. însetat. Bestiile americane au transfor­ armistiţiului. Prin fel şi fel de şiret­
pace just cu o Germanie unită. Alături de lupta poporului german mat însă fântânile în mijloace de uci­ licuri americanii tărăgănesc de multă
„Vom face tot ce ne stă în putinţă sunt toate popoarele lumii şi îndeosebi dere. Numai în comuna Reni din pro­ vreme tratativele şi nu vor să încheie
pentru a împiedica punerea în aplicare popoarele Europei, care au avut în două vincia Hwanhe, cotropitorii americani armistiţiul. Miliardarilor americani pa­
a acestui tratat ruşinos — se spune în rânduri de suferit de pe urma milita­ şi slugile lor lisânmaniste au aruncat cea nu le convine. Pentru ei războiul
rezoluţia locuitorilor din Bochum din rismului german. In Franţa, Italia, într’o fântână 28 femei, apoi au astu­ este o afacere de unde pot stoarce câş­
Germania Apuseană, întruniţi într’o Anglia, ca şi în ţările de democraţie pat fântâna cu pietre. Cruzimi de fe­ tiguri mari. Niftiai în primele 6 luni
mare adunare. In locul „tratatului ge- populară, au avut loc mari adunări de lul acesta s'au petrecut cu miile. In ale anului 1951, monopolurile ameri­
nera!“ noi cerem un tratat de pace cu protest împotriva semnării „tratatului comuna Heumho, districtul Huanju, cane au avut profituri de pe urma răz­
o Germanie unită, rezultat al unor ale­ general” militarist şi a tratatului pri­ soldaţii americani au violat pe învăţă­ boiului din Coreea, care se ridică la
geri libere şi democratice”. vitor la „armata europeană”. toarea satului şi apoi au ucis-o. Trupul suma uriaşă de 27 miliarde dolari.
In acelaş timp populaţia din R. D. Poporul german, sprijinit de toate fraged al copilului ei, în vârstă de 3 Prin crimele săvârşite în Coreea, im­
Germană îşi măreşte eforturile pentru popoarele lumii, nu va înceta niciodată ani, care s’a aruncat asupra cadavrului perialiştii americani s’au dovedit a fi
întărirea economică a republicii şi a lupta pentru crearea unei Germanii u- mamei sale, a fost şi el sfârtecat, în criminalii cei mai cruzi ai omenirii.
puterii ei de apărare faţă de orice în­ nite, democrate şi iubitoare de pace, chip bestial. Chipul lor sălbatic trezeşte ură neîm­
cercare de agresiune pusă la cale de aşa cum prevăd propunerile guvernu­ Fiarele nu s’au oprit însă aci. Ame­ păcată în inima oricărui om cinstit.
imericani. lui Uniunii Sovietice cu privire la ricanii au folosit arma bacteriologică, Popoarele lumii întregi s’au ridicat
„Apărând R. D. Germană, apărăm încheierea tratatului de pace cu Ger­ cea mai crudă armă pe care nici împotriva atrocităţilor săvârşite de a-
Germania” a fost lozinca sub care s’a mania. chiar hitleriştii nu s’au încumetat s’o în­
trebuinţeze. Aşa cum au cerut guver­ mericani în Coreea. Ele cer să se pună
nanţii dela Washington şi din ordinul capăt războiului din Coreea. Şi să ţină
Creşte mişcarea populară călăului Ridgway, avioanele ameri­ minte bestiile americane: popoarele
pentru eliberarea lui Jacques Ducfos cane au aruncat muşte, ţânţari, şobo­ nu pot lăsa şi nu vor lăsa nepedppsite
lani, păianjeni şi alte insecte purtătoa­ toate crimele săvârşite în Coreea.
De câtăva vreme, guvernul francez, mărirea salariilor lor de mizerie şi eli­
la poruncile stăpânilor săi americani, a berarea lui Jacques Duclos. re de boli molipsitoare ca ciuma, ho­ Lupta poporului coreean împotriva
dat ordin ziarelor reacţionare, să umple Cu toată prigoana sălbatică a gu­ lera, tifosul. In felul acesta gândeau imperialiştilor americani este o luptă
cu minciuni zeci şi zeci de pagini în vernului împotriva comuniştilor, numă­ nelegiuiţii că vor putea să răpună dreaptă şi va izbândi.
care să-j defăimeze în fel şi chip pe rul acelora ce văd în Partidul Comu­
Jacques Duclos, pe Andre Stil precum nist Francez salvarea patriei se mă­
şi pe alţi fruntaşi, ai Partidului Comu­ reşte. Numai în ultima lună s’au îns­
nist Francez. Defăimându-i pe aceştia, cris în Partidul Comunist Francez în­ ★
ei ţineau să îndepărteze masele de că 10.000 noi membri.
Partidul Comunist Francez. Toate Din închisoarea Fresne, unde e în
scornirile, toate minciunile plăsmuite temniţat, Jacques Duclos nu încetează In lagărele pri­
împotriva lui Jacques Duclos s’au do­ o clipă lupta de demascare a guver­ zonierilor de răz­
vedit însă până la urmă a fi zadarnice, nului trădător Pinay, care nu este de boi coreeni: Aşa
Nici un om cu adevărat cinstit n’a fapt decât un guvern americanizat. A- încalcă bandiţii a-
dat crezare întregului şirag de tât se teme de mult guvernul francez mericani conven­
minciuni sfruntate inventate şi plăs­ de cuvântul lui Duclos, încât a refu­ ţia internaţională
muite de multă vreme de americani zat să-i dea voe să-şi spună cuvântul cu privire la pri­
şi guvernul lor dela Paris. în Adunarea Naţională.
In întreaga Franţă au loc manifesta­ Adevărul nu va putea fi însă multă zonierii de război,
ţii de protest, greve. Oamenii muncii vreme înlănţuit „Nimic, nimic pe lume bătându-i şi im-
puşcându-i pe oa­
sunt tot mai hotărîţi să obţină elibe­ nu va împiedica desvăluirea adevăru­ menii lipsiţi de
rarea lui Jacques Duclos. La 20 Iunie, lui şi prăbuşirea tuturor maşinaţiunilor
şi intrigi'or ministeriale” scrie Jacques putinţa de a se a-
1.700 muncitori grevişti dela uzi­
Duclos în scrisoarea sa adresată pre­ păra. Iată in foto­
nele metalurgice din oraşul Hennebont
şedintelui Adunării Naţionale. grafie cum un co­
(departamentul Morbihan) au organi­ Poporul francez, în frunte cu puter­ tropitor american
zat un „marş al foamei”, îndreptându- nicul partid al clasei muncitoare, nu va duce un prizonier
se spre oraşul Lorient unde au fost conteni lupta până când Jacques Du­ la tortură,
clos nu va fi eliberat, până când de
întâmpinaţi de 3.000 muncitori dela ar­
pe pământul Franţei nu vor fi mătu­
senalul local. Cu toţii laolaltă au ce­ *
raţi toţi trădătorii şi mişeii şi izgo­
rut reprimirea muncitorilor concediaţi, niţi ocupanţii americani.