Page 4 - Albina_1952_06

4 A L

P e n t r u c o n t i n u a i n

Zilele acestea s’a publicat* înştiinţarea al Băncii R.P.R. şi al Băncii pentru Cre­ Această politică contrarevoluţionară a mărfurile de larg consum să fie eftine, i;
cu privire la şedinţa plenară a Comite­ dit şi Investiţii, precum şi în cooperaţie, fost desfăşurată prin menţinerea vechiului umflarea preturilor agricole duce la scun
aparat financiaro-bancar burghezo-moşie-
pirea şi a mărfurilor industriale de lai
tului Central al Partidului Muncitoresc au fost menţinute şi încadrate un număr resc şi prin concentrarea în cadrul acestui consum, .la o înrăutăţire a aprovizionăr
Român, ce a avut loc în zilele de 26—27 mare de elemente duşmane, care s’au gru­ aparat a unui mare număr de foşti exploa­ satelor cu produse industriale. Ţărănime
Mai a.c. pat în jurul lui V. Luca şi care au dus o tatori, foşti agenţi de siguranţă şi alte muncitoare este vital interesată ca ii
Plenara a ascultat şi desbătut raportul intensă activitate duşmănoasă de submi­ elemente contrarevoluţionare îndepărtate dustria socialistă să se desvolte, deoarei
Comisiei de Partid care a verificat acti­ nare a regimului de democraţie populară din aparatul de stat, dându-le astfel posi­ desvoltarea industriei este baza întării
întregii economii naţionale, baza con
bilitatea de a sabota opera de construire
vitatea şi organizarea sistemului finan­ şi de sabotare a operei de construire a a socialismului. truirii socialismului în tara noastră, de
ciar din perioada 1947 (8 Noembrie) —1 bazei economice a socialismului în tara Pentru a-şi putea realiza obiectivele, şi baza creşterii bunei stări a tărănim
1952 (9 Martie) precum şi o informaţie noastră. aceşti duşmani au urmărit tot timpul ru­ muncitoare.
In lupta împotriva devierii oportunis
preliminară asupra rezultatelor verificării In opoziţie cu linia C.C., care prevede perea planului financiar şi a bugetului de dreapta, partidul nostru se călăuzeş
statului de planul economic de stat, au
făcute de Comisia de Partid care a cer­ limitarea şi eliminarea elementelor capi­ urmărit să introducă anarhie şi desordine după învăţătura Iui Lenin şi Stali:
cetat activitatea desfăşurată în sistemul taliste dela sate şi oraşe, ei au dus o poli­ în sectorul socialist al economiei, au încu­ Tovarăşul Stalin ne învaţă că devierea i
schimbului de mărfuri. tică contrarevoluţionară de stimulare şi rajat furturile şi pe jefuitorii bunurilor dreapta este deosebit de periculoasă, pei
In cursul plenarei au fost supuse ana­ avantajare a chiaburimii şi exploatatorilor poporului. trucă ea reprezintă pătrunderea influent
lizei o serie de probleme centrale ale acti­ din oraşe. Scopul urmărit era de a crea condiţiile elementelor capitaliste în clasa muncitoai
şi în partid, pentrucă ea „reflectă rezi.
vităţii partidului nostru. Plenara a con­ In politica fiscală, ei au favorizat creş­ restabilirii capitalismului în tara noastră. tenta elementelor principale ale daseh
statat cu acest prilej deplina justeţe a terea elementelor capitaliste la sate şi Această acţiune criminală a fost zădărni­ pe cale de dispariţie" (Stalin, Opere, vc
liniei partidului, care are la bază genia­ oraşe şi le-au apărat împotriva loviturilor cită, demascată şi sdrobită cu hotărîre de 12 pag. 384), — pentrucă ea „adoam
lele Învăţături ale lui Lenin şi Stalin şi dictaturii proletariatului. O mare parte partid şi de guvern, cu sprijinul masselor clasa muncitoare, subminează hotărîre
de mobilizare a forţelor revoluţionare a
uriaşa experienţă a Partidului Bolşevic. dintre chiaburi au fost trecuţi în categoria muncitoare dela oraşe şi sate. Reforma bă­ tării noastre, demobilizează clasa munc
nească a reuşit pe deplin, dând o lovitură
Conducând poporul muncitor în măreaţa „mijIocaşiIor“, dându-li-se astfel putinţa toare şi înlesneşte ofensiva elementele
operă de construire a socialismului, par­ de a se sustrage efectelor politicii de în­ puternică elementelor capitaliste dela oraşe capitaliste împotriva Puterii Sovietice
tidul nostru urmează linia de industriali­ grădire duse de statul de democraţie şi sate şi contribuind la ridicarea nive­ (Voi. 12 pag. 42).
zare socialistă, ca bază a desvoltării în­ populară. lului de trai al clasei muncitoare. Linia antipartinică a Iui V. Luca nu es-
tregii economii; de întărire şi consolidare In politica preturilor, duşmanii poporu­ 2 întâmplătoare. Ea reprezintă continuare
a alianţei între clasa muncitoare şi ţără­ lui au urmărit mărirea continuă a pretu­ Plenara C.C. ăl P.M.R. a constatat că vechilor abateri şi metode fractionisl
nimea muncitoare, în vederea îngrădirii rilor de achiziţii şi contractări de produse acţiunea acestor elemente contrarevolu­ practicate de Vasile Luca încă în perioad
şi eliminării elementelor capitaliste dela agricole alimentare în scopul creării con- ţionare s’a împletit strâns cu activitatea activităţii ilegale a partidului. V. Luca
sate şi oraşe şi transformării socialiste a ditiunilor de îmbogăţire a chiaburilor şi antipartinică şi antistatală a lui Vasile jucat un rol conducător în luptele fracţii
agriculturii; linia de întărire continuă a speculanţilor, stabilind în acelaş timp Luca. De mulţi ani, V. Luca a pierdut nişte fără de principii din partidul nc
statului de democraţie populară, ca formă preturi pentru unele mărfuri industriale simţul de clasă, s’a rupt de partid şi de din anii 1929-31, lupte care au dău. .
a dictaturii proletariatului, şi de activă destinate satelor, sub preţul de cost. Acţiu­ clasa muncitoare, a mers pe o linie a sa grav desvoltării mişcării muncitoreşti ;
participare la lupta pentru apărarea păcii nea lor duşmănoasă şi-a găsit deaseme- proprie, contrară liniei generale a parti­ partidului, ducând partidul Ia un pas d
în strânsă prietenie şi alianţă cu Uniunea nea expresia în nerealizarea planului de dului, stabilită prin Hotărîrile şi Rezolu­ lichidare. V. Luca a atras atunci şi*sir
Sovietică şi cu tarile de democraţie popu­ colectare a produselor agricole şi a pla­ ţiile Comitetului Central al Partidului dicatele în luptele fractioniste, abătâr
lară. Bazele acestei politici sunt expuse nului de achiziţii prin cooperative. Muncitoresc Român. Ei nu numai că a du-le dela sarcinile lor şi izolându-le d
în astfel de documente ale partidului, ca In privinţa finanţării economiei naţio­ fost dela început împotriva reformei bă­ masse. Deasemeni a sprijinit activ atrage
rapoartele tovarăşului Gheorghiu-Dei la nale duşmanii poporului au încercat să neşti, dar a căutat s’o lovească şi să ză­ rea U.T.C. şi Ajutorului Roşu în acest
Conferinţa naţională a partidului şi la submineze activitatea productivă a între­ dărnicească înfăptuirea ei. El a devenit lupte. Acestea se petreceau într’o perioad
Congresul Partidului Muncitoresc Român, prinderilor socialiste, întârziind dotarea purtătorul principal al abaterii de dreapta când burghezia şi moşierimea urmărea
raportul şi rezoluţia Plenarei C.C. al lor cu fond de rulment şi stabilind sarcini dela linia partidului, principalul exponent să iasă din criză, înrăutăţind şi mai mul
P.M.R. din 3—5 Martie 1949, hotărîrile de beneficii şi de pierderi planificate neco­ al oportunismului în partid. situaţia clasei muncitoare, pregătind fasci
partidului şi guvernului privitoare la respunzătoare planului lor de producţie, împotriva liniei partidului, care prevede zarea tării, deslăntuirea criminalului războ
Planul Cincinal, la Planul de Electrifi­ nevoilor şi posibilităţilor lor reale. construirea bazei economice a socialismu­ antisovietic, când, pentru înfăptuirea aces
care şi alte hotărîri ale partidului şi lu­ In privinţa industrializării socialiste a lui în tara noastră şi întărirea regimului tor scopuri mârşave, clasele exploatatoari
crări ale tovarăşului Gheorghiu-Dej. tării ei au dus o politică de frânare a in­ de democraţie populară, V. Luca a intro­ aveau nevoie de slăbirea unităţii de lupţi
Urmând cu fermitate această linie mar- vestiţiilor, îndeosebi în ramurile industriei dus în domeniile în care a lucrat o altă a clasei muncitoare şi destrămarea avant
xist-leninistă, partidul nostru, în fruntea grele, încercând să pună piedici desvoltării linie, antimarxistă, antileninistă, care gărzii sale. Pentru activitatea sa fractio
celor ce muncesc, a obţinut succese de acestor ramuri-cheie ale economiei tării şi consta în : nistă, V. Luca a fost scos atunci din con
seamă în opera de făurire şi consolidare a marilor construcţii ale socialismului — — frânarea desvoltării industriei mij­ ducere şi trimis la munca de jos.
regimului democraţiei populare, de con­ de pildă Canalul Dunăre-Marea Neagră, loacelor de producţie, deci încetinirea rit­ In 1938-39 V. Luca a contribuit Ia ela
struire a bazei economice a socialismului. „Casa Scânteii", etc. mului de industrializare socialistă a tării; borarea şi aplicarea liniei greşite de 1
Industria noastră socialistă şi, în prin­ In domeniul agriculturii socialiste au — subminarea activităţii gospodăriilor re a elementelor democratice în organ.<.a-
cipal, industria mijloacelor de producţie, urmărit să creeze condiţii tot mai grele agricole de stat şi gospodăriilor colective, tia monarho-fascistă F.R.N. (aşanumitul
creşte şi se desvoită în ritm rapid. Masse de activitate gospodăriilor de stat, blo- împiedicarea creării şi desvoltării întovă­ „Front al renaşterii naţionale"), ceeace a
tot mai mari ale ţărănimii muncitoare por­ cându-le conturile în cea mai mare parte răşirilor (tip T.O.Z.), deci îngreunarea constituit o piedică pentru organizarea de
nesc pe drumul transformării socialiste a a anului. transformării socialiste a agriculturii; către partid a unei acţiuni largi de luptă
agriculturii. Creşte continuu nivelul de Politica pe care au dus-o în domeniul — favorizarea comerţului capitalist de împotriva fascismului şi pregătirilor de
trai material şi cultural al celor ce mun­ fiscal, de credite, de contractări şi de pre­ speculă prin stabilirea preturilor de achi­ război antisovietic.
cesc. turi, stimulând îmbogăţirea păturii avute ziţii şi contractări după preturile pietii V. Luca folosea în partidul nostru me­
Politica partidului se bucură de spri­ a ţărănimii, a constituit o frână în trans­ neorganizate, ceeace ducea la slăbirea tode de înăbuşire a criticii şi autocriticii,
jinul activ al masselor largi ale poporului. formarea socialistă a agriculturii. schimbului între oraş şi sat, Ia slăbirea ceeace a dăunat creşterii sănătoase a ca­
Experienţa luptei pentru instaurarea şi In privinţa comerţului socialist de stat, leului vechi — dinainte de reformă — şi drelor şi a redus din elanul de muncă şi
întărirea regimuJui de democraţie popu­ duşmanii poporului au încercat desorga- scăderea puterii de cumpărare a salariilor; combativitatea lor.
lară, dusă de oamenii muncii sub condu­ nizarea şi lichidarea sa, trecând unele — subminarea realizării planului de co­
cerea partidului în decursul celor 8 ani ce unităţi în patrimoniul cooperaţiei, care lectări şi achiziţii a cerealelor şi altor pro­ 3
au trecut dela eliberarea României de că­ devenise în multe locuri un adăpost al duse alimentare, ceeace a dăunat grav încă demult tovarăşul Gheorghe
tre Armata Sovietică, a sădit în conştiinţa elementelor exploatatoare şi speculante aprovizionării cu alimente a clasei mun­ Gheorghiu-Dej a combătut manifestările
masselor muncitoare dela oraşe şi sate dela oraşe şi sate. citoare şi a oamenilor muncii din oraşe, oportuniste ale lui V. Luca, însă, acesta,
convingerea că politica partidului este In perioada pregătirii şî înfăptuirii re­ lovind direct în interesele lor vitale. cu făţărnicia caracteristică deviatorilor
singura în măsură să asigure înflorirea formei băneşti, aceste elemente contrare­ V. Luca a formulat în numeroase arti­ de dreapta, ş căutat să înşele partidul
patriei noastre şi bunăstarea celor ce voluţionare au acţionat intens cu scopul de cole, broşuri şi expuneri tezele liniei sale prin acceptarea formală a liniei şi hotărî­
muncesc. Deaceea poporul muncitor pri­ a împiedica şi submina aplicarea Hotărîrii rilor partidului, în timp ce în realitate
veşte politica partidului ca politica sa C. C. din Septembrie 1951 pentru efectu­ oportuniste. La rădăcina ei stă concepţia aplica propria sa linie oportunistă de
antimarxistă, că în condiţiile trecerii dela
proprie şi înlătură din calea lui pe oricine area reformei băneşti. Aceste elemente capitalism la socialism lupta de clasă nu dreapta.
se ridică împotriva liniei partidului, ru- Caracterul antipartinic al liniei Iul
pându-se astfel de popor. duşmănoase au fost sursa tuturor zvonu­ se ascute ci se stinge, pe baza aşazisei in­ V. Luca s’a desvăluit cu putere cu prilejul
Pe măsura înaintării tării noastre pe rilor cu caracter provocator şi diversionist, tegrări paşnice a elementelor capitaliste pregătirii şi efectuării reformei băneşti,
'drumul socialismului, clasele exploata­ menite să ajute elementelor capitaliste în socialism, că cheia desvoltării econo­ împotriva căreia Luca s’a ridicat direct
dela oraşe şi sate să se sustragă efectelor
mice a tării ar fi nu industrializarea so­
toare izgonite dela putere şi elementele reformei şi să producă desorientare, neîn­ cialistă, ci îmbogăţirea chiaburimii. şi făţiş. >
capitaliste pe care le generează necontenit credere şi panică în rândurile populaţiei Rezultatul acestei linii de frânare a des­ In şedinţele plenare din 29 Februarie —1
inlca producţie de mărfuri, văzând apro­ 1 Martie şi 26—27 Mai a.c., Comitetul
pierea sfârşitului lor, îşi înteţesc împotri­ muncitoare. voltării sectorului socialist al economiei Central şi-a analizat autocritic activitatea*
împotriva hotărîrilor partidului şi gu­
naţionale şi de sprijinire a sectorului ca­
virea fată de politica revoluţionară a par­ vernului, fosta conducere a sistemului fi- apreciind „drept o mare slăbiciune a sa
tidului nostru. Dar partidul şi statul de nanciaro-bancar a dus o politică dăună­ pitalist din economie, a elementelor capi­ faptul că a descoperit cu întârziere aba­
taliste dela oraşe şi sate, a fost împiedi­
JJemocratie populară, cu sprijinul entuziast toare statului şi poporului muncitor în carea aprovizionării cu produse alimen­ terea de dreapta..." (Scrisoarea C. C. al
'al milioanelor de muncitori, ţărani munci­ domeniul circulaţiei băneşti. In acelaş tare îndeosebi a muncitorilor, funcţiona­ P.M.R. către organizaţiile şi membrii Par­
tori şi intelectuali înaintaţi demască si timp, pentru a provoca nemulţumiri şi a rilor, intelectualilor din oraşe şl centre tidului din Martie a.c.).
zdrobesc uneltirile duşmanului,
săpa încrederea oamenilor muncii în muncitoreşti, împiedicarea creşterii nive­ Vasile Luca şi-a putut desfăşura activi­
partid şi guvern, ei nu au îndeplinit sar­ lului de trai al clasei muncitoare şi, în ge­ tatea sa antipartinică, pentrucă a fost
1 cina dafă de conducerea partidului de a neral, al oamenilor muncii din tara noa­ sprijinit şi încurajat de tovarăşii Teohari
plăti salariile primei chenzine din luna stră, în măsura prevăzută de partid şi gu­ Georgescu şi Ana Pauker. care au avut
Desbătând rapoartele' ce i-au fost pre­ Ianuarie înainte de reformă, neplătind vern. Aceasta a lovit totodată şi în inte­ tot timpul o atitudine de împăciuitorism
zentate, Plenara C.C. al P.M.R. a consta­ salariile la o parte însemnată de munci­ resele populaţiei muncitoare dela sate. şi sprijinire a abaterii de dreapta dela
tat că în sistemul Ministerului de Finanţe, tori din ramurile principale ale industriei. Ţărănimea muncitoare este interesată ca linia partidului.