Page 6 - Albina_1952_06
P. 6
6 A L B I N A ’
■ i— iii'Wini ■ ni' i Mui^jj.^aMug.gaeg'iwg
Popuiarizează Pregătiri în vederea secerişului şi treerişului - O tânără colectivistă
minimele agrotehnice urmeaza
şcoala de muzică
La căminul cultural din comuna Dră-
găneştl, raionul Alexandria, s’au adu Concursul dintre echipele artistice
nat mulţi ţărani muncitori. Tovarăşul ale căminelor culturale, care s’a desfă
inginer agronom Nicolae Apostol a vor şurat în vara anului trecut, a scos la
bit pe larg despre aplicarea minimelor iveală din mijlocul poporului nenumă
agrotehnice. rate talente artistice, înăbuşite mai
Comuniştii lancu Glăvan, Iulian Bar- înainte de burghezie, care ura tot
bu şi Dumitru Mocanu au fost primii ceeace era valoare populară. Cântă
care şi-au luat angajamentul să stu reţi vocali, instrumentişti, oameni care
dieze şi să pună în aplicare minimele stăpânesc măestria jocului nostru, sunt
agrotehnice. La gazeta de perete dela scoşi astăzi la lumină, iar talentul lor
căminul cultural şi la gazeta cetăţe este încurajat. Arta poporului munci
nească s’au publicat sfaturi despre fe tor creşte în sate, iar tinerele talenU,
lul in care trebue aplicate minimele fii de ţărani muncitori, sunt îndrumate
agrotehnice. în şcolile unde statul le ajută să se
desăvârşească.
Pentru popularizarea mai largă a
minimelor agrotehnice, căminul cultu La atelierul mecanic al gospodăriei agricole de stat Ţinteşti-Buzău, se Un asemenea talent descoperit cu
ral şi-a întocmit un pian bine stabilit. prilejul concursului dintre echipele ar
lucrează la repararea maşinilor pentru campania de recoltare tistice ale căminelor culturale este tâ
Buzatu Agapie năra colectivistă Alexandrina Liliac
-* Arii electrificate din comuna Bereşti-Bistriţa, raionul
Căminul cultural din comuna Mânăş- Bacău. Anul trecut, deşi avea numai 16
tur, raionul Lugoj, a organizat o seară Comitetul executiv al sfatului popular trice. Vor fi electrificate arii în comu ani, îndemnată de organizaţia U.T.M.
culturală unde s’a citit şi s’a discutat al raionului Gilort a întocmit un plan nele Novaci, Pociovaliştea, Baia de
despre minimele agrotehnice. amănunţit pentru repararea batozelor. Fier, Săcelu, Bengeşti, Băiceşti, Bum- şi de conducerea căminului cultural, a
Tovarăşul inginer agronom Toc Ioan, Planul a ţinut seama de forţele locale beşti-Piţic şi satul Poenari. primit să se ocupe de pregătirea corului
dela secţia agricolă a raionului Lugoj, a şi a fost repartizat pe comune. Pentru In buna desfăşurare a muncii, un din sat, pentru concurs. Deşi la început
răspuns la întrebările puse de ţăranii ca treerişul să se desfăşoare la timp roi important îl au şi S.M.T-urile Vân- i-a venit greu, Alexandrina Liliac a reu
muncitori. ju Mare şi Filiaşi, care pentru a grăbi şit să pregătească echipa de cor care a
şi în bune condiţiuni, s’a hotărit ca
Ţăranii muncitori I. Popovici, I. Ciu- în comunele care au electricitate, ba treerişul, vor cupla (lega) câte două fost apreciată printre primele pe regiu
rescu şi alţii şi-au luat angajamentul batoze Ia un singur tractor. ne. In finala concursului, la Bacău,
că vor aplica întocmai minime'e agro tozele să fie purtate de motoare elec I. Sbârciog Alexandrina a cântat şl singură câteva
tehnice la întreţinerea culturilor. Au construit fântână Ia locul ariei
Conducerea căminului cultural a cântece populare. Văzând că această
făcut un plan de lecţii practice şi de Satul Urecheşti din comuna Mischi, muncii de lămurire dusă de organiza- tânără este talentată, comisia a sfă
studiu, cu privire la aplicarea minime raionul Craiova, are fixată aria la ţia de bază şi de comitetul executiv tuit-o atunci să meargă şi să înveţe
lor agrotehnice. Aceste lecţii se vor punctul numit Conac. Locul este potri- al sfatului popular, ţăranii muncitori într’o şcoală de muzică. îndemnată şl
ţine în cadrul cercului agrotehnic. vit, numai că lipseşte apa în apropiere, din Urecheşti şi-au construit fântână de preşedintele gospodăriei colective,
Zeicu I. Corneliu Deaceea, în anii trecuţi, când treerişul la locul de arie. In această muncă, au Alexandrina Liliac s’a prezentat la exa
era în toi şi căldurile mai mari, oa- fost în frunte comunistul Nae Dincă, menul de admitere la Şcoala medie
Işi fac moară în comună menii se speteau cărând apă pentru maistrul fierar Ion Iiiescu, apoi tova-
ei. şi pentru maşini, dela 2—3 km. răşii Ion Gheorghe, Paraschiv Staicu, tehnică de muzică din Bacău şi a reu
De curând ţăranii muncitori din co depărtare. Viezure Ion, Dumitru Staicu şi alţii. şit. Acum ea urmează cursurile acestei
muna Ponoarele, regiunea Gorj, au în Iată însă că de curând, datorită Ilie Tita şcoli şi se strădueşle să capete cât mal
ceput construirea unei mori pentru mă multe cunoştinţe, pentru ca talentul ei
cinat. Până acum ei au transportat vo Pentru asigurarea transportului de cereale
luntar, cu 27 care, tot materialul lem In vederea asigurării transportului Podul va fi lung de să crească tot mai mult.
nos, piatra şi cimentul pentru construc de cereale dela arie la gospodărie, metri şi va fi lucrat prin muncă voJ După terminarea examenelor de
ţie. Deasemenea, au adus şi motorul sfârşit de an, Alexandrina Liliac va
ce se afla la o moară veche; după ce ţăranii muncitori din comuna Negoe- luntară de cătrer tăranii muncitori. Pâ- merge în gospodăria colectivă, unde
, _
na acum au şi fost transportate 73 m.
.
.
..
va fi reparat, motorul va fi instalat. şti, raionul Baia de Arama, au înce- cubi lemn de construcţie şi piatră. va sprijini din plin activitatea cultu
S. Ion put de curând construirea unui pod I. Stancu rală dusă de colţul roşu.
Oamenii muncii de pe ogoare se stră- Ţinând seama de această înţeleaptă
duesc să îngrijească bine culturile, pen Să ne pregătim din vreme învăţătură, comitetele executive ale sfa
tru a abţine roade cât mai bogate, pen pentru strângerea recoltei turilor populare trebue să facă, oda
tru belşugul recoltei celui de al doi tă cu muncile de întreţinere a cultu
lea an al planului cincinal. Dar nu câmp deîndată ce lanurile vor fi gata şi orzul să se secere în pârgă, iar se rilor şi pregătirile în vederea recoltă
este deajuns să lucrezi bine ogorul şi de secerat. cara la sfârşit de pârgă. rii. Potrivit planului de muncă întoc
să obţii roade bogate; trebue să le In privinţa pregătirilor de recoltare Pentru a se asigura îndeplinirea a- mit din vreme, să se controleze temei: >-
culegi şi la vremea cea inai potrivită, au depus muncă rodnică şi ţăranii mun cestor munci în bune condiţiuni, cămi nic pe teren, felul cum sunt reparate
pentru a înlătura risipa. Mulţi ţărani citori din regiunea Buzău, precum şi nele culturale au un rol important în secerătorile, batozele, tractoarele, loco-
muncitori ştiu bine că una este să tractoriştii, colectiviştii şi ţăranii să acţiunea de lămurire a ţărănimii mun inobilele, etc. Ţăranii săraci şi mijlo
seceri grâul când a dat în pârgă, în raci şi mijlocaşi din alte părţi ale ţării. citoare. Să fie folosite conferinţele ţi caşi să-şi întărească veghea faţă de
câteva zile, şi alta să-l laşi nesecerat In unele comune însă, ca de pildă în nute de agronomi şi tehnicieni şi să se chiaburii care caută să saboteze, ne-
vreme îndelungată, în bătaia soarelui şi comuna iVin in din raionul Mizil, arate cât de păgubitoare sunt obiceiu reparându-şi maşinile, sau care fac re
a vântului. Grâul copt peste măsură se nu se dă atenţia cuvenită muncii de rile moştenite din bătrâni de a nu se paraţii de formă, ca să se strice unel
scutură cu uşurinţă şi aduce pagube pregătire în vederea strângerii recolte cera când grâul e în pârgă şi de a aş tele tocmai în toiul lucrului. Chiaburii
mari fiecărei gospodării. De pildă, lor. In această comună, comitetul exe tepta anumite zile ale anului ca de pil sabotori să fie demascaţi ca Juşmani
dacă de pe fiecare spic s’ar scutura cutiv al sfatului popular nu şi-a făcut dă „Drăgaica" şi altele. ai poporului muncitor, duşmani care
un singur bob, la un hectar de grâu pa nici un fel de plan, nu s’a îngrijit în Un alt obicei împotriva căruia să vor să împiedice strângerea în bune
guba e de 120—150 kg. boabe. niciun fel ca pregătirile de recoitare să luptăm cu toată puterea, care încă mai condiţii a recoltei.
înţelegând pe deplin însemnătatea se facă din vreme. Acolo unde mai Datoria fiecărui om al muncii de pe
dăinue în unele sate, este acela de a
culegerii la timp a recoltei, membrii dăinuesc asemenea lipsuri, trebue să ogoare este aceea de a face toate sfor
începe întotdeauna lucrul numai de
gospodăriei agricole colective din co se la grabnic măsuri de îndreptare. lunea, dela capul săptămânii. ţările, pentruca recolta să fie strânsă
muna Albeşti, raionul Vaslui, au luat Aşa cum arată „Regulile agrotehnice în condiţiuni cât mai bur.e şi fără pier
din vreme măsuri pentru a-şi pune la pentru principalele plante de cultură*' Să se arate ţăranilor muncitori că deri. Pregătindu-se temeinic pentru re
punct toate uneltele trebuitoare la mun întocmite de Alinisterul Agriculturii, culesul este o treabă de sezon şi că coltare, având grijă să nu se risipească
cile de recoltare. In acelaş timp ci au trebue să se asigure din vreme toate el nu aşteaptă. Ai cules la timp, ai câş nici un spic, nici un bob, contribuim la
reparat şi magazia de *>*'■*—•* condiţiile pentru o bună recoitare. Să tigat, ne învaţă tovarăşul Stalin. Ai bunăstarea şi belşugul întregului
lele. Astfel ei. simt la se ia măsurile cuvenite pentruca grâul întârziat, ai pierdut. popor, la înflorirea şi întărirea patriei.
