Page 9 - Albina_1952_06
P. 9
.Gc • ^
Anul 55, Seria ll-a tir. 232 Miercuri 11 hir.îs IES?
— 8 pagini —
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul str.. Dobrogean u Ghorea 2
de conducere Tel. 5.89.48
ADMINISTRAŢIA
Editura de Stat—Imprimate
Mihai! Sadoveanu
si publicaţii — Sectorul
Gala Galaction Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti str Brezolaniî 27
Tel. 4 66.76
Ion Călugăru A B O N A M E N T E
Dumitru Mihalache 7,50 lei anual
aaşezâmutmor tUiihunde. Un exemplar
Dumitru Corbea
Şerban Nedelcu 15 Bani
Taxa poştală plătită în numerar cont. aprobării Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942
Cum s’a sărbătorii la Valea Roşie
îngrijirea culturilor, recoltarea ia timp
alegerea tovarăşului Gh. Ghecrghiu-Deff
şi colectarea— îndatoriri patriotice ca preşedinte al Consiliului ele Miniştri;
In acest număr al revistei publicăm coltării până Ia 20 Iunie, încheierea
Ilotărîrea Consiliului de Miniştri al contractelor cu S.M.T.-urile pentru lu Bucurie în sat
R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. privitoare la crările de vară şi toamnă tot până la
întreţinerea culturilor, pregătirea şi 15 Iunie, etc. Se arată că desmiriştitul
executarea la timp a strângerii recoltei trebue făcut imediat după recoltare,
şi executarea planului de colectări pe printre clăi; treerişul la mazăre, ră
anul 1952. Această Hotărîre a guvernu pită, muştar se va face în primele 3
lui şi partidului arată limpede că res zile după recoltare, iar la grâu, secară,
pectarea agrominimului, îndeplinirea orz, etc., va începe’ cel mai târziu la 5
tuturor lucrărilor de îngrijire a culturi zile după pornirea secerişului.
lor, strângerea recoltei Ia timp fără De foarte mare importanţă este în
nicio pierdere, desmiriştitul şi treerişul, deplinirea planului de colectări pe 1952,
precum şi îndeplinirea întregului plan la vreme şi în bune condiţiuni.
de colectare, sunt îndatoriri patriotice. Ţăranii muncitori au datoria de a
Îndeplinirea acestor îndatoriri de preda cotele imediat după strângerea
către întregul nostru popor muncitor, recoltei şi totodată să vegheze ca duş
veghea neîncetată împotriva chiaburi manii lor, chiaburii, să nu se sustragă
lor, care încearcă să împiedice dobân dela colectare. Pentru a aplica politica
direa unei recolte bogate şi predarea partidului nostru de îngrădire şi elimi
cotelor, au o mare însemnătate. Astfel nare a chiaburilor, colectările sunt unul
se întăreşte succesul reformei băneşti, din principalele mijloace pe care le fo
sporeşte schimbul de produse între loseşte statul celor ce muncesc în lupta
oraş şi sat, creşte tăria alianţei, a unirii împotriva jecmănitorilor satului.
frăţeşti, între clasa muncitoare şi ţă Totodată munca politică de lămurire Vestea cea mare că tovarăşul Gheor-< tul de bucurie. De acum vom munci
rănimea muncitoare. Succesele în lupta a ţăranilor săraci şi mijlocaşi, asupra ghe Gheorghiu-Dej a fost ales preşedin cu şi mai multă râvnă. Tovarăşul
pentru o recoltă bogată şi predarea co însemnătăţii îndeplinirii obligaţiilor tele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Gheorghe Gheorghiu-Dej este cu noi.
telor la timp ajută la întărirea Patriei faţă de stat, să fie dusă cu drag, cu a ajuns şi în satul Valea Roşie, raionul Zi şi noapte străjueşte neobosit la câr
şi lovesc cu putere în uneltirile ucigaşe pricepere şi chibzuinţă. Numai astfel Olteniţa, răspândindu-se ca fulgerul în ma ţării. Să-i ascultăm îndemnul: să
ale bogătaşilor americani. ţărănimea muncitoare va înţelege pe toate casele. Pentru a sărbători acest urmăm mai departe pilda colhoznicilor
Iată de ce este nevoie să aplicăm cât deplin că produsele agricole predate eveniment măreţ, colectiviştii şi ţăranii sovietici: să veghem necontenit ca în
mai bine regulile agrotehnice la între drept cote, nu numai că îmbunătăţesc muncitori din Valea Roşie s’au adunat rândurile noastre să nu se strecoare
ţinerea culturilor, Ia plivit şi prăşit, să aprovizionarea muncitorilor dela oraşe, cu mic cu mare în faţa căminului cul chiaburii şi uneltele lor. La noi în gos
facem polenizarea artifis-ială la vremea dar totodată sunt de mare folos fabri tural, deoarece sutele de oameni nu în podărie pătrunseseră hoţeşte şase chia
potrivită. Pregătirile pentru seceriş, cilor, ca materii prime, sprijină întări căpeau în sală. Pionierii s’au aşezat în buri şi căutau pe toate căile să ne pună
desmiriştit şi treeriş au o foarte mare rea industriei noastre socialiste. Şi cu faţă. Ei purtau în braţe portretul celui piedici. Dar nu le-a mers prea mult,
importanţă. Numai secerând şi desmi- cât industria socialistă va fi mai puter mai iubit fiu al poporului nostru — to căci urmând învăţătura tovarăşului
riştind Ia timp, respectând şi aici întru nică, ţărănimea muncitoare va primi varăşul Gheorghiu-Dej. Gheorghiu-Dej, i-am dibuit pe chiaburi
totul prevederile agrominimului, câş mărfuri industriale mai bune, mai mul Dela tribună vorbeşte colectivistul şi i-am asvârlit ca pe nişte duşmani
tigăm cu adevărat bătălia recoltării. te, mai ieftine. Gheorghe Z. Ilie. ce sunt. împreună cu echipa mea îmi
Anul acesta planul de însămânţări a Munca politică a comuniştilor, depu — Partidul, în frunte cu tovarăşul iau angajamentul să muncim cu şi mai
fost înfăptuit mai bine ca anul taţilor, activiştilor culturali, dă rod Gheorghiu-Dej, cârmaciul nostru pe multă râvnă Ia întreţinerea culturilor
trecut. Dar din cauza câtorva săptă numai când este strâns împletită cu o drumul fericirii, a condus şi conduce şi la recoltare.
mâni friguroase şi ploioase din cursul închegată acţiune organizatorică. In poporul muncitor către socialism. S’au A cerut cuvântul şi ţăranul muncitor
primăverii, n’au putut fi făcute Ia vre primul rând unităţile sectorului socia construit numeroase fabrici şi uzine noi, Marin Dinu:
me unele lucrări de întreţinere ca: pli list, gospodăriile de stat, gospodăriile se construeşte marele Canal Dunăre— — In numele ţăranilor muncitori dini
vit, rărit, prăşit, în unele regiuni din colective şi întovărăşirile trebue să fie Marea Neagră, se electrifică sute şi satul nostru, încredinţez pe tovarăşul
ţară. Aceste lucrări trebue totuşi exe pildă de organizare a muncii de recol sute de sate. Pe ogoare dudue multe mii Gheorghe Gheorghiu-Dej că vom ascul
cutate chiar acum, în zilele în care ne tare, să fie în frunte la predarea cote de tractoare. Şi în satul nostru, Valea ta şi urma poveţele partidului şi guver
pregătim de recoltare şi în care pregă lor către stat. Folosirea metodelor so Roşie, s’au schimbat multe. Astăzi nului. Vom îngriji culturile şi vom lup
tim ariile de treeriş şi bazele de recep- vietice de muncă Ia seceriş şi treeriş, avem gospodărie colectivă, cămin cul ta fără cruţare împotriva uneltirilor
ţionare a cotelor. Acum se cere foarte ca de pildă metoda Brediuc la treerat, tural, grădiniţă de copii, şcoală nouă, chiaburilor. II încredinţăm pe tovarăşul
multă muncă pentru ca toată treaba să va îngădui o mult mai bună folosire a cooperativă cu mai multe secţii... De- Gheorghiu-Dej că până în toamna a-
fie totuşi făcută. E nevoe de muncă maşinilor şi uneltelor, a tractoarelor şi acum înainte, vom face şi mai mult ceasta, cei mai mulţi dintre noi ne
pentru întărirea ţării şi fericirea copii vom înscrie în gospodăria colectivă,
multă, dar şi de foarte multă chibzuială batozelor. Se cere şi o foarte mare grijă
lor noştri. fiindcă vedem cu ochii noştri cât de
şi bună organizare. pentru paza ariilor împotriva focului, După Gheorghe Z. Ilie au luat cu bine au făcut ţăranii muncitori care
Gospodăriile agricole de stat şi gos împotriva ticăloşiilor chiabureşti. vântul zeci şi zeci de membri ai gos i-au ascultat învăţătura şi au păşit pe
podăriile colective, întovărăşirile, pre Căminele culturale au sarcina de a podăriei colective şi ţărani muncitori drumul gospodăriei colective.
individuali. După Marin Dinu au vorbit la fe!
cum şi ţăranii individuali trebue să ter sprijini bătălia întreţinerii culturilor, a
— Greu o mai duceam în trecut, — şi ţăranii muncitori Nicolae Dra-*
mine grabnic plivitul, acolo pe unde se strângerii recoltei şi a colectărilor cu
spune colectivistul Ion Năstase. Mă dij- goman, Gheorghe Anton, Ion Călin,
mai poate intra în culturi fără a Ie toate forţele ce le au Ia îndemână:
muiau boierii. Chiar după ce am alun Constantin Vasile şi alţii.
dăuna, să grăbească prăşitul şi să ia cercuri agrotehnice care să popularizeze gat boierii, mă storceau chiaburii. Dar La sfârşit, colectiviştii şi ţăranii
toate măsurile pentru repararea trac metodele sovietice, cercuri de lectură, iată că în Martie 1949, tovarăşul muncitori din Valea Roşie au tri
toarelor, maşinilor de secerat şi treerat. cetirea ziarelor şi cărţilor la arii în Gheorghiu-Dej ne-a arătat cu limpezi mis o scrisoare tovarăşului Gheorghe
me calea luminată de măreţele învăţă
a plugurilor şi tuturor uneltelor pentru minutele libere, gazetele de perete Ia Gheorghiu-Dej, în care şi-au luat angaj
turi ale lui Lenin şi ale tovarăşului
desmiriştit. S.M.T.-urile au de dat grea arii, conferinţe, programe artistice care jamentul că vor termina secerişul şi
Stalin: calea gospodăriei colective. Şi
bătălie pentru asigurarea succesului să mărească avântul în muncă şi să pe1 această cale am pornit şi eu. Aşa mi treerişul la timp, îşi vor achita cu cinste
campaniei de recoltare. In Hotărîre sunt întărească vigilenţa împotriva chia- s’a îmbunătăţit traiul. Iată de ce mă toate îndatoririle faţă de stat, pentru a
prevăzute termene, adică date fixe, până burimii. bucur atât de mult aflând că tovară contribui la înfăptuirea marilor cons
la care să fie terminate diferitele lu Ţărani muncitori, munciţi cu toate şul Gheorghiu-Dej a fost ales în frun trucţii din ţară, la întărirea leului nou.
tea guvernului.
crări de pregătire a recoltării, ca de forţele, cu toată dragostea şi hotărîrea Adunarea s’a încheiat cu un frumos
Apoi s’a ridicat să vorbească şi co<
pildă: reparaţiile până la 15 Iunie, a- pentru îndeplinirea îndatoririlor patrio program artistic dat de către echipa
lectivistul Constantin Surcel:
provizionarea cu materiale necesare re tice ce vă stau în faţă. — Vestea aceasta mi-a umplut sufle căminului cuttural.
