Page 1 - Albina_1952_07
P. 1
R. . . ’h ' i S x p . C * - ^ 1 . ' ^ . ■ y - * / T3 ' \
i f & \ \
th ' X - '- ~ sg } J
63
Anul 55, Seria ll-a Nr. Vineri 4 Iulie 1952
— 8 pagini —
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul str. Dobrogeanu Gherea 2
Tel. 5 89.48
de conducere
adm inistraţia:
Editura de Stat—Imprimate
Mihail Sadoveanu si publicaţii — Sectorul
Gala Galaction Publicaţii
Bucureşti str Bnezolanu 27
Al. Cazaban Tel. 4.66.76
“ CRei/fela suptămâmUa
Ion Călugăru A B O N A M E N T !
Dumitru Mihalache 7,50 lei anual
Dumitru Corbea aaşezămtnmtn1 Cu&utHtfe Un exemplar
15 Bani
Taxa poştală plătită In numerar conf. aprobării Dir. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942
Un îndrumar de preţ
pentru întreg poporul nostru muncitor
La consfătuirea pe ţară a muncitori jat întemeierea de noi gospodării co
lor mineri din industria carboniferă, to lective, îngăduia pe chiaburi în gospo
varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, preşedin dăriile colective şi întovărăşiri, a ne
tele Consiliului de Miniştri şi secreta glijat sectorul socialist de stat al agri
rul general al C.C. al P.M.R., a făcut culturii. T. Georgescu, deşi era pus de
o expunere de o deosebită însemnătate partid într’un post anume de unde să
pentru poporul nostru. stea de pază intereselor statului de
In expunerea sa, tovarăşul Gh. democraţie populară şi ale poporului
Gheorghiu-Dej, a înfăţişat mizeria din muncitor, a îngăduit elementelor duş
trecut şi lupta dusă de minerii din pa mănoase să-şi ducă activitatea vrăj
tria noastră, sub conducerea partidului maşă.
pentru o viaţă mai bună, precum şi Expunerea tovarăşului Gheorghiu-
schimbările adânci petrecute în viaţa Dej arată că trebue să întărim necon
minerilor în regimul de democraţie tenit alianţa între clasa muncitoare şi
populară. Minerii, datorită politicii ţărănimea muncitoare, să luptăm neîn
drepte şi chibzuite a partidului au do cetat împotriva urmărilor activităţii
bândit succese însemnate în muncă şl deviatorilor oportunişti de dreapta, să j : i i i i i p s
păşesc mereu înainte, îmbunătăţindu-şi lovim fără cruţare orice urmă a ace
mereu viaţa. stei abateri dela linia partidului. Din primele cereale treerate, colectiviştii din Sănmihaiul Român,
Minerii dau patriei a/1 aproape de Este necesar să întărim vigilenţa în regiunea Timişoara, duc la baza de recepţie cota la colectare. (Citiţi re
două ori mai mult cărbune decât se tregului popor muncitor faţă de duş portajul în pagina 3-a).
scotea în 1938. Acest lucru este foarte manul de clasă, faţă de agenţii şi co
însemnat pentru industria noastră so diţele de topor ale duşmanului. Duş
cialistă, pentru toţi oamenii muncii de mânui de clasă visează să aducă îna
la oraşe şi dela sate, deoarece industria poi vremile de robie moşierească, să Comunistul llie Ivancea a primit chitanţa Nr. 1
mineră are o foarte mare însemnătate înrobească ţara imperialiştilor ameri îndată ce a terminat treeratul or
în construirea socialismului. Minerii au cani. Foştii moşieri şi fabricanţi, chia Ia colectare. Astfel, ei a primit chitan
muncit cu spor mult mai mare în în burii, spionii, diversioniştii şi sabotorii, zului, comunistul llie Ivancea, secre ţa Nr. 1 pe raion.
trecerea socialistă, folosind şi urmând agenţii imperialiştilor americani şi ai tarul organizaţiei de partid din comu Pilda comunistului Ivancea a fost ur
pilda stahanoviştilor mineri sovietici. fasciştilor tiloişti, toţi aceşti duşmani mată de ţăranii muncitori din comu
Mecanizarea muncii în mine s’a îmbu înrăiţi nu se dau înlături dela nici o ti na Vlădila, raionul Caracal, s’a dus nă care după treeriş şi-au predat co
nătăţit deasemeni, datorită în mare căloşie. Numai veghiând cu toţii împo la baza de recepţie şi a predat cota tele către stat.
parte ajutorului primit din marea triva lor, lăsând la o parte orice nepă
Uniune Sovietică. Ca urmare a succe sare, vom împiedica sabotajul, vom pu
selor în muncă s’a îmbunătăţit din te tea îmbunătăţi din ce în ce mai mult înzestrarea agriculturii cu maşini agricole
melii şi viaţa minerilor. Sutele de şcoli şi mai repede viaţa întregului popor
de calificare, locuinţele construite de muncitor. Prin grija partidului şi a guvernului ce vor putea fi folosite la alte lucrări
curând, îngrijirea sanitară, zecile de Tovarăşul Gheorghiu-Dej arată în
biblioteci, cluburi, magazine de stat, continuare lipsurile care mai sunt în şi datorită ajutorului neprecupeţit ai agricole.
odihna în staţiunile balneo-climatence, industria carboniferă, precum şi felul marii Uniuni Sovietice şi colaborării In afară de aceste maşini, au fost
au îmbunătăţit foarte mult viaţa mine în care trebue dusă lupta pentru înde cu ţările de democraţie populară, agri
rilor. importate din R. Cehoslovacă 620 co
plinirea sarcinilor pe care Planul Cin cultura noastră este înzestrată cu tot
In expunerea sa, tovarăşul Gheorghe cinal şi Planul de Electrificare a ţării sitori, 500 secerători-legătorî şi şase
Gheorghiu-Dej a arătat râ mai avem le pun în faţa minerilor şi tehnicienilor mai multe maşini şi unelte agricole per maşini de recoltat cartofi.
greutăţi. Multe din aceste greutăţi sunt din sectorul cărbunelui. Expunerea se fecţionate.
urinarea activităţii deviaturilor opor ocupă de organizarea şi mecanizarea Numai în primele cinci luni şi jumă Industria noastră socialistă, în con
tunişti de dreapta. Purtătorii acestei muncii în mine, ridicarea nivelului de tinuă desvoltare, a livrat şi ea agricul
abateri oportuniste de dreapta în rân trai al minerilor, măsurile pentru re tate ale acestui an, Uniunea Sovietică
durile P.M.R. sunt V. Luca, A. Paoker crutarea şi pregătirea cadrelor noi de ne-a livrat 248 combine autopropulsate, turii un număr însemnat de tractoare
şi T. Georgescu. Analiza făcută de C C. mineri, protecţia muncii in mină. Apoi 140 batoze, 98 maşini de recoltat car model K.D.-35, sute de batoze, un mare
al P.M.R. după şedinţa plenară din număr de secerători-legători, desmiriş-
26-27 Mai 1952 a dovedit că A. Pauker se arată cu deosebită limpezime sar tofi, 138 combine de recoltat sfeclă şl
şi T. Georgescu nu sunt numai împă- cinile care stau în faţa întregului po 4 maşini de recoltat bumbac. titoare, selectoare şi alte maşini agri
ciuitorişti, ci — ca şi V. Luca — pur por muncitor, în faţa organizaţiilor de Dacă socotim că o singură combină cole.
tători ai devierii de dreapta dela linia partid, în faţa organelor de stat şi or
partidului. Expunerea arată limpede ganizaţiilor de masă, pentru realizarea autopropulsată iniocueşte zilnic munca Toate aceste maşini au fost reparti
cât a fost de dăunătoare şi păgubitoa Planului Cincinal, plan de făurire a a 130 de oameni şi a 12 atelaje, rezultă zate gospodăriilor agricole de stat şl
re pentru întreg poporul activitatea temeliei economice a socialismului în
dusă de deviatori, care au mers pe un ţara noastră. că aceste minunate maşini sosite din staţiunilor de maşini şi tractoare, iar
drpm de frânare a creşterii industriei Ţăranii muncitori au nespus de mul Uniunea Sovietică vor înlocui zilnic în unele au şi început să fie întrebuin
grele — industrie ce stă la temelia te de învăţat din expunerea făcută de actuala campanie de recoltare câte ţate pentru recoltarea orzului şi grâu
construirii socialismului. tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la consfă
Tovarăşul Gheorghiu-Dej analizează tuirea pe ţară a muncitorilor mineri 32.240 braţe de muncă şi 2.976 atelaje, lui.
în expunere şi felul cum deviatorii de din industria carboniferă. Luptând pen
dreapta au subminat, au împiedicat tru pâinea poporului, aplicând agro-
îndeplinirea planului de colectări şi minimul la recoltarea cerealelor, pre O mare victorie a forţelor păcii
achiziţii. V. Luca mergea pe linia încu dând de îndată cotele, ţăranii săraci
rajării speculei, a îmbogăţirii chiabu şi mijlocaşi nu trebue să uite o clipă
rilor şi speculanţilor care căutau să în că în sate uneltesc şi sabotează chia Jacques Duclos a fost eliberat
fometeze pe muncitori şi-i jefuiau pe burii, că mai sunt unii care arată în
ţăranii muncitori. V. Luca se ridica pe găduinţă faţă de chiaburi. Ţăranii Sub presiunea opiniei publice din pretinsul „complot împotriva securi
faţă împotriva pedepsirii chiaburilor muncitori contribue la construirea so
sabotori. Linia, drumul pe care mergea cialismului recoltând la vreme, predân- lumea întreagă, Jacques Duclos, se tăţii Interne a statului”.
V. Luca, lovea nu numai în interesele du-şi cotele cât mai curând, valorifi cretar al Partidului Comunist Francez, In ziua de 1 Iulie, la orele 20, to
clasei muncitoare, ci şi in ale ţărăni când mai mult prin cooperative, pălind a fost smuls din ghiarele închisorii unde varăşul Duclos a părăsit închisoarea,
mii muncitoare. Ţărănimea muncitoare în întovărăşiri după statutul model, în fUsese întemniţat. fiind întâmpinat de mii de oameni cu
are interesul să sporească tot mai mult gospodării colective şi luptând fără Judecătorii nu l-au putut găsi nicio urale. Poporul francez continuă lupta
schimbul între sat şi oraş, să se des- încetare împotriva chiaburilor şi spe vină şi deaceea au fost nevoiţi să nu pentru eliberarea lui Andre Stil, re
volte industria socialistă care stă la culanţilor. dea urmare ordinelor imperiâlişfilor a- dactorul şef al ziarului L’Humanitâ". %
baza construirii socialismului, deoarece Urmând îndemnurile partidului, ţă mericani, care au poruncit întemniţa a cărui eliberare a fost refuzată.
numai aşa se îmbunătăţeşte mereu via ranii muncitori vor avea din ce în ce rea iubitului fiu al clasei muncitoare Eliberarea tovarăşului Jacques Du
ţa întregului popor muncitor dela ora mai mult belşug în case, vor merge cu franceze. In felul acesta s’au dovedit clos a stârnit în întreaga Franţă un
şe şi dela sate. cinste pe calea construirii socialismu
A. Pauker a demobilizat organele de lui şi apărării păcii, pe calea lumi neîntemeiate toate provocările groso uriaş val de bucurie şi a fost salutată
stat ce au în grijă colectările, a întâr nată de cel mai mare şi mai iubi! lane ale poliţiei, puse la cale de guver ca o mare victorie a forţelor păcii şl
ziat organizarea întovărăşirilor de lu prieten al poporului nostru, tovarăşul nul trădător al Franţei, slugă a impe ca o puternică înfrângere n aţâţători
crare în comun a pământului, a negli I. V. Stalin. rialiştilor americani, în legătură cu lor la război.
