Page 10 - Albina_1952_07
P. 10

2
                                                                                                                                       ALBI NA

                                Sfatul  agronomului
                                                                                 Să  demascam  fără  cruţare pe  toţi duşmanii
            îngrijirea  şi  păstrarea  cerealelor                                       strecuraţi  în  gospodării  colective

                                                                                                şi  întovărăşiri  agricole
             Aplicând  din  ce  în  ce  mai  mult  re­ gros  de  3  cm.  După  ce  şi  uşa  va  fi  li­
            gulile  agrotehnice,  muncitorii  din  gos­ pită  cu  benzi  de  hârtie,  magazia  este
                                                                                  Culturile  întovărăşiţilor  din  comuna
           podăriile  agricole  de  stat,  S.M.T.-uri,  lăsată  închisă  timp  de  48—60 ore  pen­                   Gospodăriile  colective  din  raionul
           colectiviştii  şi  întovărăşiţi!,  ca  şi  ţă­  tru  ca  fumul  de  pucioasă  să  pătrundă   Jariştea,  raionul  Focşani  sunt  mult   Vaslui  au  obţinut  până  acum  o  seamă
            ranii  individuali  obţin  şi  în  acest  an   peste  tot  şi  să  distrugă  insectele  şi   mai  frumoase  decât  ale  ţăranilor  mun­  de  succese  în  muncă.  Dar  succesele ar
           o  recoltă  bogată.  Secerişul  a  început  şoarecii.                citori  care  au  continuat  să  lucreze  de
           în  multe  părţi  şi  pe  alocuri  a  pornit   In  loc  de  pucioasă  poate  fi  folosită  unul  singur  pe  petecul  lor  de  pământ.   fi  fost  şi  mai  mari  dacă  în  rândul  co­
           treerişul.  Recolta  ia  acum  drumul  ma­ o  soluţie  de  2  kg.  var  stins  în  5  litri  Datorită'  aplicării  minimelor  agroteh­  lectiviştilor  n’ar  fi  pătruns  chiaburi,
           gaziilor  şi  hambarelor.          apă,  la  care  se  adaogă  un  kilogram  nice,  porumbul  a  crescut  mare  şi  fru­  lupi  îmbrăcaţi  în  piei  de  oi.  Astfel, da­
             Hotărîrea  guvernului  şi  partidului  gaz.  Cu  acest  amestec  se  văruesc  bine                    torită  lui  N.  Buceanu,  secretarul  sfa­
                                                                                mos,  iar  grânele  ou  spice  bogate  au
           privind  felul  cum  trebue  înfăptuită  pereţii,  podeaua,  tavanul.  Deasemenea,
                                                                                început  să  îngălbenească,  semn  că  a   tului,  o  unealtă  ticăloasă  a  chiaburilor
           campania  de  vară,  dă  sarcini  în  vede-  se  vor  desinfecta  sacii,  lopeţile,  vântu-
           iea  păstrării  fără  pierderi  a  produselor  rătorile,  găleţile.  sosit  vremea  secerişului.        în  gospodăria  colectivă  din  Rădeni
           agricole.                            Cerealele proaspăt treerate nu  se pun   La  o  vreme  ne-am  trezit  însă  că  în   s’au  strecurat  chiaburi  ca  Gh.  Chel-
             Bine s’au  pregătit în  ce priveşte  păs­ în  magazie  decât  curăţate  şi  uscate.  rândurile  noastre  unii  arătau  îndoială   man,  fost  cârciumar,  proprietar  de
           trarea  cerealelor,  gospodăriile  agricole  Făcându-se  o  încercare,  s’a  văzut  că                 tractor  şi  batoză,  Hulubă  Vasile,  pro­
                                                                                în ce  priveşte  aplicarea  regulilor  agro­
           de  stat  şi  gospodăriile  colective  din  re­ cerealele  jilave  puse  într’o  magazie               prietar  a  18  hectare  de  pământ,  N.  Vă-
                                                                                tehnice.  Unii  ziceau  ba  că  minimele
           giunile  Dolj,  Timişoara,  Bucureşti.  La  umedă,  fără  a  li  se  da  vreo  îngrijire,
           gospodăria  agricolă  colectivă  din  Sân-  au  pierdut  în  6  zile  6  la  sută  din  pu­  agrotehnice  nu  sunt  bune  Ia  nimic,  ba   raru,  proprietar  a  30  hectare  pământ.
           mihaiul  Român,  regiunea  .  Timişoara,   terea  de încolţire.  Boabele au  fost mân­  că  pe  vremea  bătrânilor  nu  se  plivea   Deasemenea,  în  comuna  Valea  Hogii
           magaziile  au  fost  reparate  şi  curăţate   cate  de  păianjeni,  care  au  atacat  col­  grâul,  orzul  sau  ovăzul.  Noi  am  cău­  devenise  colectivist  chiaburul  Th.  Ene,
           din  vreme,  s’au  pregătit  carele,  căru­                          tat  mai  adânc  izvorul  tuturor  nemul­  Stăpân  pe  9  hectare  pământ,  o  turmă
                                              ţul  moale  al  seminţelor  neuscate.  A-
           ţele,  s’au  reparat  sacii  şi  prelatele.  Du­  nalizându-se  din  nou  boabele  după  9   ţumirilor.  Astfel,  am  putut  afla  că   de  peste  30  oi  şi  cazan  de  ţuică.  La
           pă  ce  au  predat  la  baza  de  recepţie co­  zile,  s’a  văzut  că  au  mucegăit  în  mare   toate  nemulţumirile  şi  îndoelile  por­  gospodăria  colectivă  din  Albeşti  pă­
           ta  cuvenită  statului,  colectiviştii  au pus                       neau  dela  Andrei  Culiţă,  Ştefan  Chi-   trunsese  în  gospodăria  colectivă  chia­
                                              parte,  au  căpătat  o  culoare  închisă, iar
           orzul  la  păstrare  în  magazii  curate,                            noc,  Ion  V.  Giurgea,  Dan  Bratu,  Gh.   burul  Mihai  Gugiman,  proprietar  a  10
                                              puterea  de  încolţire  le-a  scăzut  la  48
           încăpătoare.                                                         D.  Bratu  şi  Gh.  Meroiu.  Şi  ce  fel  de   hectare  teren,  grădinărie  şi  pomi  fruc­
                                              la  sută.
             Buna  îngrijire  şi  păstrare  a  cereale­  Uscarea  cerealelor  se  face  la  soare,   oameni credeţi că  sunt  aceştia?  Ei sunt   tiferi.
           lor  depinde  de  o  seamă  de  măsuri care   întinzând  boabele  pe  prelate.  Uscarea  chiaburi  sadea  care  se  strecuraseră  în   Aceşti  chiaburi  strecuraţi  în  gospo­
           trebue  luate  din  timp.  Dacă  nu  se  pre­  este  grăbită  prin  lopătare  După  usca­ rândul  mijlocaşilor  şi  apoi  în  întovă­  dăriile  colective  căutau  pe  toate  căile
           gătesc  din  timp  magazii  şi  dacă  recol­  re,  boabele  sunt  date  prin  vânturătoa-  răşire.     să  facă  pe  colectivişti  să  nu  vină  la
           ta  nu  este  îngrijită  în  timpul  înmaga-   re,  pentru  a  fi  curăţate  de  praf  şi  de   Am  alungat  pe  aceşti  duşmani  din   muncă  şi  se  împotriveau  hotărîrilor
           zinării,  pierderile  cresc  foarte  mult.   alte  corpuri  străine.  După  uscare  şi  întovărăşirea  noastră  şi  astfel  ne-am   luate  de  conducerile  gospodăriilor  co­
           Unii  ţărani  muncitori  care  nu-şi  pre­                                                             lective.  Toate  faptele  duşmănoase  ale
                                             curăţarea  la  trior  şi  vânturătoare,  ce­ întărit  şi  mai  mult.
           gătesc  magaziile,  nu  le  curăţă,  nu  le   realele  pot  fi  înmagazinate.  După  ce  au  fost  alungaţi  chiaburii   acestor  chiaburi  mascaţi  în  mijlocaşi
           desinfectează  din  timp,  se  trezesc  pe­  La  început  cerealele  sunt  aşezate  în-  din  întovărăşire,  mulţi  ţărani  munci­  au  fost  desvăluite  de  către  colectivişti,
           ste  an  cu  grâul  gărgăriţat,  mâncat  de   tr’un  strat  de  10—30  cm.  grosime,  tori  care  mai  stăteau  la  îndoială  toc­  iar  duşmanii  au  fost  daţi  afară  din
           şoareci,  molii  şi  alte  insecte,  sau  mu­  după cât  sunt  de  uscate.  In  primele 2-3  mai  din  cauza  acestor  duşmani,  vân-   gospodăriile  colective.  N’au  ce  căuta
           cegăit  şi  stricat  din  cauza  apei  din   săptămâni  sunt  lopătate  de  două  ori  turători  de  felurite  svonuri,  au  făcut   chiaburii  în  gospodăria  colectivă.  Ei
           ploi  ori  zăpadă.                pe  săptămână,  apoi  mai  rar,  odată  pe  cereri  să  intre  şi  ei  în  întovărăşire.  sunt  duşmani  înverşunaţi  ai  regimului
             Pentru  a  înlătura  pierderile,  se  iau   săptămână,  la  două  săptămâni  şi  la  o               nostru  de  democraţie  populară.
           o  serie  de  măsuri  c.re  să  asigure  o cât                                     Lungii  Ion
                                             lună.  In  timpul  lopătării  ferestrele  tre­  membru  în  întovărăşirea  din  co­    DA VID  SAVU
           mai  bună  păstrare  a  cerealelor.  In pri­  bui  să  stea  deschise.    muna  Jariştea,  raionul  Focşani              corespondent
           mul  rând  vor  fi  pregătite  magaziile.   Luând  toate  aceste  măsuri  cerealele
           Trebue  reparate  acoperişul,  pereţii,  du­  nu  se  vor  strica  şi  nu  vor  pierde  pu­
           şumeaua.  Se  vor  astupa  toate  crăpătu­  terea  de  încolţire.                       Chiaburi  sabotori
           rile  şi  găurile  fie cu  ciment,  fie  cu  chit   Să  luăm  toate  măsurile  pentru  în-   condamnaţi  de  justiţia  populară
           sau  cu  tablă  ţintuită  cu  cuie.  Toate
                                             magazinarea  şi  păstrarea  în  bune  con-   De  curând  tribunalul  Piteşti  a  jude­ I.  Iancu  şi  Constantin  Baciu  din  co­
           resturile  de  cereale  din  crăpături  sunt
                                             diţiuni  a  produselor  agricole,  produse  cat  şi  condamnat  un  grup  de  chiaburi  muna  Brăduleţ  şi  Ioan  R.  Mihai  din
           înlăturate.  Apoi  se  închid  bine  feres­  care  reprezintă  hrana  întregului  popor  din  cuprinsul  regiunii  Argeş,  care,  în  comuna  Poiana  Lacului,  la  câte  un  an
           trele  şi  se  lipesc  cu  benzi  de  hârtie.   muncitor,  chezăşia  unui  trai  îmbelşu­  ura  lor  faţă  de  regimul  de  democraţie  închisoare  corecţională  şi  500  lei  a-
           După  aceasta  se  ard  trei  kilograme pu­                          populară,  au  încercat  să  saboteze  pla­ mendă.
                                             gat,  putere  în  lupta  pentru  pace  şi  so­
           cioasă  pe  cărbuni  aprinşi, cu  50  grame   cialism.               nul  de  colectări  şi  impozite,  refuzând   A  mai  fost  condamnat  Ia  un  an  şi
           spirt  denaturat.  Cărbunii  sunt  puşi pe                           să-şi  predea  cotele  cuvenite  statului,   jumătate  închisoare  corecţională  chia­
                                                                                şi  nedeclarând  în  întregime  suprafe­
           o  tablă  aşezată  pe  un  strat  de  nisip,  Ing. agr. FL  CONSTANTINESCU                             burul  Ilie I. Ilie, proprietar al  unei mori
                                                                                ţele  de  pământ  pe  care  le  aveau.  din  comuna  Sălătruc,  pentrucă  s’a  sus­
                                                                                  Au  fost  condamnaţi  astfel  chiabu-   tras  dela  predarea  uiumului  către stat.
                  Desmiriştesc  în  pas  cu  secerişul                          roaica  Ana  Micescu  din  comuna  Ciu-   Ţăranii  muncitori  privesc  cu  bucurie
                                                                                meşti  la  2  ani  închisoare  corecţională  măsurile  care  se  iau  împotriva  chia­
             Fiind o  lucrare  obligatorie  prevăzută  Cristea  a  întors  miriştea  de  pe  ogorul  şi 700 Iei  amendă, chiaburii  Marin  Miu,   burilor,  împotriva  acestor  duşmani  ai
           de  agrominim,  desmiriştitul  se  face  secerat.                    din  comuna  Oarja  şi  Savu  Marinescu   alianţei  dintre  clasa  muncitoare  şi  ţă­
           anul  acesta  pe  suprafeţe  mult  mai  în­  In  numeroase  gospodării  agricole  din  comuna  Drăganu,  la  câte  un  an  şi
           tinse  decât  anii  trecuţi.      colective  lucrările  de  desmiriştit  sunt  jumătate  închisoare  corecţională  şi  500  rănimea   muncitoare,   duşmani  ai
            Astfel  Ia  gospodăria  agricolă  de  stat  înaintate.  In  gospodăriile  colective  din  lei  amendă,  precum  şi  chiaburii  Ioan poporului  muncitor.
           din  Segarcea:DolJ.  desmiriştitul  este  fă­ Şiria-Arad,  Sânmihaiul  Român-Timi-
           cut  de  două  brigăzi  de tractorişti  aflate  şoara,  Raşi-Ialomiţa  a  fost  desmiriştită
           în întrecere socialistă.  Pornind  la  lucru  întreaga  suprafaţă  cultivată  cu  orz.  Nepăsare  la  strângerea  recoltei
           îndată  după  seceriş,  brigăzile  au  în­  Aceste  exemple  trebue  urmate  de toţi
           tors  miriştea  cu  discuitoare  şi  cu  plu­ oamenii  muncii  de  pe  ogoare.  Astfel   In comuna  Horia,  din raionul Tulcea,  spune  că  încă  mai  aşteaptă  repartiza­
           guri  fără  cormană,  pe  o  suprafaţă  de  ei  contribue  încă  de  pe  acum  la  belşu­ grâul  a  dat  de  mult  în  pârgă.  Recolta­ rea  batozelor  de  către  raion.
           80  hectare.                      gul  recoltei  anului  viitor.     rea  însă  merge  anevoe,  pentrucă  co­  S’a  ajuns  la  o  asemenea  situaţie
             In  comuna  Ulment,  raionul  Alexan­  Ţărani  muncitori!  Luptaţi  pentru  re­  mitetul  executiv  al  sfatului  popular co­ pentru  că  însăşi  comitetul  executiv  al
           dria,  ţăranul  muncitof  Cristea  Croito-  colta  bogată  a  celui  de  al  treilea  â.n
           ru  a  terminat  secerişul  primul  pe  co­ din  cincinal!  Faceţi  desmiriştitul  înda­  munal  priveşte  cu  nepăsare  problema  sfatului  popular  comunal  nu  a  prelu­
           mună.  îndată  după  recoltare  tovarăşul tă  după  seceriş!         strângerii  recoltei  Ia  timp  şi  fără  pier­ crat  temeinic  Hotărîrea  cu  privire  la
                                                                                deri.                             recoltare  şi  nu  şi-a  făcut  un  plan  chib­
                                                                                 Nici  până  Ia  6  Iulie  nu  se  ştia  câte  zuit  pentru  perioada  muncilor  de  vară.
              In  atenţia  cercurilor  agrozootehnice                           arii  va - avea  comuna.  Aşa  că  nici  nu   Dacă  ar  fi  fost  mai  multă  preocupa­
             Pentru  săptămâna  15—22  Iulie  1952  şitul  şi  udatul  la  timp  a  culturilor  de  putea  fii.vorba  de  amenajarea  ariilor.  re,  comuna  putea  avea  chiar  o  arie
           se recomandă următoarele  lecţii  şi  apli­ legume  asigură  recolte  bogate.  Mulţi  ţărani  muncitori,  cum  sunt  co­ electrificată,  deoarece  în  comună  exis­
           caţii  practice :                   4.  Pentru  cercurile  pomicol-vitieole:   muniştii  jclreş  Ştefan,  Gh.  Antohl,  de­ tă  lumină  electrică.
             1.  Pentru  cercurile  agrotehnice  (cul­  Pregătirea  terenului  în  vederea  nouilor
           turi  mari) :  —  Organizarea  lucrului  la   plantaţii  de  pomi.  Legatul  lăstarelor,   putatul; Tiidor  Ciubotaru  şi  alţii  au ter­  Comitetul   executiv   al   sfatului
           arie  după  metoda  sovietică  a  lui  N.   copilitul  şi  prăşitul  vii.  minat-  seceratul  dar  n’au  unde  să  popular  al  comunei  Horia  trebue  să  le­
           Brediuc.                            5.  Pentru  cercurile  zootehnice:  Im­ treere.                    pede  nepăsarea  şi  să  ia  fără  întârzie­
                                             portanţa  aplicării  zootehminimului  la
             2.  Pentru  cercurile  de  cultura  bum­                            Nepăsarea  comitetului  executiv  a  re,  fără  să  piardă  o  singură  oră,  toate
           bacului :  Aplicarea  agrominimului  la   îngrijirea  animalelor.    mers  şi  mai  departe.  Nici  nu  ştie  de  măsurile  necesare  bunel  desfăşurări  a
                                               6.  Pentru  cercurile  apicole :  Lărgirea
           îngrijirea  bumbacului.           cuibului de albine pentru a se împiedica  rostul  batozelor.  Tovarăşul  Vasile Cor-  campaniei  de  recoltare,  ireeriş  şi  co­
             3.  Pentru  cercurile  legumicole:  Pră-  roitul  natural.         nea,  preşedintele  comitetului  executiv,  lectări.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15