Page 11 - Albina_1952_07

3
ALBI NA

Colectiviştii în frunte la predarea cotelor „Vom lupta pentru îndeplinirea la timp
Sub dogoarea soarelui de vară, grâ- riştcsc. In întrecere cu Stanciu V ilica, şi în întregime a planului de colectare
rtele se coc repede. Pentru a le culege conducătorul de atelaj Florea Dicu din
in pârgă, colectiviştii din Stoeneşti- brigada I face câte 2 norme pe zi ta pe anul 1952“
Dolj trăesc zile de muncă încordată. desmiriştit. Mari şi multe sunt realizările din altele, comitetul executiv al sfatului
Pe tarlaua de 77 hectare dinspre Clăile se împuţinează. Batoza înghite comuna noastră. Ca niciodată, avem popular a hotărît să se ocupe cu mai
Fărcaşele s'a terminat secerişul. Gră­ şi mestecă cu lăcomie. Alături se inşi- astăzi dispensar, cămin cultural în mult temei de problema colectărilor.
bind recoltarea, comuniştii Marin ruiesc sacii cu boabe grele, aurii. Vin clădire nouă; copiii noştri învaţă car­ Uotărîrea din Martie 1952, cu privire
Crânceanu şi Ion Tufu au făcut câte căruţele. Primii saci cu grâu sunt cân­ te la cele 5 şcoli elementare din comu­ la fixarea cotelor la colectarea de ce­
două norme şi jumătate, iar utemiştii tăriţi şi încărcaţi. Apoi convoiul cu pri­ nă, dintre care una în limba maghia­ reale, am prelucrat-o la căminele cul­
turale şi la adunările organizaţiilor
Florea Dumitru şi Alexandru Pârvan mele grâne treerate pleacă spre baza ră. De unde în anii dictaturii fasciste, de masă. Ţăranii muncitori din comu­
câte două norme într’o zi. de rccepţionare a cotelor. urmau la şcolile din oraşe cam
30 de copii din comuna noastră, în na noastră ştiu acum că el au de dat
La aria unde s’a terminat treerişul o anumită cotă, iar tot ce dobândesc
Din pieptul colectiviştilor isbucnesc cea mai mare parte odrasle de chia­
orzului, batoza înghite acum snopi urate. Sunt bucuroşi că îşi îndeplinesc buri, astăzi din comuna noastră înva­ în plus pot vinde sau folosi în casă.
grei de grâu. In jurul batozei fiecare ţă la şcoli medii 100 de fii şi fiice de Pe toţi cei 17 chiaburi care se ca­
o îndatorire de cinste: predarea fără ţărani muncitori. Nu s’a pomenit în muflaseră în mijlocaşi i-am impus aşa
îşi vede de lucrul său; unii la cărat
întârziere a cotelor către ştat. Pilda trecut ca vreun copil de-al nostru să după cum se cuvenea, cum cere legea
snopi, alţii ta resfirat, la cântar, la
colectiviştilor a fost urmată şi de ţă­ urce scările vreunei universităţi. Acum statului nostru de democraţie populară.
pleavă, la paie sau la pregătit saci. ranii muncitori din sat avem 15 studenţi din comună. De curând comitetul executiv al sfa­
In timp ce zorul dela batoză nu con­ Bibliotecile din comună pun la în­ tului popular comunal a ţinut o şedin­
teneşte, o parte din colectivişti desmi- ]. CONSTANTIN demâna ţăranilor muncitori peste 5000 ţă unde s’a desbătut problema colectă­
de cărţi în limbile română, germană şi rilor şi felul cum să lucrăm mai bine,
maghiară. ca să îndeplinim planul de colectare
In întrecere patriotică au terminat secerişul La cooperativă găsim din ce în ce la cereale în termen şi în întregime
mai multe produse industriale. Numai Am hotărît, printre altele, ca fiecare
Nici nu prinseseră spicele de grâu le-o luaseră înainte, secerând 50 hec­ după reforma bănească cooperativa a producător să vină la treerat cu saci.
să-şi schimbe culoarea din verde închis tare grâu într’o singură zi. adus mărfuri în valoare de 886.026 lei Ţăranii muncitori şi-au luat angaja­
în galben auriu, când Sntr’o adunare — Cum, adică să rămânem în coadă? noi. mentul să-şi predea cotele chiar dela
populară ce s'a ţinut la căminul cul­ Nu se poate. N’or fi mai harnici ei de­ In ţara noastră se construeşte so­
tural din comuna Radovan, regiunea cât noi — grăi deputatul către un grup batoză. Vom sili pe chiaburi să facă
Dolj, tovarăşul Vârvorea Marin, secre­ de ţărani muncitori care erau de faţă. cialismul. Fabricile care se înalţă, hi­ la fel. In fiecare seară vom organiza
tarul organizaţiei de bază. a vorbit ţăra­ Vorba aceasta se răspândi ca fulgerul drocentralele, canalul Dunăre-Marea convoaie care să ducă cotele ia baza
nilor muncitori despre importanţa re­ în întreaga comună. Luna nu se ridica­ Neagră, miile şi miile de noi tractoare de recepţie din Arad. Anul trecut am
coltatului în pârgă, aşa cum prevede se bine de după coama dealului şi ţă­ care se vor construi vor mări foarte
agrominimul. Cuvintele calde ale se­ ranii muncitori din Intorsura se şi avut de furcă cu transportul. Anul a-
cretarului de partid, pline de îmbărbă­ aflau secerând în tarlaua din Vâlcele. mult belşugul în ţară. cesta am organizat astfel munca încât
tare şi îndemn, au însufleţit pe ţăranii In primele rânduri ale postatelor erau In ultimii ani bună starea noastră, a să putem folosi pentru căratul cotelor
muncitori în dorinţa de a folosi cele comuniştii Dumitru Iordache, Ţăpuş ţăranilor muncitori, a crescut, aşa că şi toate mijloacele de transport din co-'
ntai nimerite metode pentru a face se­ Constantin, Nicolae Petrescu, Truţă Du­ noi avem putinţa de a contribui mai mună.
cerişul, desmiriştitul şi treerişul, potri­ mitru şi alţii. ►
vit regulilor agrotehnice. Urmând exemplul comuniştilor, în mult la construirea socialismului. Prin­ In fiecare seară responsabilii de ba­
Dând glas voinţei tuturor ţăranilor Radovan ca şi în Intorsura, ţăranii mun­ tre îndatoririle noastre faţă de stat este toză vor aduce situaţia celor care au
muncitori, mijlocaşul Simion Nicolae a citori au clăit snopii la marginea tarla­ şi predarea la timp şi în întregime a co­ treerat; colectorul va aduce zilnic si­
propus ca ţăranii săraci şi mijlocaşi lelor, au strâns spicele de pe mirişte telor la colectare.
din Radovan să cheme la întrecere pa­ şi au pornit desmiriştitul. Mijlocaşul Si­ Luptând pentru strângerea unei re­ tuaţia despre ceeace s’a predat la ba­
triotică pe cei din comuna Intorsura. mion Nicolae şi-a desmiriştit pogonul za de recepţie. Astfel vom şti în fieca­
Propunerea fiind primită cu entuziasm, de orz a doua zi după seceriş şi apoi colte bogate, noi trebue să luptăm tot­ re zi cum şi cât am predat.
s’a stabilit ca condiţie a întrecerii, ter­ a însămânţat locul cu porumb pentru odată pentru îndeplinirea planului de
minarea secerişului până la 6 Iulie şi furaj. In tarlaua desmiriştită porumbul colectare până la ultimul bob, pe te­ Luând aceste măsuri de organizare
facerea desmiriştitului in pas cu recol­ a răsărit. a muncii pentru îndeplinirea planului
Datorită muncii stăruitoare, până în meiul sarcinilor date de partid şi gu­
tarea. Totodată, în cinstea zilei de 23 de colectări pe anul 1952 şi fixând răs­
August, s’au hotărît să termine treeri­ ziua de 5 Iulie în comuna Intorsura au vern. Mi-aduc aminte că anul trecut, eu, punderi pentru fiecare deputat, comi­
şul până la 1 August. fost secerate în întregime cele 1.600 ca preşedinte al sfatului popular, mă ţi­ tetul executiv al sfatului popular este
hectare semănate cu grâu. Până în
In aceeaş zi, o delegaţie în frunte neam tare mândru că îndeplinisem, chi­
cu Marin Vârvorea, secretarul de aceeaş zi, şi comuna Radovan secerase purile, planul de colectare la cereale. A- convins că planul de colectări al co­
toată suprafaţa cu grâu.
partid, a mers în comuna Intorsura, In dimineaţa de 5 Iulie, cu mult înain­ cum însă, după ce s’au prelucrat do­ munei va fi îndeplinit întocmai. La
unde într'o adunare lărgită s’a adus la te de revărsatul zorilor, la cele trei înfăptuirea acestei sarcini de mare cin­
cunoştinţă propunerea celor din Rado­ arii din comuna Radovan începuse tree­ cumentele partidului, mi-am dat sea­ ste va ajuta în foarte mare măsură
van. Ţăranii muncitori din Intorsura au rişul. Cel dintâi care şi-a treerat re­ ma că n’aveam dreptul să mă ţin mân­
primit cu bucurie chemarea la întrecere. colta mănoasă de grâu a fost comunis­ dru. Ba chiar am dat dovadă de lipsă vigilenţa ţăranilor muncitori împotriva
De atunci atât ţăranii săraci şi mij­ tul Constantin Ene. de vigilenţă. La noi în comună o parte uneltirilor chiabureşti. Deasemeni, ne
locaşi din Radovan cât şi cei din In- Continuând să se întreacă pentru din chiaburi, 17, stăteau pitiţi, as­ bizuim pe angajamentul ţăranilor să­
torsura au muncit într’un chip nou. buna desfăşurare a treerişului, ţăranii raci şi mijlocaşi care au hotărît să-şi
Cu mult înainte de revărsatul zorilor şl muncitori din cele două comune sunt cunşi în rândul mijlocaşilor. Prin ur­ predea în întregime cota chiar în ziua
până când stelele începeau să scli­ hotărîţi ca până la 1 August să ter­ mare cei 17 chiaburi au dat cote de
pească pe bolta cerului, el nu aveau mine treerişul şl să îndeplinească pla­ mijlocaşi, au plătit impozite de mijlo­ treerişului.
odihnă. nul de colectare, respectându-şl astfel caşi. Aşa că noi îndeplinisem un plan, ANDREI COVACI
In seara Iul 3 Iulie, deputatul Ion angajamentul luat în cinstea lui 23 Au­
Şt. Velea se abătu pe la graficul cu gust. dar un plan micşorat, de pe urma preşedintele comitetului executiv
rezultatul întrecerii, aşezat în faţa sfa­ AUREL FRIG10IU căruia statul a păgubit. al sfatului popular al comunii
tului popular. Văzu că cei din Radovan redactor la ziarul „înainte" din Craiova învăţând din această’ lipsă şi din Zimandul Nou, regiunea Arad
FRUNTAŞI IN CAMPANIA DE RECOLTARE, TREERIŞ Şl COLECTARE

Nicolae Vilău, preşedintele sfatului Utemista Ecaterina Petre, combai- Ioana Suciu, şefă de echipă la gos­ Tractoristul fruntaş Necşoiu Anghel
popular din comuna Naipu, regiunea neră, fruntaşă în muncă la S.M.T.- podăria agricolă colectivă „Zorile So­ lucrează pe tarlalele gospodăriei agri­
Bucureşti, a fost primul la seceratul Nanov, conduce combaina autopro­ cialismului” din salul Pumni, ] raio­ cole colective din comuna Plosca, re­
nul Alexandria. Organizând bine giunea Teleorman. S’a evidenţiat la se­
orzului, desmiriştit, la treerat şi şi-a pulsată S.4, adusă din Uniunea Sovie­
munca, echipa sa a ieşit fruntaşă la în­ cerat şi desmiriştit, daoăşind normele
P/eţhl cola către siaji tic ă , grijirea culturilor şi secerişul orzului. cu 40 la sută.