Page 13 - Albina_1952_07
P. 13

ALBI NA                                                                                                                            S




                  DIN  UNIUNEA SOVIETICĂ






                      22.100  snopi  pe  zi

          Pe  întinsele  ogoare  colhoznice  ale   In  ce  constă  metoda  rapidă  de  le­
        Ţării  Socialismului  secerişul  şi  treeri-  gat  snopi  a  Măriei  Reva?  Până  la  ea,
        şul  bogatei  recolte  sunt  făcute  cu  fiecare  dintre  fetele  care  legau  snopi
        ajutorul  a  sute  şi  sute  de  mii  de  com­ îndeplinea  singură  toate  operaţiunile,
        bine  trase  de  tractoare,  combine  auto­ adică  îşi  pregătea  legătura,  aranja  pe
        propulsate,  secerătoare-legătoare,  etc.  ea  un  braţ  de  grâu  şi  apoi  îl  lega.  A-
        Pe  terenuri  accidentate,  unde  combi­ plecându-se  şi  ridicându-se  mereu  şi
        nele  nu  pot  lucra  în  voie,  precum  şi  la  făcând  numeroase  mişcări  de  prisos,
        colţurile  de  tarla,  secerişul  se  execută  fetele  pierdeau  mult  timp  preţios.
        cu  secerătoarele  trase  de  cai.  Publicăm   Echipa  Măriei  Reva  a  introdus  o
        mai  jos  fapte  din  experienţa  unor  col­ strictă  împărţire  a  muncii.  Fiecare
        hoznice  fruntaşe  care  au  obţinut,  încă   membră  a  echipei  îndeplineşte  numai
        cu  trei  ani  în  urmă,  un  adevărat  re­ una  din  operaţiuni:  fie  că  face  legătu­
        cord  la  legarea  snopilor.  Folosirea  ex­  rile,  fie  că  aşează  poloagele  pe  legă­
        perienţei  lor  ne  va  ajuta  să  strângem   tură  sau  leagă  snopii.  Acest  fel  de  a
        recolta  într'un  timp  cât  mai  scurt  şi  munci  măreşte  de  15  ori  sporul  mun­
        fără  pierderi.                   cii.
                        ★                   Grâul  de  toamnă  a  crescut  anul  a-
          Soarele  se  apropie  de  asfinţit.  Ulti­  cesta  des  şi  frumos  pe  ogoarele  col­
        mele  sale  raze  învăluie  într’o  lumină   hozului.  Paiul  lui  era  însă  scurt  şi  a-
        roşiatică  snopii  înşiruiţi  pe  mirişte.   ceasta  avea  să  îngreuneze  legatul  sno­  Rând  pe  rând,  lanurile îşi  revarsă  belşugul.  După  o  zi  de  muncă
        Pretutindeni  linişte;  nu  se  vede  ţipenie   pilor.  Deaceea  Maria  Reva  a  pregătit   rodnică, tânărul combainer  G.  Strojen din R.S.S.  Tătară,  Erou al Muncii
        de  om.  Doar  undeva,  departe  pe  câmp,   din  timp,  împreună  cu  cele  două  tova­  Socialiste,  pleacă  acasă  cu  motocicleta  sa  proprie.
        se  văd  siluetele  a  trei  femei,  care  îna­  răşe  ale  ei,  legături  împletite  dintr’o   Nu  trece  o  singură  zi  in  care  combainerul  G.  Strojen  să  nu  depă­
        intează  aplecându-se  mereu.  Cu  cât  se   iarbă  înaltă,  secerată  de  pe  malul  râu­  şească planul de recoltare.  El e bucuros că prin munca sa sprijină strân­
        apropie  mai  mult,  cu  atât  se  deose­  lui.  Odată  cu  începerea  secerişului,  ele   gerea  şi predarea  înainte  de  vreme  a  recoltei,  ajută  patria  sovietică  să
        besc  mai  limpede  mişcările  repezi  şi   au  adus  pe  câmp  mii  şi  mii  de  astfel   devină  tot  mai  înfloritoare,  tot  mai puternică.  Asemenea  lui  G.  Strojen,
        îndemânatece  pe  care  le  fac,  legând   de  legături  trainice.       in  Uniunea Sovietică sunt  mii de combaineri care se  intrec  în  a  strânge
        snopii.                                                                 recolta  fără  pierderi.
                                             Echipa  Măriei  Reva  trece  Ia  legatul
          Sunt  tinerele  comsomoliste  Maria   snopilor  după  ce  secerătoarele  fac  de
         Reva,  Nina  Slepoşcion  şi  Tania  Ohro-   5—6  ori  ocolul  lanului.  In  felul  acesta,
        mii  din  colhozul  „Dniprelstan”,  raio­  tinerele  comsomoliste  au  posibilitatea   Aşa  sunt  popularizaţi
        nul  bjikopol,  regiunea  Dnepropetrovsk.
                                           de  a  lega  snopii  deacurmezişul  dru­
          Cât  vezi  cu  ochii,  snopii  înşiruiţi în   mului  urmat  de  secerători,  având  în   şi  cinstiţi  colhoznicii  fruntaşi
        rânduri  drepte  pe  lanul  nesfârşit  sunt   faţă  legăturile  de  grâu  aranjate  unele
         munca  lor  de  astăzi!  Şi  iată  că  şi  ul­  lângă  altele.  Aceasta  economiseşte   Munca  colhoznicilor din  Uniunea  So­ rii  sovietului  sătesc  sau  conducerii  ool-»
         timii  snopi  sunt  legaţi.       mult  timp,  căci  ele  nu  mai  sunt  nevoi­  vietică  sa  bucură  de  atenţia  întregului  hozului,  la  sfârşitul  anului  agricol.
           La  capătul  lanului,  Maria  Reva,  Ni­ te  să  străbată  distanţe  de  prisos.  popor.  Ţara  popularizează  pe  fruntaşii   In  unele  cluburi  se  amenajează  ga-*
         na  Slepoşcion  şi  Tania  Ohromii  sunt   In  frunte  merge  Tania  Ohromii  şi a-   satului  colhoznic,  pe  cei care  prin  mun­ lerii  cu  fotografiile  fruntaşilor  în  pro-»
         întâmpinate  de  socotitorul  colhozului,  şează  legăturile.  In  urma  ei  vine  Nina   că  cinstită  şi  plină  de  eroism  întăresc  ducţia  colhoznică.  O  asemenea  gajerie
                                           Slepoşcion,  care  aşterne  pe  legături   puterea  patriei  sovietice.  Tot  mai  mulţi  de  perete  este  organizată  de  exemplu
         care  le  face  încă  de  departe  semne                             colhoznici  sunt  decoraţi  cu  ordinele  de  S.  I.  Medvediev,  directorul  clubului
                                           poloagele  de  grâu,  iar  apoi  Aîaria  Re­
         prietenoase  cu  mâna.  A  numărat  sno­                             şi  medaliile  Uniunii  Sovietice.
                                           va.  care  înoadă  legăturile.  In  felul  a-                        colhozului „Puterea  Sovietică"  (raionul
         pii  legaţi  de  tinerele  comsomoliste:   cesta  fiecare  minut  este  folosit  din   Cluburile  săteşti  din  Uniunea  Sovie­  Satcov,  regiunea  Gorki).
         22.100!                           plin.                              tică  (cluburile  sunt  cămine  culturale   Pe  peretele  frumos  zugrăvit  sunt  a-»
                                                                              foarte  bine  organizate  şi  înzestrate)   şezate  fotografiile  fruntaşilor.  Sub  fie-»
                                                                              folosesc  diferite  forme  de  populari­  care  fotografie  sunt  arătate  realizării®
                          S.  M«  T«-uri  electrice                           zare  a  fruntaşilor.  Un  mijloc  de   lor.  Deasupra  fotografiilor  este  scrisa
                                                                              popularizare  a  celor  mai  buni  trac­
           La  marginea  satului  Bolşoi  Mecetnîi  rakorsk.  Aceste  colhozuri  au  peste  torişti,  combaineri,  brigadieri  şi  col­  „Urmaţi  exemplul  acestor  fruntaşi",  j
         din  raionul  Semikarakorsk,  regiunea  14.000  hectare  pământ  arabil.  hoznici  care  au  obţinut  în  între­  O  deosebită  însemnătate  pentru  des-»
         Rostov  pe  Don,  se  lucrează  la  amena­  La  staţiunea  din  Mecetnaia,  vor  lu­  cere  primele  locuri,  este  tabla  de   voltarea  întrecerii  socialiste  au  serile
         jarea  staţiunii  electrice  de  maşini  şi  cra  peste  40  tractoare  electrice.  Cu  a-   onoare.  Tabla  de  onoare  se  insta­  pe  care  le  organizează  cluburile  în
         tractoare,  Mecetnaia.            jutorul  acestora  se  vor  executa  lucră­  lează  în  piaţa  principală  a  centrului   cinstea  celor  mai   de  seamă  oameni
           Pe  ogoarele  colhoznice  care  jntră  în  rile  de  arătură,  însămânţare,  cultivare,   raional,  în  mijlocul  satului,  colhozului,   din  sat.  Serile  se  organizează  şi  în
         raza  de  activitate  a  noului  S.M.T.,  in­ precum  şi  alte  lucrări  agricole.  lângă  sediu!  comitetului  executiv  ra­  cinstea  celei  mai  bune  brigăzi  din
         ginerii,  electricienii  şi  topografii  au şi   In  prezent  este  pe  terminate  elabo­  ional,  la  sovietul  sătesc,  la  direcţia  col­  colhoz.  Despre  seara  care  trebue  să  sa
         construit  traseul  liniilor  electrice  de  rarea  planului  de  construcţie  a  încă   hozului  sau  la  casa  de  cultură,  club,   ţină,  sunt  anunţaţi  colhoznicii  şi  in  prn
         arătură.                          unei  staţiuni  electrice  de  maşini  şi   casă  de  citit.  O  asemenea  tablă  de  o-   mul  rând  membrii  acelei  brigăzi  în
           Staţiunea  electrică  de  maşini  şi  trac­ tractoare  —  dela  Dubeneţov  din  raio­  noare este instalată  de exemplu, la  casa   cinstea  căreia  s’a  organizat  seara.  Sa
         toare  din  Mecetnaia  —  care  se  con-  nul  Romanovsk.  Şi  această  staţiune,  la   de  cultură  din  Smolensk,  regiunea   pregătesc  afişe  colorate,  iar  colhoznica*
                                           fel  ca  şi  aceea  dela  Mecetnaia,  va  fi                         lor  li  se  trimit  invitaţii  individuale.
         strueşte în  prezent  în  regiunea  agricul­                         Smolensk.  Partea  de  jos  a  tablei  de  o-
                                           construită  chiar  în  acest  an.                                      In  cluburile  săteşti  şi  casele  de. ci*
         turii  irigate  de  pe  Don  —  este  prima                          noare  reprezintă  un  frumos  panou  in­
                                             In  anul  1953,  în  regiunile  agricultu­  titulat  „Lupta  pentru  recoltă".  In  par­  tit  se  organizează  la  cererea  învingă-»
         în  Uniunea  Sovietică.  Ea  va  fi  folosita   rii  irigate  de  pe  Don  se  vor  înfiinţa   tea  de  sus  sunt  puse  fotografiile  frun­  torilor  în  întrecerile  socialiste  progra-»
         de  cinci  colhozuri  din  raionul  Semika­ încă  patru  S.M.T.-uri  electrice.  taşilor  care  s’au  evidenţiat  în  întreceri.   me  artistice.  Membrii  echipelor  artis­
                                                                              Sub  portrete  sunt  trecute  numele  frun­  tice  stau  din  timp  de  vorbă  cu  trun-
                                                                              taşilor  şi  numele  colhozurilor  în  care   taşii  şi  află  ce  cântec  sau  poezie  ar
                                                                              lucrează  aceştia.  Se  arată  apoi  pe  scurt  vrea  ei  să  audă  în  cadrul  programului.
                                                                              care  sunt  succesele  în  muncă,  pentru   Programele  artistice  întocmite  şl
                                                                              care  au  fost  trecuţi  pe  tabla  de onoare.  executate  la  cererea  celoi  învingători
                                                                                In  colhozul  „-Ceapaev",  colhoz  frun­ în  întrecere,  serile  închinate  celor  mai
                                                                              taş din  raionul  Maloiavoslask, regiunea  buni  oameni  din  sat,  precum  şi  cele­
                                                                              Kaluga,  s’a  introdus  încă  din  Ianuarie  lalte  mijloace  de  a  cinsti  şi  populariza
                                                                              1948  „Cartea  gloriei  în  muncă”. Nume­ pe  colhoznicii  fruntaşi  sunt  forme  im­
                                                                              le  fruntaşilor  se înscriu  în  „Cartea  glo­ portante  cu  care  participă  cluburile  la
                                                                              riei  în  muncă"  (se  mai  numeşte  şi  organizarea  întrecerii  socialiste.  în  ve­
                                                                              „Cartea  de  onoare"),  în  urma  hotărî-  derea  obţinerii  de  recolte  îmbelşugate*


                                                                                      O  centrală  electrică  plutitoare

                                                                                De  curând,  în  U.R.S.S.  s’a   făcut  ternice  motoare  Diesel.  Aci  lucreazl
                                                                              proectul  unei  centrale  electrice  pluti­ în  total  numai  30  muncitori.  Această,
                                                                              toare.  Centrala  este  instalată  pe  un  centrală  va  alimenta  cu  energie  elec­
                 Staţiunea  de  Maşini  şi  Tractoare  din Salsk a pus la dispoziţia col­  vapor  care  are  o  lungime  de  66  metri  trică  dragele  hidraulice,  instalaţiile  de*
               hozului,  pentru  desmiriştit,  două  echipe  cu  9  tractoare,  dintre  care   şi  o  lăţime  de  12  metri.  Această  cen­ pe  mal  şi  alte  numeroase  instalaţii  alq
               5 pe şenile.  Acestea asigură o  deosebită  calitate  a  muncilor  agricole
               care pot ji executate in timpul  cel  mai  scurt.              trală  electrică  este  înzestrată  cu  pu­  principalului  Canal  Turcmen,
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18