Page 14 - Albina_1952_07
P. 14
6 ALBI NA
Noi gospodării colective Un brigadier fruntaş „Am făcut polenizarea
şi întovărăşiri agricole suplimentară
In lanul întins de nu i se văd mar îndoelnici şi au ars ca biciul atunci
După apariţia Hotăririi partidului ginile, se vede în depărtare o combai- când a demascat uneltirile unor chia la floarea soarelei"
şl guvernului din 18 Septembrie 1951, nă în plin lucru. In dreapta, departe buri ca Răducanu Ţicu sau Gheorghe
Pe hotarul comunei Pecica, raionul
numărul gospodăriilor agricole colec în fund, două secerători-legâbri îţi Ţicu. Vrednicia lui şi-a arătat-o şi mai Arad, nu-i lan de porumb sau floarea
tive din regiunea Mureş s'a mării. Pâ
învârt aripile în mers, asemeni unor mult după ce s’a întors dela cursul de soarelui aşa cum e al gospodăriei noa
nă acum, in regiunea Mureş s'au în
uriaşi fluturi. In apropierea liniei fe brigadieri de trei luni. începea pentru stre colective. In tarlaua de porumb,
fiinţat 71 gospodării agricole colective, întinsă cât cuprinzi cu ochii, deabia se
dintre care 34 numai în raionul Tg. rate, printre spicele înalte până la el o grea dar minunată muncă. Primi mai vede omul.
Mureş. brâu, colectiviştii din gospodăria agri se în grija sa şi a brigăzii sale com Munca chibzuită şi făcută la timp,
* Şi mai mult s’au întărit gospodăriile colă ,,I. C. Frimu“ pusă din 30 de fa aşa cum prevede agrominimul, a dat
colective după scoaterea chiaburilor din comuna Malu- milii, 242 hectare roade, lată, de pildă, muncile pe care
strecuraţi în rândul colectiviştilor, Urziceni îşi croesc cu felurite culturi, le-am făcut la floarea soarelui. In
pârtii în marea de grădină şi orez. toamnă, pe tarlaua planificată a fi în
f După înlăturarea chiaburilor strecu aur a lanului.
raţi in gospodăria agricolă colec Sunt toţi tăcuti şi Şi-a dat seama sămânţată cu această cultură, am făcut
tivă „23 August“ din comuna ler- dela început că două arături. La cea de a doua arătu
încordaţi. Valurile trebue să lupte cu ră, tractoarele au tras brazdă la 18-20
ţiut, raionul Luduş, 44 familii de ţărani de spice cad, zi unele apucături cm. adâncime. Primăvara, pe ogor am
săraci şi mijlocaşi au păşit cu încre dul unduitor pare vechi ale colecti trecut grăpile, rupând pojghiţa ce se
dere în rândul colectiviştilor. că se depărtează viştilor. Pentru a- formase Ia suprafaţă şi netezind bine
încet, încet, apoi ceasta, el îşi gă pământul. Era încă în mustul zăpezii
Jt ★
r In raionul Drăgăneşti, regiunea Te când ultimile spi sea timp oricând când cu semănătorile am băgat în pă
ce au căzut sece să le citească din mânt sămânţă aleasă încă din toamnă.
leorman, s’a întemeiat de curând o
rate, un strigăt broşuri agroteh Când au apărut cele dintâi frunzu
nouă gospodărie agricolă colectivă,
puternic de „ura“ nice, ascultate la liţe am şi pornit prima prăşilă. Au ur
primind numele de „Gheorghe Doja”. isbucneşte din început cu îndoia mat apoi, la răstimp de câte două săp
In această gospodărie colectivă s'au piepturile colecti lă de aceştia, dar tămâni, a doua şi a treia prăşită. Oda
unit cu bucurie 38 familii de ţărani să viştilor. O femee apoi cu sete. I-a tă cu praşila noi am făcut răritul ŞT
strigă : „Ei, tova buchetatul.
raci şi mijlocaşi din satul Brâncovean- deprins astfel să
răşe brigadier, aibe încredere în De curând noi am făcut încă o mun
ca. Noii colectivişti sunt holăriţi să-şi că de mare însemnătate: polenizarea,
ne-am (inut anga aceste cărţi şi în
muncească pământul cu maşini, să a- jamentul ?“ Gru propriile lor pu adică legarea suplimentară. Despre
plice reguli agrotehnice înaintate, du purile se strâng în jurul unui om de teri. Anul trecut a fost primul în foloasele care le aduce această lucrare
aflasem încă de astă iarnă, la lecţiile
pă exemplul colhoznicilor sovietici, statură mică, dar bine legat. Acesta gospodărie care şi-a dat seama de im cercului agrotehnic. Colectiviştii au în
pentru a scoate rod bogat. şi-a dat şapca pe ceafă, iar faţa-i lu portanţa aplicării metodei lui Nicolae văţat că polenizarea artificială aduce
ceşte de sudoare. Un zâmbet larg îi Brediuc. Succesul aplicării acestei me
La inaugurarea gospodăriei colecti un spor de recoltă de 16—25 la sută
umple ochii de bucurie şi lumină. „Am tode pe arie i-a convins deplin pe co
ve „Gheorghe Doja" din satul Brănco- reuşit noi, este adevărat, dar tu, Pa- lectivişti de a folosi din plin metodele la hectar. Unii dintre colectivişti, ca
veanca au luat parte numeroşi ţărani raschivo, fi-ai ţinut angajamentul mai agrotehnice sovietice. Acum, în plin bunăoară Totoc Andrei, învăţase şi la
alte cursuri şi chiar văzuse cum se
muncitori din comuna Plopii Slăvi- mult ca noi toţi1. Tânăra colectivistă avânt în munca de recoltare datorită
teşti şi din satele învecinate, care s'au Paraschiva Stanciu simie toată bucu faptului că a organizai cu grije pe face această lucrare.
angajat cu acest prilej să păşească şi ria izbânzii. Este gata să-i îmbrăţişeze colectivişti şi i-a avântat în întrecerea înainte de începerea lucrului, de
socialistă, el a reuşit împreună cu bri
ei cât mai neîntârziat pe drumul mun pe toţi, chiar şi cerul şi pământul şi gada sa să recolteze 9.980 snopi de dimineaţă, brigadierii au cercetat
snopii deja legaţi. Deodată, foarte se câteva plante, să vadă dacă s’a
cii în colectiv, drumul belşugului, al grâu, depe 10 ha., secerate numai într’o
rioasă, ea spune: „Păi, cu aşa bri jumătate de zi. Imediat el a propus: dus rouă. In lan au pornit apoi co
buneistări materiale şi culturale.
gadier, care-i numai exemplu pentru „Tovarăşi, primele 4.000 kg. de grâu lectiviştii. Două câte două, pălăriile de
★
) Zilele trecute, ţăranii muncitori din noi, cum să nu reuşim?11... treerate de combaină să le predăm sta floarea soarelui erau apropiate, scutu
comuna Foişoru, regiunea Dolj, au săr Când în anul 1950, în vară, în toiul tului'*. O căruţă a şi fost încărcată, o rate uşor una de alta, în aşa fel ca po
bătorit înfiinţarea unei întovărăşiri a- luptei împotriva uneltirilor chiabureşti alta urmează şi în curând, pornesc pe lenul de pe o pălărie să treacă pe alta.
gricole după statutul-model. s’a înfiinţat gospodăria agricolă colec drumul care duce spre baza de recepţie. In două zile întreaga tarta de floarea
, Cu prilejul adunării generale, ţăra tivă din Malu-Urziceni, ţăranul sărac Colectiviştii din Malu sunt siguri că soarelui a fost polenizată suplimentar.
nii muncitori întovărăşiţi au demascat Nicolae Stănculescu îşi avea partea lui vor fi în frunte pe regiune la predarea La o săptămână lucrarea a fost repe
uneltirile chiaburului Dumitru Stanciu, în această izbândă. De multe ori cu cotelor.. tată. Odată cu terminarea secerişului,
care a încercat să pună piedici formă vintele lui dârze au lămurit pe cei C. CONSTANTINESCU echipele vor trece din nou prin lan,
pentrucă polenizarea suplimentară dă
rii acestei întovărăşiri agricole,
mai bune rezultate atunci când tuya-
y Adunarea generală a ales un comi Cooperativă fruntaşă Ia achiziţii rea se repetă de 2-3 ori.
tet de conducere, pentru buna gospo-
Aplicând toate măsurile agrotehnice
’âărire a noii întovărăşiri, dintre cei Cooperativa de consum din comuna chiziţionarea de cereale, reuşind să tri
aşa cum sunt arătate în agrominim,
mai buni şi harnici ţărani muncitori, Căvăran, regiunea Severin, luptă neîn mită pe piaţa oraşului Caransebeş pe
noi luptăm pentru obţinerea de recolte
printre care se ajlă Marin Fitipiu, Con cetat pentru întărirea succesului refor ste 27.000 kg. porumb şi însemnate
bogate, sprijinind in tot mai mare mă
stantin Voica şi Nae Dumilraş. mei băneştf. cantităţi de grâu.
sură construirea socialismului în ţara
|J Ţăranii muncitori întovărăşiţi sunt Până la 25 Iunie, cooperativa din In afara desvoltării achiziţiilor, con
noastră.
totăriţi ca muncind împreună să aplice această comună a achiziţionat produ siliul de conducere al cooperativei a
Vesa Gheorghe
învăţăturile agrotehnice înaintate pen- se agricole în valoare de 365.000 lei. organizat prin mijloace proprii o cres
preşedintele gospodăriei colective
’ /ru a smulge pământului cât mai multe Consiliul de conducere al cooperativei cătorie de porci şi una de iepuri de „Vasile Roaită” comuna Pecica,
roade. şi-a îndreptat îndeosebi atenţia spre a- casă. raionul Arad
RADIOFICAREA SATELOR PATRIEI NOASTRE
Staţia de radioficare a gospodăriei agricole colective „Steaua Ro- Familia colectivistului Isai Teodor ascultă în locuinţa sa emisiunea
şie" din comuna’ Mădăraş, regiunea Bihor. muzicală transmisă din staţia de radioficare.
