Page 17 - Albina_1952_07
P. 17
Anul 55, Seria u-*. ^ ?'J- Miercuri ÎS iulie 1952
LBINA — 8 pagini —
REDACŢIA: Buci rest!
Comitetul str. Dobrogeanu Gherea 2
Tel. 5.89 48
'de conducere ADMINISTRAŢIA
Editura de Stat—Imprimate
MHiai! Sadoveanu si publicaţii — Sectorul
Gala Gaiaction Publicaţi!
Bucureşti str Rnezolanu 27
Al. Cazaban Tel. 4.66.76
Ion Călugăru fR ei/isla suptamânafâ, A B O N A M E N T E
Dumitru IWihalache 7.50 lei anual
Dumitru Corbea a aşe&âmînmm1 fUitttmde Un exemplar
15 Bani
Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.033 942
Să grăbim lucrările Vizita unui grup din delegaţia sovietică
de recoltat şi desmiriştit la gospodăria colectivă
Trăim zile care au o deosebită în lucrările se fac cu încetineală atât la din comuna Cărpiniş
semnătate: zilele în care oamenii mun seceriş şi treeriş, dar mai cu seamă la
cii de pe ogoare adună rodul bogat al desmiriştit. Aceasta înseamnă că nu In cursul zilei de Sâmbătă, 12 Iulie, „Krasa" s’a obţinut, de pildă, o produc
recoltelor. In unele regiuni ale patriei s’au depus toate străduinţele pentru a grupul de colhoznicii, muncitori şi teh ţie de 121.000 litri lapte, în cele 13 peri
noastre strânsul recoltei a început de se respecta regulile agrotehnice cu pri nicieni din sovhozuri şi S.M.T.-uri, spe oade de laclaţie, producţie care înseam
câteva săptămâni. Zeci şi sute de mii vire la strânsul recoltei. cialişti şi oameni de ştiinţă din dome nă un record mondial în această pri
de ţărani muncitori, asemenea unor Trebue ştiut că cea mai importantă niul agriculturii din U.R.S.S., care se vinţă.
harnice albine, se întrec ca să termine lucrare agricolă ce se cere făcută află de câteva zile în regiunea Timi N. F. Rostovţev a arătat colectivişti
şoara, a vizitat gospodăria agricolă co
secerişul cât mai curând, să asigure odată cu secerişul este desmiriştitui. lectivă „Grivija Roşie" din comuna lor că vacile gospodăriei lor vor putea
pâinea ţării. Aceasta asigură sporirea recoltei anu Cărpiniş. să dea o producţie mai mare de lapte,
Ţăranii muncitori din cuprinsul ra lui viitor cu peste 400 kg. la hectar. Colectiviştii şi ţăranii muncitori din dacă li se va schimba felul de îngrijire
ionului Calafat au terminat în numai F.ste de neîngăduit încetineala cu care comună şi cei din împrejurimi au în şi dacă se vor folosi metode ştiinţifice
câteva zile strânsul recoltei de pe cea se face desmiriştitui în raionul Tulcea, tâmpinat cu mare bucurie pe oaspeţi, pentru hrănirea lor. Deia vitele de rasă
mai mare suprafaţă însămânţată cu de pildă, unde până Ia 10 Iulie nu se maeştrii celor mai bogate culturi din Simmental, ca cele ale gospodăriei agri
grâu. In fruntea tuturor sunt colec desmiriştise decât foarte puţin. Fiecare lume, veniţi să împărtăşească oamenilor cole colective din Cărpiniş, colhoznicii
tiviştii din Poiana Mare şi cei din sa ţăran muncitor este obligat ca îndată muncii de pe ogoarele patriei noastre din Trostineţ, regijnea Cernigov, din
tele Smârdan şi Piscul Nou. Tot ei sunt după seceriş să facă desmiriştitui prin bogata lor experienţă şi metodele lor R.S.S. Ucraina, au obţinut o producţie
şi fruntaşi la predarea cotelor către tre clăi. Să nu se îngădue nici o aba înaintate de lucru. de 4.800 litri lapte pe cap de vacă fura
stat. tere deia această regulă agrotehnică. La aria de treerat, în grădinile de jată. Totodată, a spus vorbitorul, pentru
O minunată pildă de muncă organi Să nu uităm o clipă că chiaburii, zarzavaturi, pe tarlalele însămânţate cu sporirea producţiei de lapte trebue or
zată o dau colectiviştii din Frumuşeni, aprigi duşmani ai poporului muncitor, plante prăşitoare, la crescătoriile de ganizată mai temeinic baza furajeră.
regiunea Arad. Când grâul lor a în caută pe toate căile să împiedice pe ţă animale, ca şi la noile construcţii aie Deasemeni, s’a arătat necesitatea or
ceput a da în pârgă, ei au pus în apli ranii muncitori de a face lucrările agri gospodăriei, membrii delegaţiei s’au in ganizării pe baze ştiinţifice a conyeie-
care minunatele sfaturi ale tovarăşului cole la timpul potrivit. Descoperirea şi teresat îndeaproape de organizarea rului verde ( a nutreţului pentru hram
Slalin cu privire ia strângerea recoltei. demascarea acţiunilor chiaburilor şi a muncii, de metodele folosite şi de reali animalelor). In regiune, au arătat oas
zările colectiviştilor din comuna Căr
,,Culesul este o treabă de sezon şi lui cozilor lor de topor care îi acoperă, tre piniş. peţii, există condiţii prielnicp pentru a
nu-i place să aştepte. Ai cules la timp După terminarea vizitei, membrii de se asigura o hrană consistentă vitelo",
— ai câştigat, ai întârziat culesu1 — bue să fie o sarcină permanentă pentru legaţiei au avut o consfătuire cu colec întrucât porumbul, floarea soarelui şi
ai pierdut". In numai 4 zile colectivi fiecare ţăran muncitor. Un exemplu de tiviştii şi ţăranii muncitori.
ştii din Frumuşeni au secerat, legat vigilenţă revoluţionară l-au dat ţăranii N. F. Rostovţev, conducătorul grupu rădăcinoaseie cresc în bune condiţiuni.
Pentru a se putea alege cele mai buna
şi aşezat în clăi recolta de pe G8 hec muncitori din comuna Stârciu, regiunea lui, a dat numeroase sfaturi eu privire vaci reproducătoare, oaspeţii i-au sfă
tare. Aceasta a fost cu putinţă pentru Bihor. Ei au demascat la timp pe 3 la desvoltarea fermelor zootehnice ale
a tuit pe colectivişti să dea o atenţie deo
că în fiecare zl peste 120 colectivişti chiaburi care încercau să saboteze gospodăriilor agricole colective şi
arătat metodele ce trebuesc folosite sebită înregistrării zilnice a producţiei
au luat parte la seceriş. Odată cu sece strângerea recoltei, nereparând bato pentru mărirea producţiei la animale. de lapte. A. D. Tanţtira a arătat colec
rişul brigada de trâcloare deia S. M. T. zele. Când a luat fiinţă sectorul zootehnic tiviştilor şi ţăranilor muncitori că des
a desmiriştit printre clăi întreaga su Ţăranii muncitori fruntaşi la recol în sovhozul Karavaievo, din regiunea voltarea sectorului zootehnic este strâns
prafaţă recoltată. tare, îndrumaţi de partid, sprijiniţi de Kostroma, a spus vorbitorul, producţia legată de sporirea necontenită a pro
Secerişul, desmiriştitui şi treerişul activiştii culturali, trebue să ducă o de lapte pe cap de vacă furajată nu de ducţiei vegetale.
sunt lucrări care nu pot întârzia nirio luptă neîmpăcată împotriva obiceiurilor păşea 1.000 litri pe an. Colectiviştii au primit, deasemeni,
zi. Deaceea ele cer o muncă organi dăunătoare, potrivit cărora în anumite Pe baza principiilor miciuriniste şi preţioase învăţături şi în privinţa creş
zată şi încordată. Fiecare zi, fiecare zile „nu se cade" să ieşi la seceriş. prin folosirea metodelor ştiinţifice de teri porcilor şi păsărilor. După aceea,
ceas câştigat înseamnă mai puţine Obiceiul de a ieşi la seceriş numai lirănire şi îngrijire a vitelor, munci membrii delegaţiei au răspuns Ia nume
boabe pierdute, mai multe vagoane cu după ce grâul a dat în copt deabinelea torii şi tehnicienii sovhozului Karavaie roasele întrebări puse de colectivişti.
cereale. Recolta bogată strânsă la vre este tocmai pe placul duşmanilor vo obţin astăzi, deia cele 300 vaci, o La sfârşitul consfătuirii, colectiviştii
me înseamnă întărirea puterii de cum noştri, deoarece ei ştiu bine câte producţie anuală de 6.500 litri lapte, pe din Cărpiniş şi ţăranii muncitori au
părare a leului nou, asigurarea unei pagube se produc prin scuturarea cap de vacă furajată. Deia unele vaci mulţumit cu multă căldură oaspeţilor
maci părţi din materiile prime de spicelor. Trebue, deasemenea, criti se obţin 8.000—10.000 litri şi chiar pentru preţioasele sfaturi şi îndrumări
care are trebuinţă industria noastră caţi cu asprime toţi acei care prin le 16.000 litri lapte anual. Deia vaca date.
socialistă pentru a se desvolta mereu; nevia şi tărăgăneala lor produc pier
recolta bogată contribue mult la ridi deri însemnate de recoltă.
carea nivelului de trai al clasei munci Oameni ai muncii de pe ogoare, din .-A ' . G-F-U
toare şi al ţărănimii muncitoare. în S.M.T. şi gospodării de stat, din gos
ţelegând pe deplin însemnătatea recol podării colective, întovărăşiri, ţărani
tării ia vreme, ţăranii muncitori din muncitori cu gospodării individuale!
Intorsura, regiunea Dolj, în întrecere Să folosim din plin fiecare zi, fiecare
patriotică cu ţăranii muncitori din Ra- ceas, fiecare clipă, pentru ca să strân
cîovanu, în numai câteva zile au ter gem la timp şi fără nici o pierdere
minat secerişul pe cele 1.600 hectare cu pâinea poporului muncitor. Să desfăşu
grâu, luându-şi angajamentul ca până răm întrecerea socialistă şi patriotică
la 1 August să termine treerişul şi să-şi la strânsul recoltei bogate, sub semnul
îndeplinească pianul de colectări. luptei pentru pacea popoarelor din în
Comunicatul Ministerului Agricultu treaga lume, pentru fericirea copiilor
rii din ultimele zile arată că în unele noştri. Să întărim şi mai piuit alianţa
regiuni s’a recoltat cea mai mare parte clasei muncitoare cu ţărănimea mun
din păioase. Aceasta pentru că s’au a- citoare, prin fapte, prin munca pe
piicat întocmai prevederile hotărîrii gu ogoare după regulile agrotehnice, prin
vernului şi partidului şi s’au respectat predarea cotelor către stat. Acestea
regulile agrotehnice. Sunt însă regiuni sunt îndatoriri patriotice ale fiecărui Oaspeţii sovietici in vizită la gospodăria agricolă colectivă „Steagul
ca Timişoara, Arad şi Constanţa, unde ţăran muncitor. Roşu", din comuna Şoldanu, regiunea Bucureşti.
