Page 18 - Albina_1952_07

5 ALBINA1

Sfatul agronomului La aria din Creţeşti
Să facem fără întârziere praşilele Când :1a 13 Iulie porniseră grupurile din sat. Vitrina cu caricaturi îi înfăţi­
voioase de ţărani muncitori la sărbăto­ şează pe imperialiştii americani şi en­
a 4-a şi a 5-a la bumbac rirea deschiderii ariilor, noi aveam pre­ glezi, duşmani de moarte ai tuturor oaJ
gătit programul artistic încă cu 3 săp­ menilor muncii.
Prăşitul este una din lucrările cele la o adâncime de 6-8 cm., deci mai pu­
mai importante la cultura bumbacului. ţin decât cea de a 2-a şi a 3-a prăşi lă. tămâni în urmă. Mi-aduc aminte că Am rânduit ca de două ori pe săp­
Această lucrare ţine de când a răsărit La praşilele a 4-a şi a 5-a a bumba­ baba Chiva lui Năstase a întrebat tămână, un activist cultural să citea­
atunci : „Dar ce e maică veselia asta scă din „Pământ desţelenit”, carte po­
planta şi până ia formarea capsulelor, cului trebue să se ţină seamă de urmă­ mare ? In Creţeşti, nuntă acu’ în .toiul trivită cu satul nostru, unde s’a pornit
deci prăşitul este bine să se facă de toarele reguli: secerişului' ?“ înfiinţarea unei gospodării colective,
5 ori sau chiar de 6 ori, la o adân-> — In urma praşilei, suprafaţa de pă­ — Nuntă nu e, dar veselie mare
cime mijlocie de 6-8 cm. mânt lucrată trebue să rămână netedă, este, că e sărbătoarea deschiderii arii­ pentru care s’au strâns 20 de cereri.
Praşila la bumbac se face cu scopul pentru ca să se împiedice pierderea lor, tuşe Chivă, i-a răspuns tânărul ţă­ Prima dată a citit Nina Dragaiin, edu­
de a curăţa câmpul de buruieni, precum apei. ran muncitor Daniluc Nioolae, un bun catoare la grădiniţă. Vor mai citi la
şi de a afâna pământul dela suprafaţă, — Plantele să nu fie vătămate sau activist al căminului cultural. El, aju­ arie şi activiştii culturali Marin Gilă-
Impiedicându-se astfel pierderea apei tat de alţi ţărani muncitori ca Nicolae veanu, Daniluc Nicolae, Voicu Gheor-
din pământ. Rezultatul prăşitului este tăiate.
cu mult mai bun atunci când acesta se — Piesele dela uneltele de prăşit să Geantă şi Iancu Mihai, adusese la um­ ghe, care au dus şi muncă temeinică
face într’un timp cât mai scurt, de fie bine ascuţite şi mereu controlate, brar tablouri, împodobise locul cu de sprijinire a campaniei de recoltare.
pildă în 4-5 zile. pentrucă ele, tocindu-se, nu mai pot steaguri şi verdeaţă, iar cărţile din Ei fac parte din cei 42 şefi de sec­
Praşila cu mâna, adică cu sapa, tre- tăia buruiana şi astfel munca omului biblioteca volantă le rânduise fru­ toare oe s’au îngrijit ca toţi ţăranii
bue făcută în timp scurt, iar pământul mos şi la vedere, în aşa chip muncitori .din Creţeşti-Vidra să iasă
nu se întoarce, ci doar se sfărâmă coaja este zadarnică.
şi se taie buruienile. Dacă au pir, cul­ In lanurile mari de bumbac ale gos­ încât de îndată i s’au şi cerut 12 bro­ organizat Ia muncile de plivit, prăşit,
turile de bumbac vor fi prăşite între- podăriilor colective şi ale întovărăşiţi- şuri. Tot din vreme s’au lucrat şi lo­ secerat şi treerat la timp, urmărind
buinţându-se şi greblele, de pe loc, fără lor, deci în tarlale, praşilele a 4-a şi zinci ca „La luptă pentru pâinea po­ aplicarea agrominimului.
a se întoarce însă pământul. a 5-a se vor face mai repede decât în porului”, „Cine bobul risipeşte, doar Luptând împotriva chiaburilor care
Praşilele a 4-a şi a 5-a trebue termi­ parcelele izolate, prin faptul că acea­ chiaburului slujeşte”, etc. Lozincile .te sabotează munca noastră, am înjghe­
nate cel târziu până la 5 August. Cu stă lucrare se poate face în mod meca­ întâmpină de departe cu slovele lor bat şi la arii discuţii pentru demasca­
cât aceste prăşite se fac mai în scurt nic. mari şi citeţe. Fiecare arie are 3 vitrine: rea deplină a chiaburului Gheorghe
timp, cu atât sforţarea ce se face e mai Colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani o vitrină cu fotorrrontagii, una cu ga-= Anghelescu, care nu voia să-şi repare
mică, iar maşinile consumă mai puţini muncitori, faceţi fără zăbavă praşila a zeta de perete şi a treia cu caricaturi. batoza. Deasemeni, ia gazeta de perete
carburanţi. Ca să înlăture formarea 4-a şi a 5-a la bumbac, căci astfel veţi La aria mai apropiată de şosea, de pil­ şi prin discuţii demascăm şi uneltirile
talpei şi a crăpăturilor de teren, pra­ putea dobândi recolte mari, care vă dă, gazeta de perete cuprinde acum altor chiaburi.
şilele a 4-a şi a 5-a trebue să se facă vor aduce belşug în case. un articol în legătură cu paza la arie, In bună măsură şi căminului cultu­
semnat de tovarăşul T. Stroescu. Alt ral i se datoreşte izbânda că 4 zile
articol arată foloasele treeratului în după începerea secerişului, adică la 12
cete şi e semnat de tovarăşul A. Si- Iulie, graficul sfatului popular Creţeşti
mioneseu. Gazeta de perete „Oglinda aTăta la rubrica „seceriş" 85 la sută,
ariei” s’a şi împodobit cu nume de iar la desmiriştit 35 la sută îndepli­
fruntaşi în muncile de recoltare, co­ nire de plan. Acum ne îngrijim de îm­
lectare şi desmiriştit. Comuniştii Tu­ prospătarea programului artistic pentru
dor Ion Apostol, Aguţa Anton, ca şl arii, program menit să contribue la
ţăranii muncitori Ion şi Nicolae Geor- avântul muncilor de recoltare şi colec­
gescu, Mihalache Alexandru, au fost tare din satul nostru.
popularizaţi de căminul cultural în aşa f
Ecaterina Stroescu
fel, încât pilda lor e cunoscută şi ur­ directoarea căminului cultural din
mată de către toţi ţăranii muncitori Creţeşti-Vidra

N’au vrut să-şi repare batozele

In comuna Stârciu, din regiunea Bi­ ranii muncitori Gostişor Aurel şi Mure-
hor, toţi ţăranii muncitori se pregătesc şan Gavril'au demascat în faţa între­
In atenţia cercurilor agrozootehnice
cu însufleţire pentru începerea seceri­ gului sat aceste uneltiri chiabureşti.
Pentru săptămâna 22—29 Iulie 1932 gerea buruienilor din culturile de le­ şului şi treerişului. Dar chiaburi ca Sfatul popular a obligat pe chiaburi
se recomandă următoarele lecţii şi a- gume. alde S. Ferenţ, I. Prunca şi I. Hada- să-şi repare fără întârziere batoze'e.
plicaţii practice: Pentru cercurile viticole : combaterea dea, duşmani înverşunaţi ai poporului,
Pentru cercurile agrotehnice (cul­ manei viţei de vie prin stropiri cu zea­ Totodată li s’a făcut acte de dare in
turi mari) : executarea desmiriştitului mă bordeleză. n’au vrut să-şi repare batozele. In fe­ judecată pentru sabotaj.
imediat după seceriş, asigură un spor Pentru cercurile zootehnice : folosirea lul acesta ei credeau că-şi vor bate joc
de producţie pentru anul viitor. raţională a animalelor de tracţiune la de munca oamenilor cinstiţi din sat. Ion Burcea
Pentru cercurile legumicole : distru­ muncile agricole. Dar nu le-a mers năpârcilor, căci ţă­ corespondent

Multă vreme ţăranii muncitori din Ţăranii muncitori, în frunte cu comu­
Pogoanele, regiunea Buzău, nu se pu­ S’au limpezit nedumeririle ţăranilor muncitori niştii din Pogoanele, discutând docu­
tuseră dumiri asupra unui lucru: Cum mentele de partid, şi-au arătat recu­
se face — se întrebau ei pe bună drep­ din Pogoanele noştinţa pentru faptul că, Comitetul
tate — că zeci şi zeci de bogătani din Central al Partidului, în frunte cu to­
comună se bucură de toate avantagiile cu apă. Astăzi, acesta are în bătătură conştiincios, pe funcţionarii care luptau varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, an desco­
pe care regimul nostru de democraţie cu 4 vite mari mai mult decât în anul împotriva chiaburilor. Numai interven­ perit şi demascat grupul de oportunişti
populară le face ţăranilor mijlocaşi? 1949, başca bani la chimir şi alte „mă­ ţia hotărîtă a organizaţiei de partid V. Luca, A, Pauker şi T. Georgescu.
Chiaburul Spătaru Ion-Chiru, pro­ runţişuri”. a făcut ca referentul Sandu Muncitoru Luminaţi de aceste documente, ţă­
prietar a „numai” 18 vaci, 4,25 hectare Ţăranii muncitori vedeau deasemeni şă nu fie scos din muncă de către Ion ranii muncitori în frunte cu comuniştii
pământ şi numeroase acareturi, era co­ că chiaburii din Pogoanele şi dintr’alte Vieru. au demascat şi scos din posturile de
coţat în funcţia de preşedinte al coo­ sate din raion aveau ocrotitori pe la Ştiindu-se cu stâlpi 1« raion, chia­ răspundere dementele duşmănoase. Au
perativei, de unde jefuia ca’n codru. In sfatul popular raional în persoana lui burii din Pogoanele au sabotat şi pla­ fost descoperiţi 120 de chiaburi camu­
comuna Pogoanele nici nu putea fi Ion Vieru, şeful secţiei financiare a ra­ nul de colectări. 26 chiaburi socotiţi flaţi în mijlocaşi şi s’au luat măsuri
vorba de îndeplinirea pianului de achi­ ionului. Fiind ocrotitor al chiaburilor, mijlocaşi şi alţi 25 rămaşi încă pe lista ca de acum înainte să fie îngrădiţi
ziţii, pentrucă nu se ducea nicio acti­ Ion Vieru a pus în diferite funcţii la chiaburilor, n’au fost obligaţi să-şi pre­ după lege. Au fost daţi afară şi chia­
vitate în privinţa achiziţiilor şi valo­ secţia financiară o serie de chiaburi şi dea cotele. Astfel comuna nu şi-a înde­ burii care se strecuraseră în gospodă­
rificărilor. legionari cum sunt contabilul Ciobotă plinit planul pe 1951. ria colectivă şi în întovărăşire. Tot­
Ţăranii muncitori vedeau că o seamă Ştefan, Niţă Ştefan, Didina Ciocan şi Documentele de partid apărute în odată ţăranii muncitori din Pogoanele
de chiaburi din satul lor şi-au mărit alţii. Aceştia aveau o deosebită grijă ultima vreme au limpezit nedumerirea au pornit cu puteri sporite la munci'ie
în ultimii ani averile ca şi cum n’ar de neamul lor chiaburesc. Când referen­ ţăranilor muncitori din Pogoanele. de recoltare, îndeplinindu-şi totodată
fi existat măsurile de îngrădire luate tul fiscal Sandu Muncitoru din Pogoa­ Acestea au arătat că ceeace a dat pu­ angajamentele de a fi printre primii
de partid şi de statul celor ce muncesc. nele a cerut chiaburului Mantu să-şi tinţă chiaburilor să se îmbogăţească şi la predarea cotelor de cereale către
Gheorghe V. Tudor avea în anul 1949 plătească impozitul, acesta i-a spus : să pătrundă în aparatul de stat nume­ stat. Aceasta dovedeşte hotărîrea lor
patru hectare de pământ şi un darac „N’ai grijă, am aranjat eu cu cei dela roşi duşmani ai celor ce muncesc, ■ neclintită de a strânge şi mai mult rân­
cu motor, de pe urma căruia şi-a mărit secţia financiară a raionului”. Ion Vieru fost politica de sprijinire şi stimulare durile în jurul partidului şi gu­
avuţia, jefuind pe ţăranii muncitori şi a chiaburilor şi elementelor capitaliste vernului, de a contribui cu toate
înşelând statul. Ei şi-a cumpărat şi o a făcut tot ce a putut ca să-l pe care au dus-o V. Luca, A. Pauker forţele lor la întărirea alianţei clasei
maşină de bătut porumb, tot cu motor. scoată din funcţie pe Sandu- Mun­ şi T. Georgescu, împotriva liniei parti­ muncitoare cu ţărănimea muncitoare în
Fostul .cârciumar Vânt Gh. Tudor vin­ citoru. El nu putea , suferi , funcţio­ dului de îngrădire şi eliminare a chia­ scopul construirii socialismului în pa­
dea pe sub^ mână băuturi ^amestecate narii care-şi făceau datoria ^cinstit şi burilor'şi speculanţi-lof. ' ,f ’ ' tria noastră. ’ ■ ' 1 ”