Page 19 - Albina_1952_07

AL B I M* 3

Ai cules Ia timp — ai câştigat! S. M. T.-ul chezăşueşte un viitor
îmbelşugat
Pretutindeni pe ogoarele Republicii combaineri au recoltat şi treerat orzul
noastre Populare se duce tot mai ho- de pe 46 hectare, iar muncitorii dela se-
tărît lupta pentru ca recolta anului a- cerătorile-legători au recoltat şi ei 42 Tutunaru Virgil are numai 20 de pământul' ei s’ar putea scoate nu cel
cesta să se strângă la timp şi să nu hectare orz. îndată după seceriş trac­ ani, da-r este deja tractorist şef. Poves­ mult 1.200 kg. grâu la hectar, ci 2.400
se piardă nici un bob. toriştii acestei gospodării au executat tea ultimilor patru ani ai lui de când kg. şi chiar cantităţi mai mari de grâu.
Colectiviştii din Neudorf, regiunea desmiriştitul pe o suprafaţă de 10 hec e tractorist, este însăşi povestea vieţii In acest timp membrii de partid Pe­
'Arad, au terminat cei dintâi din sat lu­ tare. S.M.T.-ului ,,16 Februarie 1933" din trache Gheorghe, Mihăilescu Constan­
crările de recoltare a grâului. Totoda­ ★ comuna Segarcea, regiunea Dolj. tin, secretarul organizaţiei de bază al
tă harnicii colectivişti au desmiriştit Până la 5 Iulie, la bazele de recep- ...De când se ştiu oamenii din sat, staţiunii şi alţii, arătau în şedinţe cât
aproape 75 la sută din suprafeţele de ţionare a cotelor din cuprinsul regiunii mereu şi-au încordat braţele pe coar­ de mult va avea de câştigat satul dacă
pe care au strâns .recolta. Dolj au fost transportate zeci de mii de nele plugului să-şi desţelenească pă­ s’ar înfiinţa o gospodărie agricolă co­
începând treerişul, tractoriştii dela kilograme de grâu. La baza de recepţio mântul. Când în anul 1948 au început lectivă. Dar chiaburii nu dormeau. în­
S.M.T. Neudorf, care folosesc în mun­ nare Portăreşti au fost aduse 11.000 să se ridice clădirile şi remizele staţiu­ cercau să ameţească pe oameni cu
că metoda stahanovistului sovietic Ni- kg. grâu. Predarea primelor cote de nii, oamenii din sat urmăreau cu curio­ svonuri. Când văzură că ţăranii se în­
colae Brediuc, au treerat în 6 ore cereale se transformă într’o adevărată zitate aceste pregătiri. Aflaseră ei câte scriu tot mai mulţi în gospodărie, tre­
17.380 kg. orz. sărbătoare pentru ţăranii muncitori din ceva, dar lămuriţi prea bine nu erau. cură la acte criminale. Incendiară în­
★ această regiune. Ei se întrec în acţi­ Mai apoi văzură tractoarele. Cu ce ui­ tr’o noapte casa tui Tutunaru Ioniţă,
La gospodăria agricolă de stat unea de predare a cotelor, fiind dornici mire au privit primele brazde făcute de ţăranul sărac care lupta cel mai mult
plugurile trase de tractor-!... Şi ce re­ să ia fiinţă o gospodărie colectivă. Dar
„Scânteia" din satul Moşeni, regiunea să obţină primele chitanţe. La baza de pede lucrau aceste maşini !... Erau pri­ rând pe rând acţiunile chiaburilor au
Constanţa, s‘au recoltat numai în câ­ recepţionare din Corabia, chitanţa nr. mele tractoare în sat. fost înfrânte. Gospodăria a prins viaţă
teva zile 88 hectare orz Aici combai- i a fost luată de ţăranul muncitor Toma Tutunaru Virgil se simţi atras către în toamna aceluiaş an. Colectivistul Tu­
nerii Amidi Abidi şi Mafred Medit se Prodan din satul Uşa. El a predat sta­ de de îndată ce le văzu. Vru să le cu­ tunaru Ioniţă, tatăl tractoristului Tu­
întrec între ei în muncile de recoltare, tului 250 kg. grâu de bună calitate, cu noască cu adevărat. Alături de alţi ti­ tunaru Virgil, a fost ales preşedinte.
reuşind să depăşească zilnic norma cu o greutate hectolitrică de 79 kg., fără neri, el urmă şi absolvi şcoala de trac­
Roadele bogate dobândite de colec­
câte 3 hectare. In câteva zile cei doi corpuri străine. torişti de 6 luni. S.M.T. „16 Februarie tivişti cu ajutorul S.M.T.-ului au con­
1933" îşi începuse existenţa sa. Avu de vins pe mulţi ţărani muncitori care
întâmpinat dela început greutăţi, clir
In raionul Tulcea secerişul a întârziat oamenii ştiau ce voiau. Veniră după mai stătuseră deoparte, să intre în gospo­
multe luni primele tractoare de produc­ dăria colectivă. Aşa a devenit colecti­
Dacă străbaţi raionul Tulcea dela un şurarea secerişului. Ba şi mai mult, ei vistă Curteanu Elena ; aşa au păşit pe
ţie românească, 1.A.R.-urile. Erau nu­
capăt la altul vei vedea pretutindeni nu s’au preocupat să popularizeze agro- mai 15. Peste câteva luni a început să drumul gospodăriei colective alţi 75
lanurile de cereale date în pârg. Cu minimul şi în special regulile agroteh­ se ridice o remiză pentru 50 tractoare de ţărani săraci şi mijlocaşi.
toate acestea, în raionul Tulcea sece­ nice cu privire la recoltare. De fapt şi una pentru 15 batoze şi agregate. ..Vara anului 1951. Colectivista şi
rişul întârzie în bună parte. In secto­ Staţiunea mergea pe calea înfăptuirilor deputata Curteanu Elena a văzut cu
rul particular până la 9 Iulie, din aceasta este o lipsă a celor mai multe cu paşi mari. Zeci şi zeci de tractoare, ochii ei adevărul. Pe o bună bucată
toată suprafaţa însămânţată cu grâu, sfaturi populare comunale, din raion de pământ s’a recoltat 2.800 kg. grâu
agregate de arat şi desmiriştit, baloze,
nu s’a secerat decât 1,2 la sută, iar şi a căminelor culturale din aceste co­ maşini de tot felul... la hectar. Pământul a fost silit, cu aju­
din suprafaţa însămânţată cu secară mune, care nu au popularizat agromi- In acest timp viaţa satului începea torul S.M.T.-ului, să dea oamenilor
mai multă bogăţie.
s'a secerat numai 3,6 la sută. Dea- nimul în general şi regulile agrotehnice să se contopească cu viaţa S.M.T.-ului. ..Vara anului 1952. Roadele colec­
semeni orzul a fost secerat în propor­ de recoltare în special. In multe sate Unii dintre ţărani mai priveau cu ne­ tivei sunt şi mai bogate. Pe arie, cele
încredere tractoarele, ascultau de şoap­
ţie de numai 3,2 la sută Numai aceste nu se cunoaşte însemnătatea recoltatu­ 4 batoze ale S.M.T. nu şi-au încetat
tele chiaburilor. Ţăranca săracă Cur-
cifre vorbesc dela sine. Faptul că raio­ lui în pârgă. zorul. Lângă tractorul său, tânărul Tu­
teanu Elena privea cu nedumerire pe
nul Tulcea este codaş la seceriş, arată Că nu se cunoaşte însemnătatea apli­ tinerii tractorişti. Se întreba care li-i tunaru Virgil ascultă calm şi atent ini­
că sfaturile populare comunale nu s’au cării agrominimului se vede şi de acolo rostul. Asculta cu îndoială cuvintele ma maşinii. Pe câmp, câteva tractoare
preocupat îndeaproape de mobilizarea că în tot raionul, în sectorul particular, tractoriştilor tenculcscu Maria, David au desmiriştit primele 30 ha. S.MT-u!
Ion sau ale lui Petrache Gheorghe, di­
ţărănimii muncitoare la seceriş. Comite­ până la 10 Iulie s’a desmiriştit foarte chezăşueşte un viitor îmbelşugat.
rectorul staţiunii, fost mecanic de lo­
tele executive ale sfaturilor populare puţin.
din comunele Horia, Crişan, Nalbant Este datoria comitetului executiv a! comotivă. Nu voia să creadă că de pe C. CONSTANT1NESCU
şi încă altele, nu au făcut un plan sfatului popular raional Tulcea să por­
chibzuit pentru munca din campania de nească imediat în mod serios şi orga­
vară. Acelaş lucru se vede limpede a- nizat la muncă, să controleze activita­ A primit chitanţa nr. 1 pe raion
proape la toate comitetele executive ale tea secţiilor agricolă şi culturală, să încă din zorii zilei de 9 Iulie a. c., în car cola cuvenită statului şi apoi a
sfaturilor populare comunale. Forţele mobilizeze toate sfaturile populare co­ ţăranul muncitor Trăislaru Aurel din transportat-o la baza de recepţionare
de care dispun sfaturile populare n'au munale. Să ducă pe teren o muncă ope­ comună Breasla, regiunea Dolj, a ple­ Craiova, unde a primit chitanţa nr. I
cat la batoză să-şi treere grâul. Grâul pe raion. Urmându-i exemplul, nume­
fost mobilizate. Agenţii agricoli Dineu rativă şi să facă un control temeinic,
a ieşit curat şi mare’n bob. Aceasta se roşi ţărani muncitori au pornit să pre­
Dumitru şi Ion Vătafu, din comuna pentruca toate forţele raionului Tulcea datoreşte faptului că ţăranul muncitor dea cotele către stat.
Iloria, nu fac aproape nimic, nu se in­ să fie mobilizate în lupta de câştigare Trăistaru Aurel a aplicat agromimmul. M. Sinderman
teresează deloc de începerea şi desfă- a bătăliei recoltării. După ce a terminat de treerat, et a pus corespondent

F r u n t a ş i î n m u n c i l e a g r i c o l e

Comunistul Anghei Bujor ermit din co- Comunistul llie Voicu este din comtt- Maria lonescu din satul Tărnave, co- Tractoristul Iacob Ştefan dela S.MT.
muna Furculeşti, regiunea Bucureşti a na Spâtăret, raionul Alexandria. Ceata muna Boioroaga. raionul Vida este una F aurei, regiunea Galaţi este fruniaş
ieşit primul la desmiriştit şi a îndem- de ţărani muncitori organizată de el
nat şi pe alţii să facă la fel. a treerat prima. Tot printre primii au din femeile fruntaşe ta seceriş. în muncile de recoltare.
fost şi ta predarea cotelor.