Page 21 - Albina_1952_07

ALBI NA 5
ttm&H.msnu >* wmmaB

DIN UNIUNEA SOVIETICĂ Vestitul combainer sovietic Borin

Cu numele lui Lenin în mijlocul combainerilor noştri

de Serghei Smirnov Duminică, 13 Iulie, la gospodăria noclâr cu aceeaş brigadă, cu aceîa'f
poet sovietic agricolă de stat din Feteşti, a avut loc tractorist şi cu aceiaşi oameni ajutători..
Aceasta a făcut cu putinţă ca an de ari
Azi Drum de apă o importantă consfătuire la care a luat oamenii care lucrau la combaina fia
e parcă zi de sărbătoare, stepele brăzdează, parte vestitul combainer sovietic Con­ vină cu inovaţii noi în muncă, să fie
Pretutindeni vestea a pornit: Trec şirag, vapor după vapor. stantin Alexandrovici Borin, Erou al simtă strâns legaţi de această mlnu*
Azi
Patriei în ziua asta mare Muncii Socialiste şi laureat al Premiu­ nată maşină. Fiecare ceas, fiecărei
Canalul Volga-Don durează
Un buchet lui „Stalin“, membru în delegaţia oa­ minut este preţios, deci timpul trebue
O măreaţă
de mări poartă’n menilor de ştiinţă, tractoriştilor şi col­ folosit cu mare chibzuială. In 24 ide
i-am dăruit! viitor ! hoznicilor din Uniunea Sovietică, care ore tovarăşul Borin şi cu oamenii săî*
ne vizitează ţara. La consfătuire au luat bineînţeles în mai multe schimburi, ari
A fost dat în folosinţa parte deasemenea mulţi combainer! din putut să recolteze 75—80 hectare, l-l
ţara noastră. Tovarăşul Borin a vorbit după aceeS
Canalul navigabil Volga-Don „V. I. Lenin" Tovarăşul I. Vidraşcu, ministrul gos­ despre grija şi dragostea pentru
Săptămâna trecută poporul sovietic de 12,75 km., un baraj de beton lung podăriilor agricole de stat, a arătat im­ combaină. Alaşina trebue curîM
h cunoscut o nouă victorie pe drumul de 495,5 m., o hidrocentrală, canale şi portanţa acestei consfătuiri de produc­ ţaţă, trebue unsă la timp. Organic
spre comunism. A fost terminată prima alte instalaţii. ţie, în cuvântul său de deschidere. To­ zându-se munca se poate micşora’
mare construcţie a comunismului, Ca­ c) Canalul principal de irigaţie al varăşul ministru a spus că această con­ timpul de ungere, de control şi de aii-1
nalul navigabil Volga—Don, căruia Donului precum şi alte canale de dis­ mentare. Tovarăşul Borin şi oamenii
i s’a dat numele Canalul navigabil tribuţie. sfătuire trebue să înarmeze pe toţi com- săi au ajuns ca în 45 minute să facă
Volga-Don ,,V. I. Lenin“. d) O reţea întinsă de căi ferate in bainerii din patria noastră cu meto­
Această măreaţă construcţie cuprin­ lungime totală de 174 km. dele cele mai avansate pentru obţinerea toate aceste treburi, câştigând astfel
de mai multe lucrări: Canalul Volga—Don va asigura ali­ de rezultate cât mai bune în actuala timp preţios la recoltare.
a) Canalul navigabil Volga—Don, mentarea şi irigarea a 2.750.000 hec­ campanie de seceriş şi trecriş. O altă învăţătură împărtăşită de to­
lung de 101 km., la care se adaogă o tare de pământ secetos din reg'unile varăşul Borin combainerilor noştri
seamă de construcţii necesare naviga­ Rostov şi Stalingrad. Deasemeni, prin Vestitul combainer sovietic Borin a este aceea că oamenii care Iu-'
ţiei. Printre altele se numără 13 ecluze, această uriaşă lucrare a fost îndeplinit împărtăşit apoi combainerilor noştri
13 baraje şi diguri, debarcadere şi o planul stalinist de unire a celor cinci experienţa sa de combainer. De cum a crează la o combaină trebue să-şi
autostradă de 100 km., paralelă cu ca­ început să lucreze pe combaina sa în cunoască precis sarcinile lor Şi e
nalul; mări din partea europeană a Uniunii bine chiar ca aceeaş brigadă să facă
b) Nodul hidraulic Ţimlianscaia, al­ Sovietice, Moscova devenind astfel port Cubnn, şi alte raioane producă­ atât desmiriştitul, aratul şi însămânţa^
cătuit dintr’un baraj de pământ lung la cinci mări. toare de cereale, şi-a dat seama de tul, cât şi recoltatul, pentru ca astfel
importanţa mare a muncii sale şi a tu­
să existe un control în muncă şi ea
turor combainerilor pentru transforma­
crească răspunderea fiecăruia.
rea agriculturii. La conferinţa combai­
Combainerii care nu luat parte! Ia
nerilor din 1935, unde tovarăşul Stalin
consfătuire au mulţumit tovarăşului
a vorbit despre munca combainerilor so­
Borin pentru preţioasele învăţăminte
vietici, Borin a fost prezent şi şi-a luat
şi şi-au luat angajamente în muncă;
atunci angajamentul să depună tpate
Combainerul Constantinescu Dumitru
sforţările pentru a-şi însuşi tehnica ma­
dela gospodăria agricolă de stat Boră-t
şinilor agricole. Mai departe, tovarăşul
neşti, raionul Urziceni, şi-a luat anga­
Borin arată cum el, muncind cu agre­
jamentul să secere şi să treere cu
gatul său, a putut să înlocuiască munca
combaina sa 25.000 kg. boabe pe zi;
a 950 de oameni, 150 cai, 37 vântură-
tori, 20 batoze. Acest angajament al tovarăşului Con-
slantinescu a umplut de bucurie pe
Pentru o cât mai bună lucrare şi
tovarăşul Borin, care l-a îmbrăţişat pe
pentru ca în nopţile de vară din tim­
combainerul român şi i-a urat spor la
pul recoltării să nu se piardă un mi­
muncă pentru realizarea angajamentu­
nut, tovarăşul Borin a electrificat agre­
lui luat.
gatul său.
Deasemeni, s’au mai înscris la cuvânt
Un agregat combinat lucrând pe ogoarele unui colhoz din U.R S.S, Un alt lucru important în lucrarea cu şi numeroşi alţi combaineri, care au
combaina este felul cum se organi­ pus întrebări, au discutat pe larg cu
Belşugul holdelor colhoznice zează munca. Vestitul combainer sovie­ tovarăşul Borin şi şi-au luat angaja-:
tic spune că aproape 16 ani a lucrat
Pe aproape tot întinsul Ţării Sovie­ un înalt spirit de organizare. Combai- mente.
tice munca de recoltare este în toi. Pe nerii acestei staţiuni, aplicând graficul la colhozul „Gorki“ din ţinutul Kras-' AUREL MUNTEANU
ogoarele colhoznice cerealele de toam­ orar la seceriş, recoltează zilnic 15-16
nă şi primăvară au crescut înalte şi hectare păioase de toamnă, în loc de
cu spicul plin de boabe. Munca făcută 10 hectare cât prevede norma. Solii celei mai înaintate agriculturi din lume
cu maşinile şi după regulile agroteh­ Colhozurile regiunii transportă pri­ în vizita la gospodăria colectivă
nice vesteşte rod bogat. mele grâne treerate la centrele de pre­
Pe ogoarele colhozurilor din satele dare a cotelor. Colhoznicii raionului din Călăraşii-Vechi
raionului Puşkino din R.S.S. Azerbaid- Karşi, raionul cel mai bogat în ce­
jatiă, colhoznicii culeg în anul acesta o reale din regiune, au şi predat deja o
recoltă îmbelşugată. Cerealele sunt însemnată parte din cota de cereale
strânse cu ajutorul a peste 30 de agre­ prevăzută în plan. Numeroase colho­
gate de combine. De pe fiecare hec­ zuri din raioanele Kussansui şi Guzar
tar se scot în mijlociu câte 2.700-2.900 au îndeplinit înainte de termen planul
kg. cereale. anual de predare a cotelor de orz şi
In timp ce combinele adună neînce­ grâu.
tat, zi şi noapte, recolte de pe sute de
hectare, coloane lungi de camioane din ★
toate colţurile raionului se îndreaptă Pe câmpiile colhozurilor şl sovhozu­
către centrele de recepţionare a cerea­ rilor din văile Alazansk şi Şirak, au
lelor. Numai într’o singură zi colho­ ieşit combinele. In prezent, pe ogoare
zul „Stalin” a predat 31.900 kg. de lucrează 200 combine mai mult decât
orz. Colhozurile „Molotov" şi „Kaga- 'anul trecut. Agricultorii Georgiei au
:iovici“ care au şi îndeplinit înainte de obţinut o recoltă îmbelşugată.
ermen planul de predare a cotelor de Colhoznicii din raionul Ţitelţkaroisk
orz către stat, au predat câte 22.000— care sunt iniţiatorii întrecerii socialiste
26.000 kg. de cereale pe zi. pentru strângerea recoltei în cele mai
★ bune condiţiuni şi pentru predarea la
Colhozurile regiunii Krasnodar din vreme a cerealelor către stat, strâng
R.S.S. Tadjică au început în anul a- în mijlociu câte 2.700 kg. la hectar. O
cesta secerişul orzului şi grâului de recoltă îmbelşugată dobândesc colho­
toamnă cu 10 zile mai devreme decât zurile din raioanele Gardabansk, Te-
în anul trecut. Mecanizatorii S. M. T.' lavsk, etc. Pe zi ce trece, creşte numă­
ului -Nr. 2 din Karşi, iniţiatorii între­ rul camioanelor ce sosesc ia centrele Membrii gospodăriei agricole colective „Filimon Sârba" din Călăraşii*
cerii pentru executarea secerişului în- de colectare încărcate cu cereale din Vechi ascultă cu atenţie sfaturile pe care le primesc dela membrii
tr’un termen cât mai scurt, dovedesc noua recoltă. delegaţiei sovietice