Page 22 - Albina_1952_07
P. 22
B A L B 1 N A
Chiaburii au fost daţi afară Tot mai multe lucrări de interes obştesc Toată grija
din gospodăria colectivă realizate prin autoimpunere pantru îndeplinirea planului
de colectare a cărnii
La Nădlac (Arad), In vara anului Din toate colturile ţării sosesc zH- sunt hotărîţi ca până Ia 30 Decembrie Hotărîrea guvernului şi partidului
1950, mai mulţi ţărani săraci şi mij nic la redacţia revistei noastre scrisori 1952, localul să fie ridicat. Până acum privitoare la consolidarea succesului
locaşi au pornit pe calea arătată de care vestesc dragostea cu care au por au şi fost lucrate 40.000 cărămizi şi reformei băneşti arată că sarcina realb
partid In Hotărirea din 3—5 Martie nit ţăranii muncitori să-şi înalte clădiri s’a strâns o însemnată sumă de bani. zării întregului plan de colectare şl
1949, pe calea luminoasă a gospodării achiziţii trebue considerată ca o sarcini
lor agricole colective. de folos obştesc ,cu ajutorul banilor Corespondentul Ştefan Neda ne scrie centrală a organizaţiilor de partid şi ţ
Printr’o muncă temeinică şl bine or strânşi prin autoimpunere. că ţăranii muncitori din comuna Redea, organelor de stat.
ganizată, lucrând cu maşini agricole In comuna Criş din raionul Sighişoa raionul Caracal, zoresc cu hărnicie să-şi In comuna Cernele-Dolj, unde colec
şi folosind experienţa colhozurilor so ra, aşa cum ne arată corespondentul confecţioneze cele 100.000 bucăţi de că torii au depus o activitate mai intensă
vietice, colectiviştii din Nădlac au reu voluntar Tomescu Vasile, numai în 15 rămidă necesare construirii localului şi au fost controlaţi şi îndrumaţi de
şit să obţină in primul an de muncă sfatul popular, colectarea cărnii de porc
succese deosebite. Recolta lor de cereale zile a şi fost terminală clădirea grădi pentru cămin cultural. Banii strânşi s’a desfăşurat cu rezultate bune. Comu
a fost de două ori mai mare faţă de niţei de copii, alcătuită dintr’o sală da prin autoimpunere vor fi folosiţi pen na Cernele a reuşit să îndeplinească şi
cea a ţăranilor muncitori individuali. învăţământ, un dormitor, bucătărie şi tru materiale de construcţie. chiar să depăşească planul la colectarea
Dar, după scurtă vreme, în gospodă cărnii pe primele două trimestre ale a-
ria agricolă colectivă din Nădlac s’a o cămară pentru alimente. Sfatul popu In satele raionului Lugoj scrie co nului şi să realizeze un procentaj de
simţit mâna criminală a duşmanului lar raional a înzestrat grădiniţa cu respondentul Straton Nicanor, se vor 15 la sută pe trimestrul III. Mult aju
de clasă, care împiedica desvoltarea şt 30 scaune, 15 măsuţe şi alte obiecte construi prin autoimpunere 17 şcoli, 43 tor au dat echipele de agitatori care au
întărirea gospodăriei colective. In gos de trebuinţă. cămine culturale, 2 dispensare medi dus alături de colectori intensă muncă
podăria agricolă colectivă s'au strecu de lămurire în rândurile ţăranilor mun
rat 9 chiaburi împreună cu câteva unel Nu de mult, locuitorii comunei Oroij, cale, 13 poduri, 14 fântâni şi vor fi citori. Printre aceştia s’au evidenţiat
te de-ale lor. Duşmani înrăiţi ai oame raionul Mureş, întruniţi în cadrul unei electrificate 5 sate. tovarăşii Neamţu Ion, Nica Constantin,
nilor muncii îşi găsiseră culcuş în gos adunări generale, au hotărît ca prin Oriunde s’au pornit lucrări de folos Marin Olteanu şi Voicu Nicoiae.
podăria colectivă. Ştefan Paliev a avui N-u tot aşa se întâmplă în comuna
9,58 hectare de pământ şt un atelier muncă voluntară şi autoimpunere să-şi obştesc prin autoimpunere, ţăranii Bucovăţ. Aci, planul de colectare a căr
de croitorie. Calfele şi servitorii pe care construiască un nou local pentru sfi- muncitori muncesc cu râvnă pentru a nii de porc nu a fost îndeplinit. In a-
ceastă comună colectorii nu şi-au făcut
l-a avut l-au dat putinţa lui Paliev să tul popular. După cum ni se spune în grăbi construcţiile începute, contribuind
datoria. Chiaburii au fost lăsaţi să s>e
strângă multă avere. Ion Rencovici, şi
corespondenţa trimisă de Covalevschi astfel Ia înfrumuseţarea satelor noas sustragă dela predarea cotei. Lipsa de
el proprietar a 9,53 hectare pământ, preocupare a membrilor comitetului
Nichifor, ţăranii muncitori din Oroiu tre.
speculant, negustor de porci, nu şi-a executiv al sfatului popular din comuna
muncit niciodată pământul. Jecmănin- Bucovăţ, are urmări dăunătoare în
ceeace priveşte buna aprovizionare a
dti-i pe ţăranii muncitori, Ion Chelo şi-a
oamenilor muncii.
făcut avere de 12 hectare şi acareturi Sfatul popular al comunei trebue
Intr’o adunare generată, după ce au să ia măsuri de îndată, să nu se acorde
fost prelucrate documentele de partid nicio îngăduinţă faţă de chiaburii sa
cu privire la abaterea de dreapta, ţă botori. Să fie trimişi în judecată şi o-
bligaţi să-şi predea cota de carne.
ranii colectivişti, printre care Ion Şte-
Utemistul Puiu Ion din
fenco, Mihai Poliov şi mulţi alţii, s’au După corespondenţele trimise de
comuna Naipu, regiunea
ridicat împotriva chiaburilor strecuraţi Terpeş Alexandru şl Nicola Mircea
în gospodăria lor agricolă colectivă Bucureşti, şi-a îngrijit
i-au demascat şi au cerut să fie scoşi culturile aplicând regulile
Comuna Drăgăneşti fruntaşă
din rândurile colectiviştilor. agrotehnice. A fost prin la colectarea laptelui
După ce chiaburii au fost alungaţi tre primii la secerat, des-
din gospodăria colectivă, colectiviştii îndeplinirea întregului plan de colec
miriştit şi treerat şi tot
şi-au luat angajamentul de a lupta şi tare a laptelui a fost o sarcină impor
printre primii a predat tantă care a stat mereu în atenţia sfa
mal mult pentru întărirea gospodăriei tului popular al comunei Drăgăneşti.
lor colective, de a termina la vreme cota de orz cuvenită sta Acum o lună de zile, când colectarea
strânsul recoltei, desmiriştitul şi pre tului. laptelui se făcea cu încetineală, mem
brii de partid din satele Malul Alb 51'
darea cotelor către Stat. Drăgăneşti, în adunări generale, pre
Plini de hotărire ei au început cu cum şi deputaţii, în sesiunea sfatului
popular, au discutat problema colec
puteri sporite secerişul bogatei recolte.
tărilor. Atunci s’a hotăvît ca fiecare
D. Siniteanu comunist şi deputat să lămurească
corespondent pe ţăranii muncitori asupra în
semnătăţii politice şi economice a co
lectărilor de lapte. Deasemeni, comu
„Prin munca noastră sprijinim niştii şi deputaţii au hotărît să fie pri
mii la predarea cotelor. Dând ei pri
aplicarea Hotărîriior Consiliului Mondial al Păcii mii la colectare, au fost pildă pentru
numeroşi ţărani muncitori ca : Lupu
Ţăranii muncitori din comuna Să- ţiile purtate acolo au scos la iveală pri terea popoarelor ca pacea să fie sal Costache, Iancu Oprea, Lefter Gheor-
hăoani, raionul Roman simt o mare mejdia care ameninţă pacea, datorită vată. „Hotărîrile dela Berlin ne dau gliiţă şi alţii, care şi-au achitat îndată
bucurie privind lanurile de grâu încăr politicii războinice dusă de imperia puteri noi de luptă, a răsunat glasul
cate de rod. Strânsul recoltei e în toi. liştii americani. Aceşti duşmani înrăiţi tovarăşului Noghi Bălan, Am să mun şi în întregime cotele, dovedind prin
Cu multă dragoste au început să trans ai păcii săvârşesc barbarii de neînchi cesc cu mai multă nădejde pentru a cu aceasta dragostea lor faţă de regimul
porte primele care cu cereale, drept cotă lege la timp recolta şi fără pierderi, nostru. In urma exemplului dat de co
statului, boabe pline şi alese. puit în Coreea, pun pe picior de război predând statului întreaga cotă de ce munişti şi a muncii de îndrumare, plă
Spre a afla ce se mai petrece în Germania Apuseană şi Japonia, gră reale. Prin munca noastră ajutăm fie nui de colectare a ■ laptelui în co
lume, adesea se întâlnesc în sala cămi besc înarmările şi pregătirile de război
care să crească puterea ţării noastre muna Drăgăneşti a fost îndeplinit
nului cultural din Săbăoani, bătrâni, din ţările supuse lor.
care luptă în frontul păcii”. până Î11 prezent în proporţie de 80 la
femei, vârstnici şi tineri. Aci ascultă Lucrările dela Berlin au dovedit însă
Cele spuse de el au fost întărite de sută.
cuvântarea câte unui membru din co că în faţa încercărilor tâlhăreşti ale Pentru ca în cel mai scurt timp,
tovarăşul Cernomaz Mihai, preşedin
mitetul de luptă pentru pace, citesc ar americanilor şi slugilor lor, unitatea po
tele comitetului de luptă pentru pace planul să fie rcalizaVîn unfregime, sfa
ticole mai însemnate din ziare în le- poarelor este mai strânsă, voinţa lor tul popular, sprijinit de organizaţia de
şi de alţi ţărani muncitori. Ei şi-au
tură cu lupta pentru pace, pun între mai hotărîtă de a face ca să triumfe
arătat totodată recunoştinţa lor adâncă bază, trebue să continue cu mai multă
bări, discută. Dela aceste întâlniri să- pacea. Cerând cuvântul, ţăranul munci hotărire munca de lămurire în rândul
faţă de Uniunea Sovietică, care neînce
băorenii pornesc mai luminaţi şi întă tor Bulai Mihai, invalid de război şi-a ţăranilor muncitori, care au rămas în
tat a făcut propuneri menite să ajute la
riţi în lupta pe care o duc pentru câş ridicat glasul său de protest împotriva urmă cu predarea cotelor până în pre
înlăturarea primejdiei războiului, la în
tigarea bătăliei recoltării şi colectărilor, sălbăticiilor săvârşite de americani în zent, convingându-i că a nu-ţi face da
tărirea păcii.
pentru întărirea patriei, pentru apăra Coreea, cerând să se pună capăt
Ţăranii muncitori din Săbăoani-Ro- toria faţă de stat, înseamnă a da apă
rea păcii. acestui război cotropitor pornit de ame
man, întruniţi în adunare, la chemarea la moară duşmanilor poporului.
O astfel de adunare a avut ioc de ricani. Asemeni lui au vorbit şi alţi Sfatul popular trebue-să ia atitudine
comitetului de luptă pentru pace, au
curând. De astădată au avut un oaspe ţărani muncitori. Cu toţii au cerut hotărîtă faţă de chiaburii care sabotea
pornit să sprijine din toată puterea
din partea comitetului de luptă pen să fie oprită mâna ucigaşă a bogă ză planul de oolectări sau îndeamnă
tor Hotărîrile luate de Consiliul Mon
tru pace raional, care 1e-a vorbit des taşilor americani. şi pe alţi ţărani la nepredarea cotelor
dial aî Păcii.
pre marea adunare a popoarelor, Consi Hotărîrile luate la Berlin au întă de lapte.
liul Mondial al Păcii, întrunit; în se rit şi mai mult încrederea ţăranilor Constantin Petriiă * Ţicii Aizic
siune extraordinară la Berlin. Oiscu- muncitori din Săbăoani că stă în pu- corespondent, Săbăoani-Roraua corespondent
