Page 23 - Albina_1952_07
P. 23
7
ALBI NA
FORŢELE PĂCII SUNT DE NEÎNVINS
ninţate. Imperialiştii refac în grabă ar ceea cer să fie refăcută grabnic unitatea gaşă a monştrilor americani să fie 5*
Conferinţa publicată în pagina matele fasciste care au pârjolit ome Germaniei, pentru a duce la lărgirea prită şi eroicul popor coreean să fie lă
de faţă va fi folosită in cadrul a- nirea, construesc nenumărate baze schimbului comercial. sat să-şi continue în pace construirea
dunăritor populare, care au loc militare, generalii hitlerişti şi militari- La sfârşitul lucrărilor sale, Consiliul unei vieţi noi şi plină de bucurii.
Consiliul Mondial al Păcii cheamă
duminică 20 Iulie, la toate cămi ştii japonezi, care de multă vreme tre Mondial al Păcii a luat importante ho-
nele culturale, casele de citit pre buiau să-şi primească pedeapsa pentru tărîri menite să ducă la înlăturarea toate popoarele să ceară încetarea de
primejdiei războiului, la întărirea pă îndată a războiului din Coreea şi rati
cum şi la colţurile roşii din gos crimele lor, au fost scoşi din închisoare cii. Hotărîrile de însemnătate istorică ficarea şi respectarea de către toate ţă
podăriile agricole colective.
şi puşi să comande noile armate. In Co luate de Consiliul Mondial al Păcii în rile a Protocolului dela Geneva din 17
reea, imperialiştii americani batjoco sesiunea dela Berlin cuprind un întreg Iunie 1925, care interzice folosirea mij
Sute de milioane de oameni cinstiţi, rind steagul O.N.U.-lui, au săvârşii cele program de luptă ce 'trebue urmat de loacelor războiului bacteriologic. în
din lumea întreagă, au urmărit, plini de mai îngrozitoare crime cunoscute vreo ■toţi partizanii păcii. treaga omenire dornică de pace sprijină
nădejde, lucrările sesiunii extraordinare dată în istoria omenirii. încălcând în Deosebită atenţie a dat Consiliul cu toată hotărîrea Rezoluţia dată de
a Consiliului Mondial al Păcii, care a ţelegerile dintre popoare şi fără a ţine Mondial al Păcii chestiunii germane. Consiliul Mondial al Păcii privind În
avut loc între 1—5 Iulie la Berlin. seama de protestul întregii omeniri, In mesajul adresat guvernelor celor cetarea războiului din Coreea.
încercaţi luptători pentru apărarea bestiile americane au trecut la deslăn- patru mari puteri, precum şi tuturor De foarte mare însemnătate este ho
măreţei cauze a păcii, reprezentând vo ţuirea monstruosului război bacteriolo popoarelor, Consiliul Mondial al Păcii tărîrea luată de Consiliul Mondial el
inţa popoarelor din peste 80 de ţări; gic. In cuvântarea sa rostită în faţa ţine să reamintească marea răspundere Păcii de a convoca, în luna Decembrie
s’au adunat la Berlin pentru a se sfătui Consiliului Mondial al Păcii, Yves care o au îndeosebi guvernele Statelor a acestui an, un Congres al popoarelor
ţi hotărî asupra celor mai de seamă Farge un luptător pentru pace de frunte Unite, Franţei, Marii Britanii şi Uniu pentru apărarea păcii, care se va ţine
probleme de deslegarea cărora depinde din Franţa, a adus la cunoştinţă ome nii Sovietice în rezolvarea pe cale paş la Viena. O asemenea adunare uriaşă
liniştea omenirii şi zădărnicirea unel nirii documente zdrobitoare care de*- nică a problemei germane, potrivit cu pentru pace, cum n’a mai cunoscut lu
tirilor războinice ale noilor hitleri, im mască chipul de fiară sălbatecă al im mea, va lega şi mai strâns popoarele
perialiştii americani. Printre fruntaşii perialiştilor americani. Vizitând Co acordurile dela Potsdam. Acordu în lupta lor pentru salvarea păcii.
luptei pentru pace ce-au luat parte la reea, Yves Farge a fost chiar pe câmpul rile încheiate de către Anglfa, Statele Lucrările Consiliului Mondial al Pă
sesiune se numără învăţatul francez Jo- de lHjptă, între 28 Aprilie şi 16 Iunie. Unite şi Franţa pe deoparte şi guvernul cii au sporit încrederea poporului nos
lui Adenauer pe de altă parte, la Paris
liot-Curie, scriitorul chinez Go Mo-Jo, Acolo a cercetat şi a văzut cu ochii lui tru în forţa de neînvins a frontului pă
scriitori şi oameni de ştiinţă sovietici ca crimele săvârşite de hoardele ameri şi la Bonn, în zilele de 26 şi 27 Mai, cii. Fiecare om al muncii din ţara noa
sunt acorduri care nesocotesc înţele
Al. Fadeev, Ilya Ehrenburg şi mulţi cane. El a avut putinţa să strângă gerile internaţionale şi însăşi voinţa stră îşi dă seama cât de însemnată este
alţi neînfricaţi luptători pentru pace materiale doveditoare şi documente de pace a poporului german. Aceste munca fiecăruia dintre noi în lupta pen
din toate ţările lumii. Ţara noastră a care vorbesc lumii întregi de gozăviile tru apărarea păcii.
fost reprezentată la această sesiune războiului bacteriologic. Din dovezile acorduri sunt menite să adâncească Hotărîrile Consiliului Mondial al Pă
desmembrarea Germaniei, să reînvie
printr’o delegaţie condusă de academi culese de Yves Farge se poate vedea militarismul şi fascismul şi să pună cii pun în faţa partizanilor păcii din
cianul Mihail Sadoveanu, preşedintele în mod limpede că războiul bacterio ţara noastră sarcini deosebit de însem
Comitetului Permanent pentru Apăra logic e purtat de imperialişti pe baza obstacole în calea oricărei străduinţe nate. Aceste documente trebue să fie cu
temeinice în scopul înfăptuirii desar-
rea Păcii din R.P.R. unui plan dinainte stabilit şi că el este mării generale. noscute şi sprijinite de fiecare dintre
Ordinea de zi a sesiunii a cuprins considerat de către monştrii americani Mesajul Consiliului Mondial al Păcii noi.
problemele cele mai de seamă care fră ca un inel de seamă în lanţul atrocită arată drumul ce trebue urmat pentru In cadrul adunărilor organizate de
mântă astăzi omenirea şi de a căror ţilor care să ducă la folosirea armei a se înlătura primejdia războiului. comitetele de luptă pentru pace şj că
deslegare depinde păstrarea şi întări atomice. In neputinţa lor de a înfrânge „Consiliul Mondial al Păcii consideră minele culturale să ne spunem cuvântul
rea păcii: şi înghenunchea eroicul popor coreean nostru răspicat de dârzi apărători ai
pe câmpul de luptă, imperialiştii ame drept cea inai bună soluţie, imediată păcii. Să nu uităm o clipă că imperia
1) Soluţionarea paşnică a probleme ricani şi-au luat într’ajutor, ca aliaţi convocarea unei conferinţe a celor
lor germană şi japoneză; 2) încetarea muştele, ţânţarii, păianjenii şi alte patru puteri, al cărei scop să fie adop liştii americani şi slugile lor de teapa
imediată a războiului în Coreea; gângănii infectate cu ciumă, holeră şi tarea tuturor hotărîrilor necesare pen lui Tito, urăsc de moarte poporul nos
3) Lupta împotriva cursei înarmărilor tru reglementarea paşnică a problemei tru. Ei caută să strecoare spioni
şi pentru încheierea unui Pact al Păcii. alte boli molipsitoare. Nicicând istoria germane. înăuntrul ţării noastre, pentru a pune
omenirii n’a cunoscut asemenea crime,
Aşa după cum s’a arătat de către însuşi Hitler nu s’a încumetat la vre El consideră drept cea mai bună so piedici mersului nostru- înainte. In sa
marele om de ştiinţă, Joliot-Curie, pre mea lui, să folosească arma bacteriolo luţie ca poporul german să-şi înfăptu tele noastre sunt chiaburi şi alte ele
şedintele Consiliului Mondial al Păcii, gică. Bestiile americane au întrecut cu iască el însuşi, prin alegeri libere, uni mente duşmănoase care tânjesc după
cât şi de ceilalţi fruntaşi ai mişcării mult în cruzime pe hitlerişti. tatea, şi să-şi creeze un guvern care vremea când jefuiau ca în codru, îmbo-
pentru pace în cuvântările ţinute dela să încheie tratatul de pace cu toate găţindu-se de pe spinarea poporului
ultima sesiune a Consiliului Mondial Bombardamentele pustiitoare ale a- statele împotriva cărora a purtat război muncitor. Vigilenţa noastră să fie me
al Păcii, mişcarea partizanilor păcii a viaţiei americane au ras de pe faţa pă reu aţintită spre toţi acei ce ar încerca
crescut şi-a devenit mai puternică. Să mântului oraşe şi sate paşnice. Zeci 3e Germania hitleristă. să lovească şi să slăbească puterea
Acest tratat va trebui să recunoască
ne gândim numai la faptul că pe A- mii de oameni paşnici au murit în tor dreptul „la suveranitate unei Germanii noastră. Să demascăm cu hotărîre toate
pelul Consiliului Mondial al Păcii pen turile cele mai groaznice. Cea mai nouă unite, democrate, independente şi iubi uneltirile duşmanului, întărind astfel
tru încheierea unui Pact al Păcii şi-au nelegiuire a barbarilor americani, bom toare de pace“. Patria noastră şi frontul păcii.
pus semnătura peste 600 milioane de bardarea hidrocentralelor de pe fluviul Calea aratată de Consiliul Mondial Pe tot întinsul ţării, noastre muncile
oameni, adică aproape o treime din Yalti, arată că imperialiştii se înver al Păcii este sprijinită în întregime de de recoltare, treeriş şi colectare sunt în
populaţia vârstnică a globului pămân şunează să întindă focul războiului guvernul Uniunii Sovietice, care de ne toi. Cu toţii să strângem Ia vreme şi
tesc. Numărul semnăturilor pe Apelul pornit în Coreea şi asupra Chinei. numărate ori a făcut propuneri în a- fără pierderi recolta şi predând ime
centru un Pact al Păcii întrece cu 122 De mai bine de un an de zile ameri ceastă privinţă. diat Ia colectare cota cuvenită sta
milioane numărul semnăturilor strânse canii pun fel de fel de piedici pentru a Prin lupta unită a tuturor popoa tului, fiecare ţăran muncitor dove
pe Apelul dela Stockholm. In acest împiedica încheierea armistiţiului în relor trebue să se ajungă ca şi guver deşte cu fapte că este un luptător
timp partizanii păcii din America La Coreea. Crimele săvârşite de americani nele celorlalte trei puteri, Statele Unite, pentru întărirea Patriei, un apărător
tină au ţinut o conferinţă unde s’au pe insula Kociedo au stârnit valuri de Anglia şi Franţa să meargă pe această al păcii. Obţinând recolte bogate, dând
luat măsuri, în vederea intensificării indignare şi protestul întregii omeniri cale. Oamenii cinstiţi din toată lumea statului cota cuvenită, susţinem lupta
luptei înpotriva pregătirilor războinice cinstite. Trupele americane înarmate sunt chemaţi ca prin acţiunile lor ho- pentru construirea socialismului în ţara
ale guvernelor trădătoare din ţăriîe până în dinţi şi sprijinite de tancuri tărîte să împiedice ratificarea acordu noastră care este un factor de seamă
aflate la ordinul imperialiştilor ame şi avioane au atacat pe prizonierii care rilor separate încheiate cu Germania în frontul păcii. Cu cât vom sprijini mai
ricani. Conferinţe ale partizanilor pă ceruseră un trai omenesc. Apuseană şi Japonia şi să obţină convo temeinic construirea socialismului în
cii s’a>u mai ţinut, deasemeni, în Nor Pe lângă războiul de distrugere des- carea unei conferinţe a celor patru ţara noastră, cu atât mai mult vom spri
vegia şi Finlanda. Fruntaşi ai mişcării lărrţuit în Coreea, bestiile americane puteri, să se rezolve pe cale paşnică jini întărirea temeliei luptei pentru pace
pentru pace din ţările Asiei au luat ho- urmăresc deslănţuirea războiului în problema germană. dusă cu hotărîre de popoarele lumii.
rîrea de a organiza şi în această parte întreaga hune, pregătesc şi impun ţă In problema Japoniei, rezoluţia Con In inima fiecăruia să clocotească mal
ajumii o conferinţă a partizanilor pă rilor ce se află sub călcâiul lor o grab siliului Mondial al Păcii declară că a- aprinsă ura împotriva urzitorilor de
ci’- Pr,n lupta susţinută a popoarelor, nică înarmare, supunând popoarele a- tât tratatul separat dela San Francisco, moarte, imperialiştii americani şi a slu
unită cu lupta dârză a poporului fran cestor ţări la foamete şi mizerie. cât şi celelalte acorduri militare ce au gilor lor de teapa bandiţilor titoişti.
cez, neînfricatul luptător pentru liber Ridgway şi alte căpetenii americane fost încheiate la ordinul imperialiştilor Ucigaşii americani să simtă ura poporu
tatea şi independenţa Franţei, Jacques cutreeră ţările apusene, dând porunci americani sunt ilegale şi făcute peste lui nostru şi să se teamă de forţa u-
Duclos, secretar al Partidului Comu severe în vederea grăbirii pregătirilor voinţa popoarelor. Se ştie că la înche riaşă a frontului păcii.
nist Francez, a fost smuls din temniţa de război. In faţa împotrivirii dârze a ierea tratatului separat dela San Fran Cu dragoste neţărmurită privim spre
unde fusese aruncat din porunca impe popoarelor, guvernele trădătoare ame cisco n’au luat parte nici Uniunea So puterea de neînfrânt care merge fa
ricanizate au pornit o cruntă teroare.
rialiştilor americani. Toate acestea şi vietică şi nici R.P. Chineză, ca ţări fpuntea frontului păcii. Uniunea Sovie
In ţările capitaliste fruntaşi ai mişcării
numeroase alte fapte dovedesc că po pentru pace şi îndeosebi comunişti, dintre cele mai interesate în rezolvarea tică. Sub conducerea înţeleaptă a ste
poarele au în mâna lor putinţa de a sunt arestaţi şi asvârliţi în închisori. problemei japoneze. Consiliul Mondial garului păcii, I. V. Sta lin, poporul so
ai Păcii arată că aceste acorduri sepa
vietic îşi zideşte cu paşi repezi comu
pune stavilă pregătirilor- războinice ale Iată dar cât de primejduită este pa rate trebue să fie înlocuite printr’un nismul, întărind şi mai mult cetatea de
monştrilor de peste ocean. cea, cât de ameninţată este viaţa şi adevărat tratat de pace, la care să par nebiruit a păcii—U R.S.S. Zilele aces
Dar pregătirile războinice ale impe liniştea fiecăruia. ticipe toate ţările interesate. Salutând tea o nouă măreaţă victorie a construc
rialiştilor, pregătiri care în ultima vre La lucrările sesiunii Consiliului Mon 'upta eroică a poporului japonez pentru torilor comunismului, terminarea Cana
pace, independenţă şi democraţie, împo
dial al Păcii a luat cuvântul şi profe
me s’au înteţit, arată că aceştia se stră- triva forţelor militarismului şi războ lului navigabil Volga-Don „V. I. Lenih"
sorul Barbu Zaharescu din partea de arată puterea din ce în ce mai
duesc pe toate căile să înece omenirea iului, Consiliul Mondial al Păcii
legaţiei Partizanilor Păcii din ţara cheamă toate popoarele din Asia şi mare a Statului Sovietic. Ome
într’o bae de sânge, pentru a supune şi
noastră. El a arătat că datorită poli zona Pacificului să-şi sporească sfor nirea întreagă priveşte cu mândrie
jefui toate popoarele lumii fără nicio o-
ticii de desmembrare a Germaniei ţările pentru sprijinirea acestei lupte. spre Uniunea Sovietică, cea mai dârză
prelişte. Imperialiştii americano-englezi dusă de imperialiştii americano-englezi Cu deosebită căldură au primit par luptătoare pentru pace.
şi slugile lor au impus Germaniei Apu a fost îngrădit şi limitat schimbul co tizanii păcii Rezoluţia Consiliului Mon Chemarea Consiliului Mondial al
sene şi Japoniei tratate separate înro mercial dintre ţările din răsăritul Eu dial al Păcii cu privire la încetarea răz. Păcii: „PACEA POATE FI SALVATA t
bitoare, menite să facă din aceste ţări ropei şi Germania Apuseană. De pe boiului din Coreea. Popoarele cer să PACEA TREBUE SA FIE SALVAT A r
baze de război. Popoarele lumii, care urma acestei politici de îngrădire eco înceteze vărsarea de sânge, să se ter să ne fie călăuză şi îndemn în lupta
au avut atât de m»lt de suferit de pe nomică are de suferit populaţia din mine imediat cu bombardarea oraşelor noastră pentru apărarea păcii în lume
urma fascismului german şi a milita Germania Apuseană. Popoarele doresc şi satelor, să nu mâi fie masacraţi pri şi construirea socialismului în Patrii 1
rismului japonez, se văd din nou ame c înflorire a vieţii economice şi dea- zonierii şi oamenii paşnici. Mâna uci- noastră dragă. ' i
• i t i i.î M •i • i i I i : ui' * : i il i > i A\i.i
