Page 24 - Albina_1952_07
P. 24
B ALBI NA
Marea sărbătoare a poporului frate polonez
Oamenii muncii din Republica Polo- de democraţie populară, Republica Po naştere o seamă de industrii care mai mari a industriei, Republica Polo-,
hă întâmpină plini de bucurie ziua de lonă a păşit cu succes în cel de-al trei înainte de război nu existau, ca de pil nă va avea aproape 40.000 tractoare.
22 Iulie, ziua eliberării Poloniei de sub lea an al planului de şase ani. îndepli dă : industria de tractoare şi autocami Se înmulţesc şi se întăresc S.M.T.-urile
"apăsarea cismei hitleriste, ziua renaş nirea acestui plan va însemna creşterea oane, de vase maritime, de utilaj ne înzestrate cu zeci de mii de felurite
terii Poloniei ca stat de democraţie de peste două ori şi jumătate a produc cesar industriei metalurgice, carboni maşini şi unelte agricole. In anul a-
populară. ţiei industriale şi mărirea producţiei fere, chimice şi altele. cesta numărul S.M.T.-urilor se va ri-
Acum opt ani trupele sovietice vic agricole cu 50 la sută. In anii puterii populare, paşi deose dica Ia 335. Ajutorul frăţesc dat ţară-'
torioase, împreună cu unităţile de Uriaşi paşi s'au făcut în industrie, bit de mari s’au făcut şi în agricultură. nimii muncitoare de clasa muncitoare
luptă ale noii armate poloneze forma poloneză, face cu putinţă, în măsură
baza desvoltării întregii economii. In Agricultura obţine succese însemnate
tă în Uniunea Sovietică, au isgonit pe tot mai mare, înlăturarea exploatării
întreaga Polonie se vorbeşte cu mân datorită mecanizării tot mai mari a
cotropitorii hitlerişti. chiabureşti. Cele.aproape 3.500 coope
drie despre marele combinat metalur muncilor pe ogoare şi aplicării învăţă rative agricole de producţie dovedesc
Polonia suferise greu în urma răz
gic Nowa-IIuta din Cracovia, a cărui mintelor ştiinţei agrotehnice sovietice. în mod limpede că ţărănimea munci
boiului şi ocupaţiei hitleriste. Oraşe şi
toare poloneză a păşit pe calea socia
sate pârjolite, uzine, fabrici şi ateliere producţie anuală de oţel va întrece tot De unde în Polonia capitalistă, numă
lismului, calea construirii unei vieţi li
'distruse, gospodăriile ţărăneşti jefuite ceeace produceau uzinele metalurgice rul tractoarelor era foarte scăzut, anul
bere şi îmbelşugate.
şi devastate, transporturile şi comuni poloneze dinainte de război. Au luat acesta, datorită desvoltării din ce în ce
caţiile paralizate. Iată tabloul sgudui- In Polonia, în locul ruinelor lăsate
tor al Poloniei după alungarea fiare- 'de război, se ridică spitale, creşe pen
lor hitleriste. tru copii, stadioane, şcoli, cămine cul
Masele populare, mobilizate de turale şi biblioteci. încă din anul tre
Partidul Muncitoresc Unit Polonez, au cut neş'iinţa de carte a fost aproape
smuls Polonia de sub jugul jecmăni în întregime înlăturată. In capitala
tor al fabricanţilor şi moşierilor di-> ţării, Varşovia, se înalţă cu sprijinul
năuntru, de sub jugul imperialiştilor mărinimos al Uniunii Sovietice, un
din Apus. Cu un elan nestăvilit oame
mare palat al culturii.
nii muncii polonezi au pornit apoi Ia
Oamenii munci; din ţara noastră fe
înfăptuirea operei de reconstrucţie şi
de desvoltare a ţării, într’un ritm fără licită poporul frate polonez, clasa sa
asemănare în istoria poporului polo muncitoare condusă de Partidul Mun
nez. citoresc Unit Polonez, în frunte cu
După ce au îndeplinit cu succes sar
conducătorul său, tovarăşul Boleslav
cinile planului de trei ani, oamenii
Bierut şi le urează noi victorii pe dru
muncii din Polonia au trecut la înfăp
mul întăririi Republicii Polone, factor
tuirea planului de şase ani (1950—
1955). Având sprijinul larg şi neprecu de nădejde în frontul mondial al păcii,
Lucrările de construcţie la colonia de locuinţe muncitoreşti dela
peţit al marii ţări prietene, Uniunea Nowa Iluta, In ţotograjie: brigada de betonişti condusă de Petre în fruntea căruia se află marea ţară a
Sovietică şi ajutorul frăţesc al ţărilor Marzec, lucrează la betonarea plafonului blocului V. socialismului, Uniunea Sovietică.
C U H A Z Şl C U T ĂL C
De când au dat grânele’n pârgă, nu Peste puţină vreme veni agentul
se mai prinde somnul de Cristea Vâ- N u m ai în ţeleg „politica../* agricol.
gălău. Ciuda-i grăbeşte bătăile inimii.
— Apăi nu e ăsta agentul, fraţilor,
— Hei, muiere, dormi dusă şi nu vezi tea Văgălău. M’am pregătit de colec gulă şi undc-i virgulă, omul trage aer începu chiaburul. Mie mi-i drag flăcă
că mă usuc, ca crucea pusă’n pustii. tare de-o lună de zile. Ăştia mi-s sa în piept. Să mai citesc odată: Cristea iandrul ăsta, că-i băiat sărac, o fost
Nevasta, bollxirosind prin somn, îl li cii, după socoteala scrisă a sfatului... Văgălău are însămânţate cu grâu şase slugă, da el nu-i agentul agricol, nu
nişteşte. Pe sufletul meu, că drept să vă spun, hectare, plus trei hectare pe care nu ştie numărul holdelor, să vină Vlădaţ,
— Du-te la Toderică, preşedintele, nu mai ştiu care-i politica... Eu mi-s le-a declarat... că el e agentul.
prietenul nost’, al gospodarilor. omul legii şi vă rog să-mi arătaţi re — Aşa-i, încuviinţară oamenii deo
Când a auzit numele fostului preşe gistrul dela sfatul popular... dată. — Ba ăsta-i agentul cel nou, stri
dinte al sfatului popular, Toderică, Oamenii s’au strâns roată şi-l pri gă un ţăran care era la rând. Cu
iVăgălău îşi simţi inima doborîtă de veau chiorâş. Unul dintre legătorii de saci îi spuse noaşte nu numai holdele, cunoaşte şi
spicele de pe holde: care sunt coapte,
jale. Noul secretar al sfatului deschise re nevestii chiaburului: care-s în pârgă, care-s cât vrabia, ca-
— Săracii’ Toderică, săracu’ Tode — I lai, fă-ţi pasul tren şi cară-te
rică... gistrul şi citi: Cristea Văgălău are în după saci. re-s sărăcuţe şi mai cu seamă cunoaşte
sămânţate 6 hectare...
şi urăşte tagma voastră chiaburească.
■— Doar n’o fi murit azi noapte, de-1 Cristea Văgălău ceru apoi să vină
milueşti cu sufletul, măi bărbate?! — Iacă adevărul, zise înviorat Cris — Nouă hectare cu grâu a avut în
Cristea Văgălău dădu din cap: tea Văgălău, iaca omul drept... agentul agricol, care, zice el — poate sămânţate pungaşul ăsta, spuse scurt
-— Nu ştii care-i politica.. Adicătelea — Stai, că n’am terminat, urmă se să jure — că a însămânţat numai şase noul agent agricol.
h’o murit cu adevăratele, ci a murit ca cretarul. M’am oprit fiindcă a fost vir hectare. Când se văzu încolţit, Cristea Văgă
putere de funcţiunc'n primărit. L-au lău se îmblânzi şi schimbă macazul :
descoperit că ni-i prieten şi l-au svâr- — Dacă-i aşa cum ziceţi voi, atunci
lit calicii, l-au gonit ca pe-un câine dau cotă după 9 hectare, ca să nu so
râios. cotiţi că Cristea. Văgălău e cel mai al
‘— Apăi, nu fii, măi omule, papă- dracului.
lapte, că doară la sfat, în registru, scrie — După nouă hectare şi cu majo
negru pe alb în dreptul numelui tău :
Cristea Văgălău are însămânţate 6 rarea ce trebue s’o dea chiaburii şi...
hectare cu grâu. No, domoleşte-te, dăm — Fraţilor, acum nici eu nu mai în
cotă după 6 hectare. De celelalte trei ţeleg... politica. Sunt nevinovat. Uite,
nu ştie nici dracii’. să vie Toderică şi Vlăduţ şi să spună
A doua zi, dis de dimineaţă, Cristea ei cu gura lor: n’am fost totdeauna
Văgălău îşi ducea grâul la arie. Ajutat omul legii ?...
de cumnaţi şi fini, în două zile a termi Unul dintre ţăranii muncitori, care
nat toată cărătura grâului. până atunci nu sufiase nici o vorbuliţă.
Spre amurg, când îi veni rândul la zise cu tărie:
ireer, tăcu chitic şi mai prinse inimă. — Măi fraţilor, are omul o rugă
Dar pe la 11 — noaptea — un ţăran minte. Vrea să-i vadă pe prietenii lui.
fee ţinea seama sacilor îi spuse lui Numai că zic aşa: nu ei să vină aci,
Cristea Văgălă-u : CHIABURUL : — ...Şi zi aşa. coane Gogule: eu mă duceam la ci el să meargă la ei. Acum îi toiul
i Du - t e acasă Cristea, adu saci, că dumneata, la oraş, să mă bagi inlr’o slujbă, că m'ati sburat dc!a coo verii, te trec năduşelile şi deaceea zic
fcn-s destui pentru cotă 1 perativă... să-l trimitem şi pe dumnealui acolo
unde-i sunt prietenii, la... răcoare.
Cuvintele astea au străpuns inima FOSTUL INDUSTRIAŞ : — ...Aoleu! Şi eu mă duceam la tine, în Acolo o să-ţi explice ei „politica" ce-au
iSklaburului ca un cuţit ruginit. sat, să-mi găseşti un loc la cooperativă, că m’au sburat din slujbă...
urmat-o până au ajuns la puşcărie.
Hai, du-te, că nu-i vreme de stat. (din „URZICA")
^ Ce saci, măi omule? miorlăi Cris- ALEXANDRU SALIŞTEANU
Tiparul; Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Plaja Scântei! C. 2590
