Page 25 - Albina_1952_07
P. 25
£ x p » c » r :» r.* '' ;7*î l . f t b * ! ■
B ib io t--; ■. .. * -i r .•!* ”a)
Republica Populară Română
este un stat al oamenilor muncii
dela oraşe şi sate.
Baza puterii populare în Re
publica Populară Română este
alianţa clasei muncitoare cu
ţărănimea muncitoare, în care
“ C R ei/istii suptâm ium fă. rolul conducător aparţine clasei
aaşeZămlnmtnt i'utiwwfe muncitoare.
(Din proiectul de Constituţie a Republicii
Populare Române).
Anul 55, Seria ll-a Nr. 239 8 pagini — 15 bani Miercuri 23 Iulie 1952
Proiectul noii Constituţii -
al noii legi de temelie a patriei noastre C O M U N I C A T
In ziua de 18 Iulie a. c. a avut loc, sub preşedinţia tovară
Până în cel mai îndepărtat cătun, din cii în frunte cu clasa muncitoare, în
munţii Maramureşului şi până în lunca seamnă una din cele mai de seamă cu şului Gli. Giieorghiu-Dej, o consfătuire de coordonare, la care au
mănoasă a Dunării, s’a răspândit ves ceriri ale poporului nostru. Baza puterii luat parte membri ai Comitetului Central al Partidului Muncito
tea despre proiectul noii Constituţii — populare în R.P.R. este alianţa clasei resc Român, membri ai conducerilor organizaţiilor sindicale, de
al noii legi de temelie a patriei noastre muncitoare cu ţărănimea muncitoare, tineret, de femei, Frontului Plugarilor, organizaţiilor şi comitete
dragi. Deosebit de mare este dragostea în care rolul conducător aparţine clasei lor minorităţilor naţionale şi altor organizaţii obşteşti, coopera
şi bucuria cu care întâmpină acest pro muncitoare. Poporul muncitor îşi exer
iect oamenii muncii dela oraşe şi dela cită puterea prin Marea Adunare Naţio tiste, culturale şi ştiinţifice.
sate. nală şi sfaturile populare. Consfătuirea a ales Consiliul Central al Frontului Democra
In anii puterii populare, în ţara noas Proiectul noii Constituţii înfăţişează ţiei Populare, alcătuit din următorii:
tră au avut loc mari prefaceri revolu schimbările petrecute în economia noa
ţionare în viaţa politică, economică şi stră naţională şi în viaţa noastră so 1. Gheorghe Gheorghiu-Dej — secretar general al C.C. al
socială. Dela votarea vechii Constitu cială. In viaţa social-econoniică a ţării P.M.R.; 2. Alexe llie — (U.C.E.C.O.M.); 3. Boris Caragea —-
ţii, In ţara noastră a fost înfăptuită na- noastre există trei formaţiuni: forma preşedinte a! Uniunii Artiştilor Plastici din R.P.R.; 4. losif Chi-
ţionalizarea principalelor mijloace de ţiunea socialistă, mica producţie de şinevschi — secretar al C.C. al P.M.R.; 5. Maria Cincă — ţesă
producţie, ceeace a dus la crearea unei mărfuri şi formaţiunea particular-capi-
industrii aşezate pe baze noi, socialiste. talistă. Temelia formaţiunii socialiste toare slahanovistă, Industria Bumbacului B.; 6. Acad. prof. Petre
După patru ani ce s’au scurs dela naţio este proprietatea socialistă asupra mij Constantinescu-Iaşi; 7. Paul Corrtea — secretar al C.C. al U.T.M.;
nalizare, producţia industriei noastre loacelor de producţie, care are fie forma 8. Rada Covalciuc — membru în Biroul Executiv al C.C. al
socialiste este de aproape trei ori mai proprietăţii de stat, ca bun al întregu U.F.D.R.; 9. Bercu Feldman — secretar al C.D.E.; 10. G-ral maior
mare. Agricultura ţării noastre a apu lui popor, fie forma proprietăţii coope- Floca Arhip; 11. Petre Forţu — oţelar stahanovist, Combinatul
cat şi ea pe făgaşul socialismului. In ratiste-colectiviste. Inventarul viu şi Siderurgic „Gh. Gheorghiu Dej“, Hunedoara; 12. Iile Fulga —
satele noastre au luat fiinţă gospodării mort al gospodăriilor agricole colec
le de stat, S.M.T.-urile şi s’au înfiinţat tive şi cooperativelor, producţia reali preşedintele gospodăriei colective Mozăeeni, regiunea Piteşti; 13.
sute şi sute de gospodării agricole co zată de ele, cât şi toate întreprinderile Filip Geltz — secretar al Comitetului Antifascist German; 14.
lective. Mari înoiri s’au petrecut şi în sau construcţiile ce le aparţin, repre Radu Gheorghe — (Centrocoop); 15. Petru Groza — preşedintele
viaţa politică şi socială. Treburile ob zintă proprietatea obştească a gospo Frontului Plugarilor; 16. Maier Griinberg — directorul Canalului
şteşti sunt gospodărite astăzi de sfatu dăriilor agricole colectiv., şi a coopera Dunăre-Marea Neagră; 17. Horvât Imre — scriitor; 18. Marin
rile populare, organe locale ale puterii tivelor.
de stat. Ţăranii, membri ai gospodăriilor Florea lonescu; 19. Ludovic luhasz — membru în Biroul C.C. al
agricole colective, au dreptul de a avea U.P.M.; 20. Jean liie — preşedintele Sfatului Popular al Capita
Iată de ce s’a simţit nevoia de a se
alcătui o nouă lege de bază a ţării, o în proprietate personală casa de locuit, lei; 21. Kopetin Geza — miner stahanovist, Jieţ-Lonca; 22. Ma
nouă Constituţie, care să fie pe măsura un lot de pământ pe lângă casă, ani zilii Emil — preşedintele Sfatului Popular regional Iaşi; 23.
înoirilor revoluţionare petrecute în pa male productive, păsări şi inventar Alexandru Mogbioroş — secretar al C.C. al P.M.R.; 24. Stelian
tria noastră. agricol mărunt, în conformitate cu sta
tutul gospodăriei agricole colective. Moraru — preşedintele C.G.M.; 25. Mihai Mujic — membru în
Proiectul noii Constituţii consfinţeşte Astăzi avuţiile de orice natură ale
toate cuceririle câştigate de poporul no subsolului, precum şi fabricile, uzinele Biroul Executiv al C.C. al C.G.M.; 26. Acad. prof. Ilie Murgulescu;
stru muncitor, oglindeşte forţa regimu şi minele, pădurile, apele, isvoarele 27. Vasile Muşat — secretar al C.C. al U.T.M.; 28. Eugen Nico-
lui de democraţie populară, biruinţele laev — preşedintele Comitetului Democrat Ruso-Ucrainean; 29.
noastre de până acum obţinute sub con de energie naturală, căile de comuni Stelian Niţulcscti; 30. Ion Onţanu — membru al C.C. al Frontului
caţie de orice fel, transportul pe căile
ducerea partidului şi cu neprecupeţitul ferate, pe ape şi în aer, băncile, poşta, Plugarilor; 31. Francisc Otrok — secretar al C.C. al U.P.M.; 32.
ajutor dat de Uni-unea Sovietică. In a-
celaş timp proiectul de Constituţie în telegraful, telefonul, radio, mijloacele Acad. prof. dr. C. I. Parhon — preşedintele A.R.L.U.S.-ului; 33.
de tipar, cinematografia
şi teatrul,
făţişează hotărîrea nestrămutată a gospodăriile agricole de stat, sta Acad. prof. ing. Nicolae Profiri — preşedintele A.S.I.T.-ului; 34.
poporului nostru muncitor de a ieşi bi ţiunile de maşini şi tractoare, etc. Eremia Părdău — membru în C.C. al Frontului Plugarilor; 35.
ruitor în lupta pentru construirea socia sunt proprietate de stat, bunuri ale Radu Aurel — tractorist fruntaş, I.C.A.R. Studina; 36. Ileana
lismului şi de a-şi făuri un viitor îm întregului popor. In viaţa economică a Răceanu — vicepreşedinte al C.C. al U.F.D.R.; 37. Leonte Răutu
belşugat şi fericit.
ţării, formaţiunea socialistă are rolul membru al C.C. al P.M.R.; 38. Acad. Mibail Sadoveanu — pre
încă în primul său articol, proiectul conducător şi este temelia desvoltării
de Constituţie proclamă: „REPUBLICA pe calea socialismului a patriei noastre. şedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R.; 39. Matei Socor — pre
POPULARA ROMANA ESTE UN In formaţiunea socialistă a economiei şedintele Uniunii Compozitorilor din R.P.R.; 40. Gheorghe Stoica
STAT AL OAMENILOR MUNCII naţionale, este lichidată exploatarea — membru al C.C. al P.M.R.; 41. Acad. prof. Traian Săvulescu —
DELA ORAŞE Şl SATE”. Republica omului de către om. preşedintele Academiei R.P.R.; 42. Nicolae Vasu, strungar staha
Populară Română sa putut făuri Cea de a doua formaţiune social-eco-
în urma eliberării ţării noastre nomică din ţara noastră este mica pro novist Uzinele „Mathias Rakosi“; 43. Gheorghe Vidraşcu — pre
de către glorioasa Armată Sovietică de ducţie de mărfuri. Aci sunt cuprinse şedintele C.C.F.S.
sub jugul fascismului german. Descă gospodăriile ţărăneşti mici şi mijlocii, Apoi a fost ales Biroul Consiliului Central al Frontului De
tuşat din robia Iiitleristă de către glo precum şi atelierele meseriaşilor şi mocraţiei Populare, având următoarea compoziţie:
rioasa Armată Sovietică, poporul nos meşteşugarilor care nu exploatează
tru muncitor, avân(| în frunte clasa munca altora. 1. Gheorghe Gheorghiu-Dej, 2. Alexandru Mogbioroş, 3. losif
muncitoare condusă de Partidul Comu Câtă deosebire între regimul de jaf Chişinevschi, 4. Petru Groza, 5. Mihail Sadoveanu, 6. Leonte
nist, a păşit din biruinţă în biruinţă, la care era supus ţăranul muncitor în Răutu, 7. Traian Săvulescu, 8. Mihai Mujic, 9. Ilie Murgulescu,
a doborit şi nimicit puterea moşierilor statul burghezo-moşieresc şi grija pe
şi capitaliştilor, instaurând regimul de care o poartă astăzi statul democrat 10. Ileana Răceanu, 11. Vasile Muşat.
democraţie populară. Au apus pentru popular ţăranilor săraci şi mijlocaşi ! Ca preşedinte al Consiliului Central al Frontului Democra
totdeauna şi nicicând nu se vor mai Prin reforma agrară aproape un milion ţiei Populare a fost ales în unanimitate tovarăşul Gh. Gheorghiu-
întoarce vremurile blestemate când a- de hectare de pământ smulse din mâna Dej, iar ca secretari ai Consiliului Central — tovarăşii I. Chi
vuţiile ţării erau în stăpânirea jecmăni moşierilor au fost date ţăranilor fără
torilor poporului şi imperialiştilor, a pământ sau cu pământ puţin. şinevschi şi Al. Mogbioroş.
bogătaşilor din ţară şi de peste hotare, Proiectul de Constituţie consfinţeşte Consfătuirea a adoptat planul de activitate al Consiliului
americani, englezi, germani, etc. că în ţara noastră pământul aparţine Centrai F.D.P. în legătură cu desbaterea publică a proiectului de
La cârma ţării se află astăzi oamenii celor ce-l muncesc, iar statul nostru de Constituţie a R.P.R.
muncii şi nu o mână de îmbuibaţi ex democraţie populară ocroteşte dreptul
ploatatori aj poporului muncitor, aşa de proprietate particulară asupra pă- 18.VII.1952.
cum se întâmplă în ţările capitaliste.
Cârmuirea ţării de către oamenii mun (Conlinuare în pagina 2-a) _ f i â ____________:____________ :____________:----------------------------
