Page 26 - Albina_1952_07

2 ALBI NA

Proiectul noii Constituţii — Cum au primit grădîştenii

al noii legi de temelie a patriei noastre vestea proiectului
de Constituţie
(urmare din pagina l-a) De bună seamă că asemenea largi proiectul noii Constituţii trebue să fie
drepturi pot fi cu putinţă numai într’un apărate. Fiecare cetăţean al Republicii
mântului ţăranilor cu gospodării mici stat democrat popular, unde la cârmă Populare Române are datoria de a res­ In marginea umbrarului de pe arta
şi mijlocii, pe baza legilor în vigoare. se află oamenii muncii şi unde exploa­ pecta Constituţia şi legile statului de comunei Grădiştea, raionul Vidra, făcu­
Statul sprijină pe ţăranii cu gospodării seră roată ca la vreo 15—16 ţărani mun­
mici şi mijlocii, pentru a-i apăra de ja­ tatorii au fost înlăturaţi de puterea democraţie populară. Toţi suntem da­ citori ce ascultau cu luare aminte pe
ful şi exploatarea capitalistă, dându-le populară. Proiectul noii Constituţii tori să luptăm pentru a întări şi des- tovarăşa Elena Gheorghe care citea din
nu numai că proclamă drepturile ce­ volta proprietatea obştească socialistă,
putinţa să-şi sporească producţia şi „Scânteia" proiectul de Constituţie al
să-şi ridice bunăstarea. tăţenilor, dar le şi garantează. Dsep- să respectăm disciplina muncii, să con­ patriei noastre. In rând cu Alexandrina
A treia formaţiune social-ecenomică tul la muncă este garantat prin tribuim activ la întărirea regimului de Dună, Ştefan Gh. Ungureanu, Niculae
din ţara noastră este formaţiunea par- faptul că în ţara noastră există şi democraţie populară, la propăşirea e- T. Florea şi Petre Soare era şi ţăranul
se desvoltă neîncetat uzinele şi fa­ conomică şi culturală a ţării, la apă­
ticular-capitalistă. Aci, pe lângă între­ muncitor Tudor Budenaru, care îndată
prinderile comerciale particulare şi mi­ bricile socialiste, gospodăriile agri­ rarea păcii. Astăzi este o datorie de ce se isprăvi cititul, spuse :
cile întreprinderi industriale care n’au cole colective, gospodăriile agricole de onoare de a-ţi face serviciul militar în — Se vede limpede pe ce drum
fost naţionalizate, sunt cuprinse şi gos­ stat, magazinele de stat, cooperativele, rândurile forţelor armate ale R.P.R. bun mergem. Da’să ne-aducem aminte
podăriile chiabureşti. Formaţiunea par- etc. Aşa, de pildă, în ţara noastră li­ Armata ţării nu mai slujeşte ca în tre­ şi de trecut... Am robit la boerul Si-
bertatea presei este garantată de stat cut unui pumn de îmbuibaţi. Ostaşii ar­
ticular-capitalistă se bazează pe exploa­ mons, care avea sute de hectare pă­
tarea muncii salariate. Statul duce ne­ prin faptul că hârtia, tipografiile, clă­ matei populare stau astăzi de strajă mânt şi vii. La culesul viilor ne punea
încetat faţă de această formaţiune eco­ dirile publice, etc. sunt puse la înde­ intereselor poporului muncitor, apără botniţe, ca nu cumva să ciugulim din
nomică o politică de îngrădire şi elimi­ mâna poporului muncitor. In ţara noa­ cuceririle dobândite prin luptă de oa­ ciorchinii de struguri. Proiectul acesta
nare a elementelor capitaliste. stră nu mai poate fi vorba de crize menii muncii. Orice încercări ale duş­ de Constituţie mi-i drag căci el arată
economice sau de şomaj, aşa cum se manului de a ne lovi trebue să pri­
Statul ocroteşte prin lege dreptul de că acum pământul e al nostru, al celor
întâmplă în ţările capitaliste, unde mească din partea armatei ţării isbi-
proprietate personală al cetăţenilor Re­ peste 50 milioane de oameni ai muncii turi nimicitoare. ce-1 muncim. Iar regimul de stat al ţă­
publicii Populare Române asupra veni­ sunt lăsaţi pe drumuri, şomeri, pradă rii noastre, aşa cum spune răspicat aici
turilor şi economiilor izvorîte din mun­ foametei şi mizeriei. Cetăţenii cei mai activi şi cei mai în proiectul de Constituţie, este regimul
că, asupra casei de locuit şi gospodăriei conştienţi din rândurile clasei munci­ democraţiei populare. Aceasta e pute­
ajutătoare de pe lângă casă, asupra Constituţiile ţărilor capitaliste vor­ toare şi din rândurile celorlalte pături rea noastră, a oamenilor muncii, cei
obiectelor casnice şi de folosinţă per­ besc făţarnic despre drepturile şi liber­ de oameni ai muncii se unesc în Par­ mulţi şi harnici.
sonală, cât şi dreptul de moştenire asu­ tăţile cetăţeneşti. In fapt nici nu poate tidul Muncitoresc Român, detaşamen­ Intr’o clipă de răgaz s’a apropiat
fi vorba în aceste ţări decât despre po­ tul de avangardă al oamenilor muncii
pra proprietăţii personale a cetăţenilor. veri şi mizerie pentru oamenii muncii în lupta pentru întărirea şi desvoltarea şi Lixăndrina Tudor, responsabila de
Proiectul de Constituţie arată că în­ şi libertăţi nemăsurate doar pentru bo­ regimului de democraţie populară şi batoză, o femee sdravănă, oacheşă la
treaga viaţă economică şi culturală se faţă.
gătaşi, pentru moşieri şi capitalişti, pentru construirea societăţii socialiste.
desvoltă pe baza planului de stat, iar — Am cinci copii, spuse ea intrând
munca constituc o datorie şi o ches­ cărora li se crează toate posibilităţile Partidul Muncitoresc Român este în vorbă. Dacă înainte, ca să-i pot
tiune de onoare pentru fiecare cetăţean de a jecmăni şi jefui pe cei ce mun­ forţa conducătoare atât a organizaţii­ plăti taxa feciorului meu cel mare am
în stare să muncească. cesc. Vorbind despre făţărnicia demo­ lor celor ce muncesc cât şi a orga­ fost nevoiţi să vindem un pogon de
craţiei burgheze, marele Lenin spunea nelor şi instituţiilor de stat. In jurul
Proiectul de Constituţie consfinţeşte că: „democraţia burgheză rămâne în­ lui se strâng laolaltă toate organiza­ pământ, în schimb în anii ăştia de
cuceririle poporului nostru în lupta totdeauna — şi în timpul capitalismu­ ţiile celor ce muncesc din Republica când e regimul nostru, învăţătura me­
pentru construirea orânduirii de stat lui nu poate să nu rămână — strâmtă, Populară Română. zinului, care e la şcoala medie, nu m’a
democrat populare. Aşezarea de stat a ciuntită, falsă, ipocrită, o capcană şi o Din tot cuprinsul proiectului de Con­ costat aproape nici un ban. Asta vezi,
Republicii Populare Române este regi­ minciună pentru cei exploataţi şi săraci stituţie se poate vedea forţa şi superio­ înseamnă garantarea dreptului la în­
mul de democraţie populară, forma cea văţătură. Şi acum, altceva. Cine a au­
mai înaltă de conducere democratică pe şi un paradis pentru cei bogaţi". Ade­ ritatea regimului de democraţie popu­ zit ca pe vremea boerilor să ni se dea
vărul cuvintelor lui Lenin se poate lară, unde rolul conducător şi de avan­
care a cunoscut-o vreodată poporul no­ vedea la fiecare pas în ţările capitaliste. gardă îl are Partidul Muncitoresc Ro­ nouă, femeilor, o funcţie de răspun­
stru. Statul român democrat popular, dere, cum am eu azi, şi care ini-a adus
Truman şi celelalte căpetenii americane mân. Sute de ani dearândul a îndurat
care reprezintă puterea oamenilor mun­ fac mare zarvă despre aşa pretinsele din greu poporul muncitor. îşi amintesc atâta bucurie ? Ştiu bine că tot ce se
cii, îndeplineşte cu deosebit succes face acum în ţara noastră, e pentru
funcţiunile economico-organizatorică şi drepturi ce-ar exista în Statele Unite. doar ţăranii muncitori de jaful nemi­ cei ce muncesc. Nici noi nu trebue
cultural-educativă, de apărare a inde­ Dar oare este cu putinţă ca într’o ţară los ce l-au avut de suferit de pe urma să stăm pe Ioc, ci să mergem mai de­
pendenţii şi suveranităţii noastre îm­ ca Statele Unite, unde capitaliştii, un moşierilor, ciocoilor şi chiaburilor. Nă­ parte, să întărim şi mai mult statul
potriva duşmanilor din afară, de sdro- pumn de bogătaşi, stăpânesc aproape zuinţele de veacuri ale poporului nostru democrat popular, dând cotele, luptând
bîre a încercărilor duşmanului dinlăun­ 80 la sută din avuţiile ţării, iar mai îşi văd astăzi împlinirea în paginile contra chiaburilor şi păşind pe drumul
tru de a Iovi în cuceririle noastre. bine de 100 milioane de oameni ai proiectului de Constituţie. agriculturii socialiste. Deaceea am
muncii au abia 4,7 la sută, să mai Cale luminoasă şi plină de biruinţi
In ţara noastră organul suprem al semnat eu cererea de înscriere în gos­
puterii de stat este Marea Adunare Na­ poată fi vorba de egalitate în drepturi? stă deschisă în faţa poporului nostru. podăria colectivă — drumul nostru nou
ţională a R.P.R. Organul suprem exe­ De bună seamă că nu. De pildă, în Sta­ Duşmanul turbat de succesele noastre, despre care vorbesc articolele 6 şi 9
tele Unite ale Americii sunt peste 14 spumegă de mânie văzând drumul
cutiv şi de dispoziţie al puterii de stat milioane de oameni care numai pentru înoitor pe care am pornit. Şi de această din proiectul de Constituţie. Eu sprijin
este Consiliul de Miniştri al R.P.R., ca­ din tot sufletul proiectul de Constituţie
re se numeşte de către Marea Adunare faptul că au pielea neagră sunt lipsiţi dată el va căuta să ne lovească. Statul şi în cinstea lui voi munci şi mai bine
Naţională. Organele puterii de stat în până şi de cele mai elementare drep­ democrat popular — bazându-se pe la arie.
regiuni, raioane, oraşe şi comune sunt turi, chiar şi de dreptul de a trăi. Drep­ întreg poporul muncitor — va lovi fără In vreme ce batoza umplea sacii cu
tul şi libertatea de a muri de foame, de cruţare, cu toată forţa sa, în toate unel­
sfaturile populare. a trăi în mizerie, doar acestea sunt tirile duşmanului dinlăuntru sau dc grâul cc sclipea ca aurul în lumina
Cu deosebită mândrie citesc şi discută drepturile oamenilor din S.U.A., An­ peste hotare. becurilor şi la umbrarul ariei se dis­
oamenii muncii dela oraşe şi sate acea glia, Franţa, Italia, Iugoslavia şi din Bandiţii imperialişti americani şi slu­ cuta cu însufleţire proiectul de Consti­
parte din proiectul de Constituţie, unde gile Ier de teapa călăului fascist Tito, tuţie, în sala de mese a fermei de stat
se vorbeşte despre drepturile şi dato­ toate ţările capitaliste şi colonii. îşi înteţesc pregătirile în vederea aprin­ Grădiştes, ce se află în drum spre
riile fundamentale ale cetăţenilor din Proiectul noii Constituţii a patriei derii războiului pe tot întinsul globului gară, se vorbea despre acelaş eveni­
R.P.R. In vreme ce în ţările capitaliste noastre libere consfinţeşte deplina ega­ pământesc. Proiectul de Constituţie ment.
sunt lichidate toate drepturile şi liber­ litate în drepturi a tuturor cetăţenilor este un document care oglindeşte
tăţile oamenilor muncii, proiectul no­ Republicii Populare Române, fără deo­ voinţa neclintită a poporului nostru — Ani de zile am trăit ca vai de
stru de Constituţie asigură şi garan­ sebire de naţionalitate, rasă şi sex. de a apăra pacea. In capitolul in­ lume .O zi aveam de lucru, două nu,
tează celor ce muncesc largi drepturi şi Minorităţile naţionale se bucură în troductiv al Proiectului de Constitu­ — spunea Stan Coşereanu. Aici în
libertăţi, cum sunt dreptul la muncă, ţara noastră de aceleaşi drepturi ca şi ţie se arată cu putere de lege: „po­ fermă sunt de doi ani muncitor cali­
dreptul la odihnă, dreptul la asigu­ poporul român. Fiecare minoritate na­ litica externă a Republicii Populare ficat. Acum sunt ajutat să devin om
rare materială la bătrâneţe, în caz de ţională îşi are astăzi reprezentanţi în Române este o politică de apărare a mai luminat. Proiectul de Constituţie
boală sau neputinţă de a munci, drep­ aparatul de stat, deputaţi în Marea păcii, de prietenie şi alianţă cu Uniu­ mă bucură mult şi pe mine, fiindcă am
tul la învăţătură, egalitatea în drepturi Adunare Naţională, învăţământ, cărţi, nea Republicilor Socialiste Sovietice şi văzut că tot ce se face e spre binele
a femeii cu bărbatul în toate domeniile ziare şi teatre în limba maternă. O cu ţările dc democraţie populară, o nostru. Constituţia garantează drep­
vieţii politice, economice, de stat şi cul­ dovadă grăitoare a politicii dc frăţie­ politică dc pace şi prietenie cu toate turile pe care le-am visat ani şi
turale. Tuturor cetăţenilor ţării noastre tate între popoare, a internaţionalismu­ popoarele iubitoare dc pace". ani dearândul. Dreptul la muncă, la
le este garantată libertatea de conşti­ lui proletar de care este străbătut pro­ Pe întreg cuprinsul ţării, oamenii învăţătură, la odihnă, la asigurare
inţă: sunt garantate libertatea cuvân­ iectul de Constituţie, îl constitue înfiin­ muncii iau parte la discutarea proiectu­ materială la bătrâneţe, libertatea de a
tului, libertatea presei, libertatea întru­ ţarea Regiunii Autonome Maghiare. lui noii Constituţii. Strâns unit in ju­ ne spune cuvântul, toate acestea sunt
nirilor şi a mectingurilor, libertatea cor- Având asigurată autonomia adminis- rul partidului, poporul muncitor dela acum garantate de stat. Avem şi înda­
tegiilor şi a demonstraţiilor de stradă. trativ-teritorială, populaţia maghiară oraşe şi sate îşi arată hotărirea ca prin toriri de cinste şi în primul rând dato­
Dcasemeni, cetăţenilor Republicii Popu­ din raioanele secueşfi va lupta cu şi muncă să întărească statul nostru de- ria de a respecta toate prevederile
lare Române le este asigurat dreptul de mai multă încredere, alături de poporul mocrat-popular. Sub conducerea înţe­ Constituţiei — legea legilor. Asemeni
asociere în organizaţii obşteşti, în sin­ muncitor român, pentru întărirea între­ leaptă a Partidului Muncitoresc Român, Iui Stan Coşereanu au vorbit Achim
dicate profesionale, uniuni cooperatiste, gii noastre patrii — Republica Popu­ pe calea luminată de geniul iui Lenin Niculae, lancu Gheorghe, Ana Eghet,
organizaţii de femei, de tineret, orga­ lară Română — pentru socialism şi şi Stalin, întreg poporul porneşte mai Veta Constantin şi alţi muncitori dela
nizaţii sportive, asociaţii culturale, teh­ pace. dârz în lupta pentru construirea socia­ ferma de stat.
nice şi ştiinţifice. Drepturile şi libertăţile înscrise în lismului, pentru apărarea păcii. MĂLINĂ CAJAL