Page 28 - Albina_1952_07
P. 28

54                                                                                                                       ALBI NA


             3 ani dela înfiinţarea primelor gospodării colective


                   Desvo!tarea                                                                                               Urmăm
                                                      Se  împlinesc  —  la  24  Iulie  —  trei ani de  când din  îndemnul par­
            ramurilor de producţie                tidului  au  luat  fiinţă  la  noi  în  ţară  primele  cinci  gospodării  agricole   pilda  colhoznicilor
            întăreşte  gospodăria                 colective,  primele  mlădiţe  ale  socialismului  la  sate.  De  atunci  şi  până
                                                  în  prezent,  numărul  gospodăriilor colective  a  crescut  la  1408,  cu peste   Pentru mine, cele mai fericit& zile au
                      colectivă                   117.000  familii  de  ţărani  săraci  şi  mijlocaşi.             fost  acelea  pe  care  le-am  petrecut  în
                                                      Gospodăriile  agricole  colective  —  aşa  cum  arată  plenara  din  3-5   Uniunea  Sovietică, ca oaspete ai colhoz­
              Când  la  26  Februarie  1950,  35  fa­  Martie  1949  —  sunt  pilde  vii  de  muncă  organizată  şi  belşug.
            milii  de  ţărani  muncitori  din  Româ­                                                               nicilor  sovietici.  Acolo  am  avut  pri­
                                                                                                                   lejul  să  cunosc  felul  cum  colhoznicii
            neşti,  raionul  Iaşi,  nc-am  hotărit  să  ne   Convingându-se  asupra  avantagiilor  muncii  în  gospodăria  colec­  dobândesc  recolte  neasemuit  de  mari,
            unim înlr'o gospodărie colectivă, în faţa   tivă,  lot  mai  mulţi  ţărani  muncitori păşesc pe drumul  care  le  este  ară­  aplicând  metodele  înaintate  de  muncă
            noastră  s’au  ivit  greutăţi.  îndeosebi   tat de partid, drumul agriculturii  socialiste,  drumul  belşugului,  al  bunei   ale  ştiinţei  sovietice.
            noi  eram  lipsiţi  de  vite  de  muncă,  vite   stări  materiale  şi  culturale,  al fericirii  şi  al păcii.  Cele  învăţate  în  vizita  făcută  in
            de  rasă,  oi,  păsări,  porci.  In  afara  pă­                                                        Uniunea  Sovietică  le  aplicăm  şi noi  în
            mântului arabil şi imaşului.  aproape că                                                               munca noastră. Aşa,  de pildă,  anul tre­
            nu aveam  nimic.  Ori  numai cu  pămân­     Lucrăm  cu  toată  dragostea                               cut,  folosind  metoda  semănatului  cru­
            tul şi trei perechi de boi cât aveam  noi,                                                             ciş,  am  reuşit  să  obţinem  peste  2,000
            nu  se putea  merge  înainte  pe  drumul       pe  tarlalele  colectiviştilor                          kg.  grâu  la  hectar.  Aplicând  toate  mă­
            desvoltării  şi  întăririi  gospodăriei                                                                surile  agrotehnice  la  îngrijirea  porum­
            noastre colective şi al asigurării bunei-   Când,  în  vara  anului  1951,  am  so­  Urmând  învăţăturile  agrominimului,   bului, am ajuns să scoatem 3.500 kg. la
            stări a colectiviştilor.          sit  cu  tractoarele  în  comuna  Cătanele  prin  Iunie  ne-am  înţeles  cu  tov.  Cons­  hectar.  Eu  am  povestit  colectivişti­
              îndrumările  date  de  partid,  sfatul  Vechi  din  raionul  Băileşti,  am  fost  pri­ tantin  Badea  şi  Mihai  Pădureanu,  pre­  lor  că  în  colhozuri  îndeplinirea  la
            tehnicienilor,  cele  ce  ne-au  povestit  to­ miţi  cu  bucurie  de  membrii  întovără­ şedintele şi  brigadierul  de câmp  al  gos­  vreme  şi  în  bune  condiţiuni  a  mun­
            varăşii  Olăruţă  Rariţa  şi  lorgu  Ignat,  şirii  care  tocmai  erau  pe  terminate  cu  podăriei  colective,  să  începem  recolta­
                                                                                                                   cilor  se  datoreşie  bunei  organizări
            Intorcându-se  din  vizita  pe  care  au  recoltarea  păioaselor.   tul  la  timp,  adică  atunci  când  grâul   a  muncii.  La  noi  până  în  anul  acesta
            făcut-o  in  Uniunea  Sovietică,  ne-au   încă  din  prima  seară  am  stat  Ia  sfat  dă  în  pârgă,  pentru  a  înlătura  pierde­  oamenii  nu  ştiau  din  ce  brigadă  fac
            arătat că  o- gospodărie  mare,  ca  să de­ cu  întovărăşiţii  -şi  am  stabilit  ca,  în  rile  de  boabe.  Aşadar,  recoltatul  înce­
                                                                                                                   parte  şi  nu  exista  o  răspundere  perso­
            vină  productivă,  are  neapărată  nevoe  dimineaţa  următoare,  un  număr  dintre  put  la  1  Iulie,  l-am  făcut  cu  două  se-
                                                                                                                  nală  în  muncă.  După  exemplul  colhoz­
            ca  în  afară  de  cultura  cerealelor,  să-şi  ei  să  aşeze  clăile  în  rânduri  drepte  ca  cerători-legători  ale  staţiunii  şi  l-am   nicilor,  noi  ani  trecut  la  înlăturarea
            creeze  şi  alte  ramuri  de  producţie.  noi  tractoriştii  să  putem  porni  imediat  terminat  în  2  zile  şi  jumătate,  iar  des-   acestui  neajuns.  încă  cu  mult  înainte
              încă  în  toamna  anului  1950  şi  pri­ la  desmiriştit.  înţelegând  că  nu  au  de­ miriştituil  l-am  executat  imediat printre
                                                                                                                   de  a  se  desprimăvăra,  noi  am  trecut
            măvara  anului  1951,  am  pornit  să  ne  cât  de  câştigat  de  pe  urma  desmirişti-  clăi.
                                                                                                                  la  organizarea  oamenilor pe  brigăzi  şi
            înfiripăm  o  fermă  zootehnică.  Prin  tului  făcut  în  primele  2-3  zile  după
                                                                                  La  scurtă  vreme,  gospodăria  colecti­ echipe.  Astfel,  în  gospodăria  noastră
            părţile noastre sunt foarte  multe  locuri  seceriş,  oamenii  au  rânduit  clăile  pe
                                                                                vă  a  treerat  grâul  de  toamnă  şi  a  scos  colectivă  oamenii  au  fost  organizaţi  în
            de păşuni unde pot fi crescute oi. Prima  tarla  şi  am  pornit desmiriş.itul  pe  care   zeci  şi  zeci  de  mii  de  kilograme  boabe  două  brigăzi  de  câmp,  o  brigadă  zoo­
            noastră  grijă  a  fost  să  ne  cumpărăm  l-am  terminat  în  mai  puţin  de  2  zile.  mari  şi  curate,  apoi  a  predat  cota  la  tehnică  şi  o  brigadă  legumicolă.  Fie­
            oi.  Pe  lângă  cele  250  de  oi,  ferma   Roadele  bogate  culese  de  ţăranii  în­  colectare  —  pentru  care  a  primit  chi­ care  brigadă  la  rândul  ei  şi-a  împărţit
            noastră  zootehnică  s’a  mărit,  cumpă-  tovărăşiţi  din  Cătanele  Vechi,  în  vara   tanţa  nr.  1  dela  baza  de  recepţie.  oamenii pe  echipe.  Brigăzile  au  primit
            rându-se boi, cai,  porci şi păsări.  Mult  anului  trecut,  în  urma  muncii  pămân­
                                                                                  Muncind  cu  pricepere  şi  hărnicie,  în  răspundere  animalele  şi  uneltele  de
            folos  am  avut  de  pe  urma  oilor  şi  tului  pe  întinderi  mari  cu  tractoarele   membrii  gospodăriei  colective  sunt  în  muncă  trebuincioase.
            porcilor.  După  ce  am  predat  cota  de  şi  maşinile  statului,  i-au  îndemnat  să
                                                                                fruntea  ţărănimii  muncitoare  din  co­  Această  muncă  organizatorică  n’a
            lână cuvenită statului,  noi am  putut să  se  gândească  la  înjghebarea  unei  gos­
            împărţim  membrilor 370  kg.  lână,  să  podării  colective  aducătoare  de  belşug   mună  şi  la  lucrările  de  întreţinere  a  încetat  să-şi  arate  rezultatul.  De  unde
                                                                                culturilor.  Astfel,  până  acum  ei  au  fă­ anul  trecut  mai  erau  unii  membri  care
            valorificăm  prin  cooperativă  şi  să  vin­ şi  bună  stare.  Aşa  a  luat  fiinţă  la  în­
                                                                                cut  3  praşile  la  porumb,  3  praşile  Ia  nu  veneau  cu  regularitate  la  muncă,
            dem  pe  piaţă  o  altă  însemnată  canti­ ceputul  lui  Febrnarie  gospodăria  agri­
            tate  de  lână.  Deasemeni,  am  avut  ve­ colă  colectivă  din  Cătanele  Vechi.  bumbac  şi  tot  atâtea  la  floarea  soare­ acum  noi  ne putem  mândri  că  avem  o
            nituri  frumoase  din  vânzarea  brânzei   Toamna  trecută  am  făcut  arătura   lui.  Şeful  de  echipă  Sergiu  Badea  şi  participare  la  muncă  sută  la  sută.
            şi a mieilor.  Venituri  mari am  avut şi  pentru  însămânţare  pe  suprafaţa  de  40   colectivistele  Elena  Ionescu  şi  Cons­  Dar noi am  aplicat şi în  alte privinţi
                                                                                tanţa  Bona,  care  au  cele  mai  multe  bogata  experienţă  a  colhoznicilor.  Am
            de  pe  urma  scroafelor.  Din  vânzarea  ha.  şi,  cum  terenul  s'a  uscat,  înainte
                                                                                zile-muncă,  sunt  iubiţi  de  toţi  membrii  arătat colectiviştilor că în  Uniunea So­
            purceilor  noi  am  scos  166.600  lei  de  a  pune  sămânţa  în  pământ,  am
            vechi.                            trecut  peste  arătură  cu  discuitoarele   gospodăriei  şi  stimaţi  de  toată  ţărăni­ vietică  nu  există  niciun  colhoz  care  să
              Aceste  foloase  trase  de  pe  urma  pentru  a  mărunţi  bine  pământul.  Tot­  mea  muncitoare  din  comună.  aibă  desvoltată  numai  o  singură  ra­
            creşterii  vitelor  ne-au  arătat  nouă  că  odată,  am  pregătit  terenul  şi  pentru   Lucrăm  cu  plăcere în  gospodăria  co­ mură de producţie.  Bunăoară  eu  le-am
            trebue  să  ne  întărim  şi  mai  mult  a-  culturile  de  primăvară,  pe  o  altă  tarla   lectivă  „16  Februarie  1933”,  unde  ne  povestit  cele  văzute  de  mine  în  col­
            ceastă ramură de producţie.  Anul aces­ de  peste  46  ha.  făcând  arătură  adân­  simţim  ca  la  noi  acasă  în  mijlocul  co­  hozul  „Lenin"  din  regiunea  Tambov.
            ta  noi  am  ajuns  să  avem  612  oi,  100  că  la  21-23  om.     lectiviştilor,  simţind  în  fiecare  clipă   Acest  colhoz  avea  o  fermă  zootehnică
            porci,  100  păsări  şi  un  număr  însem­  Primăvara  devreme,   am  trecut  fa   căldura  şi  dragostea  adevărată  cu  care   care  numără  240  vaci  de  lapte,  1J240
            nat de cai şi boi.  Totodată  noi am  tre­ pregătirea  terenului  în  vederea  însă-   suntem' înconjuraţi  noi  tractoriştii.  Co­  porci,  1.700  oi,  10.000  păsări;  etc.  De
            cut  şi  ta  înfiinţarea  altor  ramuri.  As-  mânţărilor,  care  au  fost  făcute  la  timp   lectiviştii  văd  limpede  că  mecanizarea   pe  urma  acestei ramuri  de producţie  şi
                                                                                agriculturii  este  chezăşia  întregului   a  altora  pe  care  le  avea,  colhozul obţi­
            tâzi avem grădină  de zarzavat,  o  mică  cu  maşinile  staţiunii.  Am  pus  în  pă­
            livadă  de  pomi  şi  vie,  un  eleşteu  de  mânt  cu  semănătorile:  3,50  ha.  ma­  succes  al  muncii  pe  ogoare.  Noi  trac­  nea  câştiguri  foarte  mari.
            peşte,  întins  pe  10  hectare.  zăre,  6  ha.  floarea  soarelui  din  soiu<  toriştii  suntem convinşi  că  muncind  tot   Colectiviştii  şi-au  dat  seama  că  la
              Aşa  asigurăm  bogăţia  gospodăriei  ,,Jdanov“  adus  din  Uniunea  Sovietică,  mai  bine  întărim  şi  mai  mult  alianţa   noi în  gospodăria  colectivă  în  afară de
                                                                                                                  agricultură,  celelalte  ramuri  de  pro­
            noastre  colective  şi  ajutăm  mai  mult  28  ha.  porumb  şi  6  ha.  bumbac.  învă­  de  nesdruncinat  între  clasa  muncitoare  ducţie  sunt  neglijate.  Deaceea,  noi
            la  întărirea  patriei.           ţând  neîncetat  din  bogata  experienţă
                                              sovietică,  am  căutat  ca  toate  însămân-   şi  ţărănimea  muncitoare,  temelia  regi­ luând în discuţie această problemă, am
                           lorgu  Stegaru     ţările  de  primăvară  să  le  facem  în  a-   mului  nostru  de  democraţie  populară.  hotărît să desvoltăm şi celelalte ramuri
              preşedintele  gospodăriei  colective  ceeaş  zi  cu  pregătirea  terenului,  pen-                   de producţie.  Astăzi  noi  avem o  fermă
              „1  Mai”  din  comuna  Româneşti,   truca  pământul  să  nu  piardă  din  ume­  Ştefan  Mustăţea    zootehnică  care  numără  260  oi,  la care
                       raionul  Iaşi          zeală.                              şeful  brigăzii  a  IlI-a  S.M.T.-Băileşti  se  adaogă  77  mieluţe,  precum  şi  31
                                                                                                                  porci,  13  cai,  24  boi  şi  vaci.
                                                                                                                    Suntem  acum  în  plină  muncă  de  re­
                                                                                                                  coltare.  Secerişul  l-am  terminat  numai
                                                                                                                  în  câteva  zile.  Deîndată  după  seceriş
                                                                                                                  am  pornit  la  desmiriştit,  aşa  cum  am
                                                                                                                  văzut  că  fac  colhoznicii.  Treerişul,  te­
                                                                                                                  meinic organizat, e în toi.  Cu toată vre­
                                                                                                                  mea neprielnică,  noi am  reuşit să  scoa­
                                                                                                                  tem  cu  3—400  kg.  la  hectar  mai  mult
                                                                                                                  decât  se  scoate  în  sectorul  individual.
                                                                                                                  Primele  grâne  le-am  trimis  deja  statu­
                                                                                                                  lui.  Şi celelalte  culturi,  porumbul, floa­
                                                                                                                  rea  soarelui,  cartoful,  sfecla  de  zahăr
                                                                                                                  se prezintă  bine, tocmai datorită faptu­
                                                                                                                  lui  că  noi  am  folosit  în  mare  măsură
                                                                                                                  cete  văzute  în  colhozurile  sovietice.
                                                                                                                    Noi  suntem  hotăriţi  ca  de  acum
                                                                                                                  înainte să folosim şi mai mult experien­
                                                                                                                  ţa  colhoznicilor,  penlrucă  numai  în
                                                                                                                  felul  acesta  vom  reuşi  să  desvoltăm
                                                                                                                  gospodăria  noastră  colectivă  şi  să  ne
                                                                                                                  asigurăm  un  trai  tot  mai  îndestulător.
                                                                                                                                 Alecu  Şeremet
                                                                                                                  preşedintele gospodăriei  agricole colec­
            1   In  numeroase  gospodării  agricole colective  din ţara  noastră  recoltarea  se  face  cu  combaine  autopropulsate,  tive  „9  Mai”  din  satul  Iureşti,  comuna
                                          venite  din  Uniunea  Sovietică.                                             Todireni,  raionul  Truşeşti
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33