Page 29 - Albina_1952_07
P. 29

ALBI NA                                                                                                                            5













                    Mecanizarea  complexă  a  agriculturii                                              S t r a d a        p ă c i i

                                  în  ţinutul  Crasnodar                                                      de  ANNA  KOVUSOV
                                                                                      Satul  nostru  are-o  nouă  stradă  —   In  al  străzii  nume-aş  vrea  să  fie
                                         de  I.  K.  COMA NEV                         Largă  şi  frumoasă  ca’n  poveşti:   Tot  ce-avem  mai  bun  şi  mai  frumos,
                                                                                      Casele-i sunt albe ca  zăpada,    A  livezii  mândră  bogăţie.
                   Agricultura  ţinutului  Crasnodar  e  cesta  şi  a  2.350  arii  în  anul  1953,  în­
                  felurită  şi  bogată.  Pe  ogoarele  colho­ locuirea  lucrului  manual  la  procesele   Meri  rotaţi  se’nalţă  sub  fereşti.  Ciripitul  păsării,  voios.
                  zurilor  şi  sovhozurilor  din  Cuban  se  grele  ale  producţiei  în  zootehnica  me­  Muzică  se-aude  veselie...
                  cultivă  mai  bine  de  100  feluri  de  cul­ canizată,  vor  economisi  munca  a  zeci   Mulţi  în  case  noi  azi  ne  mutăm   Stepa  noastră,  toată’nsămânţată
                  turi.  Printre  acestea  e  grâul  de  Cuban,  de  mii  de  colhoznici  din  ţinut  ce  vor   Satu'ntreg  se’ntreabă:  —  Măi  bădie.   Cu  bumbac  pufos  şi  coliliu.
                 cunoscut în lumea ’ntreagă, floarea soa­ putea  fi  folosiţi  în  alte  munci.  Strada  nouă.  cum  s’o  botezăm ?  Melodia  caldă,  fermecată,
                 relui,  bumbacul,  orezul,  ricina,  ceaiul   Mişcarea  pentru  mecanizarea  com­  Când,  un  flăcău  volnic se scoală —   Ce  i-o  cântă  mama  unui  fiu,
                 şi  culturile  citrice.            plexă  a  producţiei  agricole  a  dat  naş­  Unul  ce  a  fost  sergent  cândva  —
                   Folosind  sistemul  de  iarovizare  în  tere  în  ţinut  unui  val  puternic  de  ini­               Foşlii-ostaşi  ce  azi  conduc  combine
                  agricultură  şi  tehnica  puternică  a  ţiative,  cu  ajutorul  cărora  se  pun  în   Se  aude  vorba  lui  domoală:  Şi-s  eroi  —  ca’n  luptă  —  pe  ogor.
                                                                                      —  lată  care  e  părerea  mea...
                  S.M.T.-urilor  statului,  agricultorii  din  mişcare  rezervele  nesecate  ale  produc­               Tot  ce  e  si  tot  ce  va  fi  mâine
                 Cuban  îmbunătăţesc  necontenit  lucra­ ţiei  colhoznice.  In  numeroase  raioane   Străzii noi,  să-i dăm un mândru  nume.   La’ndemâna  noaslră-a  tuturor. ,  *
                 rea  pământului  şi  măresc  recoltele.  au  început  să  lucreze  consiliile  tehnice   Ca’n  oglindă  să  se  vadă'n  el
                 Anul  trecut  colhozurile  au  vândut  sta­ raionale,  care  fac  ca  să  fie  folosită   Traiul  nost1  ce  seamăn  nare’n  lume  Toţi  au  spus  atunci  cu  bucurie:
                 tului  cu  12,6  milioane  puduri  (un  pud  peste  tot  experienţa  înaintată  a  raţio­  Şi  voinţa  noastră  de  oţel.  —  „Strada  păcii"  numele  să-i  fief^
                  are  16  kg.)  grâne  mai  mult  decât  în  naliza torilor.                                         traducere  din  limba  rusă  de M.  ILIUJ
                  anul  1940.  Colhozurile  au  obţinut  ve­  Un  început  preţios  l-au  făcut  agri­
                 nituri  mari,  s’au  aprovizionat'complect  cultorii  raionului  Curgnninsc.  Anali-
                 cu  seminţe,  au  creat  fonduri  de  fu­ zându-şi  posibilităţile,  ei  au  hotărît  să   Secerişul  în  R. S. S.  Moldovenească
                 raje  şi  asigurări  şi  fonduri  pentru  desăvârşească  mecanizarea  complexă a
                 vânzarea  pe piaţa cohlhoznică  a  produ­ muncilor  de  câmp,  de  grădinărit  şi  de   In  toate  colhozurile  R.S.S.  Moldove­ Sovietice,  recoltele  cele  mai  îmbelşu­
                 selor  colhoznice.                 creşterea  vitelor,  în  anul  1953,  cii  un   neşti  se  desfăşoară  strângerea  recoltei  gate  atingeau  doar  1.000—1.200  kgr.
                   A  crescut  mult  numărul  vitelor.  an  înaintea  termenului  fixat.  de  cereale-.  Anul  acesta  colhozurile  re­ la  hectar.
                   Guvernul  sovietic  şi  Partidul  Comu­  Iniţiativa  agricultorilor  din  Curgn­  publicii  au  obţinut  o  bogată  recoltă,   Volumul  recoltei  strânsă  cu  ajutorul
                 nist  au  o  necontenită  grijă  pentru  des-  ninsc  a  fost  fierbinte  susţinută  de  col­  unele strângând câte 3.000  kgr.  la hec­  combinelor  a  sporit  cu  50  la  sută  în
                 voltarea  forţelor  de  producţie  din  a-  hoznicii,  mecanizatorii  S.M.T.-urilor  şi                comparaţie  cu  anul  trecut.  Numărul
                 gricwl'tură,  înzestrând-o  cu  cea  mai  muncitorii  sovhozurilor  ţinutului.  tar.  Niciodată  până  acum  nu  au  obţi­  combinelor  folosite  pe  ogoarele  R.S.S.
                 înaltă  tehnică.  Numai  în  ultimii  trei   Colhoznicii  raionului  Sovietsc,  bună­  nut  ţăranii  colhoznici  moldoveni  o   Moldoveneşti  este  în prezent de  12 »rl
                 ani,  în  ţinutul  nostru  baza  materială  oară,  au  hotărît  să  obţină  anul  aces­ asemenea  recoltă.  Potrivit  datelor  sta­ mai  mare  decât  în  1945.  Mecanizatorii
                 tehnică  a  S.M.T.  s’a  complectat  cu  ta  câte  168  puduri  grâu  de  toamnă  de   tistice,  înainte  de  instaurarea  Puterii muncesc  cu  entuziasm.
                 4.192  tractoare,  2.670  combine  şi  mai  pe  hectar,  pe  o  suprafaţă  de  16.000
                 mult  de  7.500  alte  maşini  şi  atelaje.  hectare,  câte  120  puduri  grâu  de  pri­
                 Cele  mai  grele  lucrări  agricole,  cum  măvară  de  pe  hectar,  câte  170  puduri
                 sunt  aratul  şi  semănatul,  îngrijirea  porumb  la  hectar  şi  câte  120  puduri
                 culturilor  industriale  şi  alimentare,  floarea  soarelui  de  pe  fiecare  hectar.
                 strângerea  spicelor  şi  a  floarei  soare­  Anul  trecut,  pentru  prima  oară  în
                 lui  sunt  acum  complect  mecanizate.  Cuban, S.M.T.  din  Bescorbnensc a  apli­
                   Anul  acesta  vor  fi  mecanizate  pe  de­ cat  larg  metoda  organizării  pe  bandă
                 plin  curăţirea  şi  uscarea  grânelor  pe  rulantă  a  muncilor  de  strângere  a  re­
                  arii,  încărcarea  lor,  lucrările  de  ame­ coltei.  Aci  s'a  mecanizat  nu  numai
                 liorare  şi  plantare  a  pădurilor.  Ma­ strângerea  recoltei, dar şi curăţirea, us­
                  şinile  vor  executa,  deasemenea,  pl ivi­ carea  grânelor,  toate  lucrările  de  în­
                  tul  dintre  rânduri  pe  toată  suprafaţa  cărcare  •  descărcare  şi  dehsemenea
                 semănăturilor,  viilor,  plantaţiilor  de  strângerea  şi  facerea  căpiţelor  după
                 ceai  şi  a  perdelelor  de  păduri.  ce  s'au  strâns  paiele  şi  fânul.
                   Anul  trecut,  mulţumită  mecanizării   Agricultorii  din  Cuban,  desfăşurând
                 curăţirii,  încărcării  şi  descărcării  grâ-  întrecerea  pentru  îndeplinirea  angaja­
                 ndor  ia  arii  s’au  economisit  mai  mult  mentelor luate în  scrisoarea  către tova­                             * <'?  ţ.,  >  „ <
                 de  28.000  zile-muncă.  Fiecare  arie  me­ răşul  Stalin,  duc  cu  succes  lupta  pen­
                                                                                                                        -     - •    -■*
                 canizată  din  acest  raion  este  deservită  tru o  nouă  ridicare puternică  a  agricul­
                                                                                                                      ____   ^ ' *•  * X»’’   x_____
                 numai  de  6—7  colhoznici  în  loc de cel  turii  ţinutului  Crasnodar,  pentru  ridi­
                 puţin  40  câţi  ar  fi  trebuit  altfel.  carea  productivităţii  tuturor  ramurilor   O cositoare de fân autopropulsată  pe terenul de experienţă al institutului
                   Mecanizarea  a  1.900  arii  în  anul  a­  producţiei  colhoznice.                   agricol „V.  V.  Docuceaev" din  llarcov.


                   Valurile  spumegânde  se  isbesc  de                                                                 cii  care  au  adus  vapoarele  din  hiâri
                 măturile  de  beton  ale digurilor  pe  care  Pe  canalul  care                   cinci  mari îndepărtate.
                 se  înalţă  farurile.                                      de  E.  RIABCIKOV                             Scurtă este  noaptea  de  vară.  Mijeşte
                   Şalupa  rapidă  care  ne  duce  la  gura                                                             de  ziuă.  Deasupra  stepei  se  aprinde
                 canalului,  porneşte cu  viteză  şi  în  faţa  Iată  că  din  partea  ecluzei  Nr.   T3  Don.  Vasul  a  intrat  în  ecluză  dinspre  lumina  roşiatică  a  zorilor.  Se  sting lu­
                 noastră  se  desfăşoară  priveliştea  ma­ apare  un  remorcher  maritim.  Lăsând  Volga,  a  parcurs  traseul  canalului,  ca  minile  farurilor,  ale  geamandurilor
                 lurilor  de  piatră,  care  se  îndepărtează  în  urmă-i  o  dâră  groasă  de  fum  el  să  se  întoarcă  spre  Volga.  plutitoare  şi  ale  semnalizatoarelor  de
                 din ce în ce.  In continuarea  liniei malu­ trece  prin  faţa  noastră,  salutând  farul   Se  laşă  noaptea  întunecoasă  a  Sudu­ pe  mal.  Răsare soarele.  Razele  Iul  sunt
                 rilor  se  întind  digurile  îmbrăcate  în  cu  un  şuerat  prelung.  Remorcherul  se  lui.  Pe  întregul  traseu  al  canalului  so  reflectate  de  valuri,  de  sticlele  proiec­
                 beton ;  Ia  capelele  acestora  se  înalţă  îndreaptă  spre  portul  Kalaci.  Curând  aprind  mii  de  lumini  —1  verzi,  roşii,  toarelor  şi  de  vasele  în  trecere.
                 mândre  turnurile  din  piatră  albă  ale  după  aceea  se  iveşte  un  convoi  de  şle­ albe...  Se  aprind  în  mod  automat  lumi­  Au  trecut  24 ore  de  când  suntem pe
                 farurilor.                         puri  încărcate  cu  cherestea.  Aceste  nile  geamandurilor  plutitoare.  Pe  va­ far.  In  faţa  noastră  începe  viaţa  în­
                   —  Eram  obişnuiţi  să  vedem  aici,  vase  au  făcut  un  drum  lung  din  Ca-  luri  şerpuesc  fâşiile  aurii  reflectate  de  sufleţită  a ma-rei  artere  de  apă  Canalul
                 în  jurul  farurilor,  pe  constructori  şi  nu  relia,  au  navigat  pe  apele  lacurilor,  ale  luminile  lor.  La  câţiva  kilometri  de­ Volga-Don  „V.  I.  Lenin”,  care  leagă
                 ne  putem  obişnui  defoc  că  nu  mai  e  canalului  „Stalin”,  care  leagă  Marea  părtare  un  electrician  întoarce  între­ cinci  mări.  Ne  luăm  rămas  bun  dela
                 nimeni  —  spune  Alexandr  Ivanovici  Albă  de Marea  Baltică,  apoi  pe Volga,  rupătorul  şi  deodată,  ca" la  comandă,  inginerul  care  a  lucrat  la  construirea
                 Novikov,  inginerul  şef  al  sectorului  de  iar  astăzi  îşi  urmează   drumul   pe  se  aprind  luminile orbitoare  ale  faruri­ canalului.
                 construcţii  122  al  canalului.  noua  mare,  îndreptându-se  spre  Ţim-  lor  şi  ale  semnalizatoarelor  de  pe  mal.  —  Curând  vom  porni  la  drum spre
                   Pe  malul  Mării  Ţimlianskpia  se  lianskaia  pe  cursul  inferior  al  Donului.  Vasele  vin  mereu:  Şlepuri  cu  motor,  un  alt  şantier,  ne  spune  inginerul.
                 înalţă  faruri  înalte  purtând  embleme   Stârnind  valuri  puternice,  apare  re­ şalupe,  remorchere,  caravane  de  şle­ Urmează' ‘să  construim  încă  multe'ca-
                 ale.navigatorilor,  semnalizatoare  ale  morcherul.  „Academicianul  Asafiev".  puri  metalice  şi  plute...  Dispecerii,  îşi  naluri,  să  înălţăm  baraje,  staţiuni  şi
                 grandioasei  căi  de  apă.        El  remorchează  un  vas  petrolier :  pe­ notează  ştiri  despre  manevrarea  eclu­ faruri;  Oamenilor  sovietici  le  place să
                   ...Ne  apropiem  de  uşile  grele  de  ste­ trolul  din  Baku  este transportat  pentru  zelor  în  timpul  trecerii "vaselor,  consu­ conştruiască,  eî  ştiu  şi  vor  să  cons­
                 jar  ale  farului.  Novikov  Ie  deschide  şi  prima  oară  pe  apă  dela  Murea  Caspicâ  mul  de  âpă  şi  funcţionâfdâ  staţiunilor   truiască.  In  aceasta  constă  forţa  noas­
                 în  faţa  noastră  apar  scările  metalice,  la  Rostov-.pe-Don.  Venind  din  portul   de  pompare.  In  timpul  acesta  se  des­  tră  —  forţa  oamenilor  paşnici,  care
                 care  duc  dintr’o  încăpere  întunecoasă  Kalaci,  intră  în  apele  canalului  moto­                 păşiesc  ispre  comunism.  Suntem  fericiţi
                 spre o  platformă  —  punte,  înconjurată  nava  „BT-306‘‘,  vestită  pentru  faptul •   chid  şi  se  închid- necontenit  porţile  tu­  să  vedem  cum  capătă  viaţă 'piatra  şi
                 de  8  coloane  albe.             că  ea  a  fost  prima  care  a  deschis  na­  turor  ecluzelor.  Sună  sirenele  vapoa­ betonul,  cum  încep  instalaţiile  să  fuficj
                   Din  far  urmărim  viaţa  canalului.  vigaţia  la  1  Iunie  pe  canalul  Volga- relor.  Cu  mâna  pe  cârmă  stau  cârma­ ţioneze  spre  binele  ţării.
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34