Page 3 - Albina_1952_07
P. 3
ALBI NA 9
A i c u l e s la t i m p — a i c â ş t i g a t !
Intovârâşiţii vor dobândi o recolta bogata Aşa ne-am organizat munca
întovărăşirea „Drumul libertăţii” au stat de vorbă cu întovărăşiţi! la
din comuna Ciulniţa, raionul Slobozia, căminul cultural. Hotărîrea partidului de recoltare
se numără printre întovărăşirile frun şi guvernului cu privire la recoltare şi
taşe pe raion. Această întovărăşire a colectare, a fost prelucrată la căminul Noi colectiviştii din comuna Căli- Am fixai locul ariei în mijlocul taf
luat naştere în primăvara anului acesta. cultural de inginerul agronom Aure! neşti, raionul Drăgăneşti, am studiat talei de grâu. Batoza ne-a sosit dela
73 de familii de ţărani săraci şi mij Stoicescu. In adunare întovărăşiţi! şi-au agrominimul şi ne-am dat seama bine S.M.T.-Radomireşti. Am hotărît 12 oa
locaşi şi-au unit 444 hectare pământ, luat angajamentul că vor achita cu de însemnătatea recoltării la vreme. meni care să formeze pichetul de incen.
potrivit statutului model şi au pornit cinste cotele la colectare şi plata în Astfel, s’a prelucrat agrominimul atât în diu, paza împotriva focului. Am pregă
cu încredere la muncă. natură pentru munca făcută cu maşi gospodăria colectivă, cât şi Ia căminul tit butoaie cu apă, jgheaburi, căldări,
Toate culturile întovărăşiţilor din nile statului. cultural. Tehnicienii agronomi Voiea
Ciulniţa dau semne de belşug. Grâul a Foloasele muncii făcută în întovără dela sfatul popular raional şi Murguleţ lopeţi, hârleţe, cârlige, sape, târnă'
crescut mare şi bogat în spic. Orzul a şire sunt mari. Au pierit haturile care Ilie dela gospodăria de stat „Scân coape, nisip şi o căruţă care să trans
început să dea în pârgă şi curând prin aduceau mari pagube. In ele se cuibă teia" ne-au arătat printre altele când porte butoaiele cu apă.
el vor înota secerătorile. Porumbul reau şoarecii, guzganii şi tot felul de şi cum trebue făcută recoltarea. Sporindu-ne sforţările pentru a cu*
creşte curat şi frumos. Bumbacul cu insecte. Buruienile care creşteau pe
haturi furau hrana culturilor. Când cele încă de pe la 10 Iunie am controlat lege la timp recolta, noi n’am uitat da
toate că este însămânţat a doua oară, 444 hectare ale întovărăşiţilor erau fă tarlalele cu păioase de câteva ori pe datoria noastră de cinste de a fi frun
din cauza brumei, a crescut mare şi
sănătos. Floarea soarelui a început să râmiţate, mai mult de 10 hectare erau zi. După ce am secerat orzul, ne-am taşi şi Ia colectare. Aceasta este cea
înflorească. Peste puţin timp va fi po- numai haturi. Socotind doar 1.200 kg. îndreptat atenţia spre grâu. In ziua de mai de seamă îndatorire a oamenilof
lenizată artificial. La fel de frumoasa cereale la hectar, înseamnă că întcvără- 27 Iunie, către prânz, când grâul era muncii de pe ogoare care trebue să ia
sunt şi celelalte culturi: ovăzul, meiul, şiţii vor câştiga, numai prin desfiinţa în pârgă, am băgat în lan 14 seceră- parte din toate puterile, cu toată inima',
dughia, mazărea, fasolea, " plan rea haturilor, mai bine de un vagon
tele medicinale şi tutunul. cereale. Foloasele muncii făcută p-.- toare simple. Până seara am culcat la la construirea socialismului în patria
tarlâle întinse sunt însă mult mai mari, pământ 25 hectare. Colectiviştii legau noastră. La propunerea organizaţiei de
Toate aceste succese se datoresc
deoarece astfel se pot aplica regulile snopii şi-i aşezau în clăi. Cu o greblă bază P.M.R., adunarea generală a co
muncii făcută cu maşinile S.M.T.-u'ui agrotehnice pe suprafeţe mari de pă
şi aplicării măsurilor agrotehnice. în mânt, se folosesc din plin uneltele de mecanică am strâns toate spicele lăsata lectiviştilor a hotărît ca să dăm cota
treaga arătură s’a făcut adânc cu trac muncă. Recolta întovărăşiţilor va fi pe mirişte. Tractoarele dela S.M.T.-Ra- cuvenită statului chiar dela batoză din
toarele S.M.T.-ului din comuna Draga- mult mai bogată decât a ţăranilor care dcmireşti au pornit desmiriştitul prin'
lina. Sămânţa a fost aleasă, saramu n’au intrat în întovărăşire. tre clăi. Cum nu sunt buruieni, facem primele boabe treerate. Astfel noi spri
rată şi apoi semănată cu semănătorile Intovărăşiţii în frunte cu comu desmiriştitul în faţă, Ia 6 cm. adâncime. jinim construirea socialismului în ţară,
S.M.T.-ului. Porumbul a fost pus cu niştii au dus o aprigă luptă împo ne arătăm dragostea faţă de clasa
marcatoarea. Atât porumbul cât şi triva chiaburilor Emil Popescu, Ste- Muncind cu zor Ia recoltarea păioa- muncitoare, faţă de partid şi guvern,
bumbacul au fost prăşite până acum lian Slătescu, I. Avezi şi altora, care selor, nu uităm nici de lucrările de în
de două ori. Curând se va teirmina şi treţinere la celelalte culturi. Am făcut FLOREA P. VANTURICI
praşila treia la floarea soarelui. căutau prin toate vicleşugurile să îm praşila treia şi copilitul la porumb. In preşedintele gospodăriei agricole
Intovărăşiţii au secerat rapiţa. Pe piedice pe ţăranii muncitori de a forma curând vom face legatul, adică poleni
arie a sosit batoza S.M.T.-ului, iar trac întovărăşirea. colective „Viaţă Nouă'", comuna
zarea artificială la floarea soarelui şi Călineştl, raionul Drăgăneşti, re
toarele au pornit la desmiriştit. Intovărăşiţii din Ciulniţa, în frunte pe 7 hectare de porumb.
S.M.T. din comuna Dragalina s’a in cu comuniştii, sunt hotărîţi să-şi predea giunea Teleorman
teresat şi se interesează îndeaproape la vreme cotele către stat, şi să lupte
de această întovărăşire. Atât la înfiin pentru întărirea economică a ţării, pen
ţarea ei cât şi în timpul muncilor au tru întărirea succesului reformei bă FRUNTAŞI IN MUNCILE DE RECOLTARE
venit adesea tractorişti şi ingineri şi neşti.
Primii ia recoltat
şi la predarea cotelor
In telegrama trimisă tovarăşului mise de S.M.T. Comunistul Aron Das
Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul căl aruncă primul snop sus pe batoză,
alegerii sale ca preşedinte al Consiliu utemista Iuliana Axi tăie legătura sno
lui de Miniştri al R.P.R., ţăranii colec pului şi-l întinse coşarului Emeric
tivişti din Sânmihaiul Român, regiunea Mondra. Treerişul începuse. Colecti
Timişoara şi-au luat angajamentul că viştii erau voioşi ca la o adevărată săr
vor lupta pentru recolte bogate, bătoare. După luni de muncă încordată,
vor face recoltarea la vreme şi vor făcută după regulile agrominimului, ei
preda cotele la colectare imediat după culegeau roade bogate.
treeriş. Ţăranul muncitor Nicolae Dobaru ve
★ , nise şi el să vadă ce scot colectiviştii
In ziua de 16 Iunie, spre seară, con Din primele boabe luă o mână. Se uită
siliul de conducere al gospodăriei co mult la boabele de orz, mari şi pline. Ion D. Cristina, preşedintele gospo Tractoristul Negoescu Ion dela
lective a ţinut şedinţă obişnuită de lu — Al meu n’o să fie aşa, — grăi ţă dăriei agricole colective din Moşteni- S.M.T. Putineiu-Turnu Măgurele. A-
cru. Mihail Oană, secretar al organiza ranul muncitor către preşedintele gos Alexandria. Printr'o bună organizare
ţiei de partid din gospodărie şi briga podăriei colective. Iată de ce aici mi-i colectiviştii au secerat şi desmiriştit în plicănd metoda sovietică Buneep, a de
dier, propusese consiliului de conducere locul, lângă voi, în colectivă. treaga suprafaţă însămânţată cu orz. păşit norma la desmiriştit.
ca de îndată să se înceapă secerişul. Lucrul la batoză nu contenea. Sacii
Pregătirile în vederea recoltării erau se umpleau repede. Socotitorul aduna
gata. Orzul dăduse în pârgă. şi înmulţea de zor pe hârtie. Apoi a-
— Trebue să-l culegem fără zăbavă, nunţă că orzul care fusese semănat în
că aşa ne învaţă agrominimul. Mai locul unde anul trecut recoltaseră bor-
ales să tragem învăţăminte din ceeace ceag, a dat o producţie mijlocie de
am păţit anul trecut, când am recoltat 2.300 kg. la hectar.
orzul târziu şi am păgubit cu aproape Din colţul unde lucra brigadierul Mi
un vagon de boabe. hail Oană, secretarul de partid, porni
Dimineaţa Iui 17 Iunie a găsit temei cuvânt nou, cuvânt bun, purtat din
nic organizată munca pentru seceriş. gură în gură. „Pentru măreţele înfăp
Se ştia cine va secera, cine va strânge tuiri din patria noastră, să predăm
cu greblele simple şi cine cu greblele încă azi cota la colectare".
mecanice spicele rămase pe mirişte, Pe dată au fost aduse zece căruţe.
cine şi cu ce unelte va face desmirişti- Ştefan Gal şi alţii aburcară sacii grei.
tul. In două zile au fost secerate 20 Apoi convoiul porni. Colectiviştii purtau
hectare de orz, iar spicele legate în tabloul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej,
snopi au fost clădite în căpiţe mari de pancarde cu lozinci, precum şi steaguri
câte 50 la un hectar. roşii şi tricolore. La baza de recepţie
Trecuseră trei zile de când începuse ei au predat 6.699 kg. orz de cea mai Ion Cernat, ţăran muncitor din co Ion Bălan, ţăran muncitor din comu
seceratul. Aria mare a gospodăriei co bună calitate şi au primit chitanţa nr. muna Furculeşti,-Teleorman, a fost na Grovu, raionul Mihăileştl, ă teşit
lective fusese pregătită şi forfotea de 1 pe regiune. primul în comuna sa, care a pornit la primul la seceratul orzului şl tptt pri
lume. Se făcu ultima revizie batozei tri AUREL MUNTEANU secerişul grâului. mul a fost şi la desmiriştit
■■■\ 'i
